Șeful Forțelor de Apărare ale Israelului: Există un acord pe masă” pentru ostaticii rămași în Gaza
General-locotenentul Eyal Zamir afirmă că armata israeliană a creat condițiile necesare pentru un acord, iar acum decizia se află „în mâinile” prim-ministrului Benjamin Netanyahu. Marți, cabinetul de securitate al Israelului va discuta ultima propunere înaintată de mediatori regionali, acceptată de Hamas săptămâna trecută. Aceasta vine după demonstrațiile în masă din Israel de la începutul lunii, când sute de mii de oameni s-au adunat la Tel Aviv, cerând sfârșitul războiului din Gaza și un acord care să asigure eliberarea ostaticilor deținuți de Hamas. Forumului Familiilor Ostaticilor și Persoanelor Dispărute a declarat că Zamir a exprimat „ceea ce majoritatea israelienilor cereau”, inclusiv un acord pentru a aduce acasă toți cei 50 de ostatici rămași, dintre care se crede că 20 sunt încă în viață, și încheierea războiului. Grupul plănuiește o nouă zi de proteste în masă marți Cea mai recentă propunere, venită de la mediatorii din Egipt și Qatar, se bazează pe un cadru propus de emisarul Statelor Unite, Steve Witkoff, în iunie. Propunerea prevede ca Hamas să elibereze aproximativ jumătate dintre ostatici în două etape, în cadrul unui armistițiu inițial de 60 de zile. De asemenea, ar urma să aibă loc negocieri pentru un armistițiu permanent. Biroul lui Netanyahu a declarat anterior că Israelul va accepta un acord doar dacă „toți ostaticii vor fi eliberați simultan”. Benjamin Netanyahu a promis că va înfrânge Hamas și a ignorat criticile internaționale și ale lui Zamir privind planurile sale de extindere a războiului. Potrivit presei israeliene, Zamir s-a opus unei ocupații totale, invocând riscul de a pune în pericol viața ostaticilor și de a suprasolicita armata epuizată din Gaza. Săptămâna trecută, un monitor al foametei susținut de ONU a avertizat că în Gaza este foamete și că peste 500.000 de oameni se confruntă cu „înfometare, sărăcie extremă și moarte”. ONU și agențiile uminitare susțin că aceasta este o consecință directă a restricțiilor impuse de Israel pentru aprovizionarea cu alimente și ajutor.
Netanyahu avansează cu operațiunea din Gaza, în ciuda opoziției
Armata israeliană a început joi să contacteze oficiali medicali și organizații internaționale din nordul Fâșiei Gaza pentru a-i încuraja să evacueze zona înainte de extinderea operațiunii. Aceasta survine la o zi după ce armata a anunțat convocarea a 60.000 de rezerviști și prelungirea serviciului a 20.000 de rezerviști deja activi pentru a sprijini operațiunea extinsă. Se așteaptă ca Netanyahu să își dea aprobarea finală pentru operațiune în cadrul unei ședințe a cabinetului de securitate joi seara, potrivit unui oficial care nu a fost autorizat să vorbească cu mass-media. Aprobarea aparea în contextul în care cel puțin 36 de palestinieni au fost uciși în atacuri în centrul și sudul Fâșiei Gaza, joi, potrivit spitalelor locale, iar oameni au protestat atât în Israel, cât și în Gaza. Deși Israelul a vizat și a eliminat o mare parte din conducerea superioară a Hamas, unele facțiuni ale organizației se regrupează activ și desfășoară atacuri, inclusiv lansarea de rachete către Israel, a precizat oficialul. Trupele israeliene operează deja în cartierul Zeitoun din oraș și în Jabaliya, un lagăr de refugiați din nordul Fâșiei Gaza, pentru a pregăti terenul pentru operațiunea extinsă, care ar putea începe în câteva zile. Ofensiva planificată, anunțată la începutul acestei luni, intervine într-un context de condamnări internaționale crescute față de restricțiile impuse de Israel asupra accesului la alimente și medicamente în Gaza și temeri că mulți palestinieni vor fi forțați să fugă.
Australia anulează viza unui deputat israelian: Nu tolerăm discursul care instigă la ură sau diviziune
Australia a decis luni să anuleze viza deputatului israelian Simcha Rothman, membru al Knessetului (parlamentul unicameral al Israelului) din partea partidului Sionism Religios, aflat în coaliția premierului Benjamin Netanyahu. Autoritățile de la Canberra au motivat anularea vizei prin pozițiile publice exprimate de Simcha Rothman, între care opoziția față de crearea unui stat palestinian, afirmația că un asemenea demers ar duce la distrugerea Israelului și apelurile repetate ca statul israelian să își extindă suveranitatea asupra Cisiordaniei ocupate, potrivit Reuters. Rothman: Opiniile mele reflectă poziția guvernului și a majorității israelienilor Oficialul din Israel urma să viziteze în această lună orașele Sydney și Melbourne, la invitația Asociației Evreiești Australiene. Înainte de anularea vizitei, politicianul se declarase vehement împotriva deciziei Australiei și a altor state occidentale de a recunoaște, luna viitoare, un stat palestinian. „Ar fi o gravă eroare și o uriașă recompensă pentru Hamas și pentru terorism”, a declarat Rothman, folosind exact aceeași formulare precum Benjamin Netanyahu, care a numit recunoașterea unui stat palestinian drept „o recompensă pentru terorism”. Înștiințat în cursul zilei de luni, deputatul a criticat anularea vizei, susținând că opiniile sale reflectă poziția majorității israelienilor: „Nimic din ce am spus nu este diferit de ceea ce majoritatea covârșitoare a publicului și a guvernului Israelului o spun în mod repetat”. Australia a sancționat și alți lideri israelieni Ministrul australian pentru Afaceri Interne, Tony Burke, a transmis că țara sa nu tolerează discursul care instigă la ură sau diviziune: „Sub guvernul nostru, Australia va fi o țară în care fiecare poate fi și se poate simți în siguranță”. În iunie, Australia, alături de Marea Britanie și alte trei state, a impus sancțiuni împotriva ministrului israelian de finanțe Bezalel Smotrich și a ministrului securității naționale Itamar Ben-Gvir, ambii acuzați de incitare la violență împotriva palestinienilor din Cisiordania. Rothman, care conduce o comisie parlamentară de profil juridic, urma să se întâlnească în Australia cu victime ale antisemitismului. Robert Gregory, directorul executiv al Asociației Evreiești din Australia, a declarat că scopul vizitei era „să arate solidaritate cu comunitatea evreiască, care se confruntă cu un val de antisemitism”.
RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 682. Proteste masive în tot Israelul. Demonstranții cer încetarea războiului din Gaza
Mii de israelieni au participat și duminică la o serie de proteste în sprijinul familiilor ostaticilor reținuți în Gaza, cerând premierului Benjamin Netanyahu să ajungă la un acord cu Hamas pentru a pune capăt războiului și a elibera ostaticii rămași. Manifestanții au fluturat steaguri israeliene și au purtat fotografii ale ostaticilor, în timp ce fluierele, claxoanele și tobele răsunau în toată țara. Au blocat o autostradă În același timp, unii protestatari au blocat străzi și autostrăzi, inclusiv ruta principală dintre Ierusalim și Tel Aviv. „Astăzi, totul se oprește pentru a ne aminti cea mai înaltă valoare: caracterul sacru al vieții”, a declarat Anat Angrest, mama unui ostatic, într-o piață publică din Tel Aviv. Unele companii și instituții au anunțat că vor permite angajaților să se alăture protestelor. Școlile, care sunt în vacanța de vară, nu au fost afectate, potrivit Reuters. O manifestație este programată să aibă loc în Tel Aviv și luni seară. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 657. Israelul pregătește anexarea Cisiordaniei! Vot favorabil în Knesset
Israel bombardează o centrală electrică din Sanaa, capitala Yemenului controlată de houthi
Potrivit comunicatului oficial, atacul a vizat infrastructura energetică utilizată de mișcarea houthi, responsabilă pentru lansarea de rachete și drone asupra Israelului. „Astăzi, la ora 04:00, două lovituri ale inamicului israelian au vizat stația electrică”, a declarat un angajat al centralei din Sanaa, citat de agențiile internaționale. Oficialii locali au precizat că nu au fost înregistrate victime, însă pagubele materiale sunt semnificative. Un jurnalist AFP prezent la fața locului a relatat despre distrugeri majore în zona vizată. Israel bombardează o centrală electrică din Sanaa ca represalii la atacurile houthi Rebelii houthi, susținuți de Iran, au intensificat în ultimele luni atacurile cu rachete și drone asupra teritoriului israelian, justificându-și acțiunile prin solidaritatea cu palestinienii din Gaza. În replică, Israelul a anunțat că va răspunde „din orice punct va fi necesar” pentru a neutraliza amenințările. „Lovitura de astăzi, la o distanță de aproximativ 2.000 de kilometri de Israel, a vizat infrastructura folosită de regimul terorist houthi”, se arată în comunicatul armatei israeliene. After the Israeli naval assault in Sanaa Yemen, this morning, again IRGC assets in Iran are now starting to ‘spontaneously’ explode in southern Teheran. We’ve seen this pattern before, didn’t we? You know what’s coming. https://t.co/YLXqmhd6qG pic.twitter.com/G0pWPeQVzz — Voice From The East (@EasternVoices) August 17, 2025 Israel bombardează o centrală electrică din Sanaa în contextul războiului din Gaza Conflictul din Gaza, izbucnit după atacul Hamas din 7 octombrie 2023, a generat un lanț de reacții regionale. Houthii au devenit un actor activ împotriva Israelului, iar loviturile aeriene israeliene asupra Yemenului au devenit tot mai frecvente, vizând porturi, aeroporturi și obiective strategice din teritoriile controlate de rebeli. Acțiunea de duminică reprezintă o nouă escaladare a tensiunilor, într-un context regional marcat de instabilitate, alianțe fragile și un grav dezastru umanitar în Gaza.
22 de morţi în urma atacurilor israeliene în Gaza, anunţă Apărarea Civilă
Purtătorul său de cuvânt, Mahmoud Bassal, a declarat că un cartier din oraşul Gaza, situat în nordul teritoriului palestinian, a fost supus unui bombardament intens de când Netanyahu şi-a prezentat planul de a „prelua controlul” asupra enclavei, pe data de 7 august. „Estimăm că peste 50.000 de persoane au rămas în cartierul Zeitoun, majoritatea fără apă sau hrană”, a spus el, acuzând Israelul de „curăţare etnică”. „Echipele noastre nu au acces la răniţi”, a adăugat el. Din cei 22 de palestinieni ucişi, nouă ar fi fost ucişi în apropierea a două centre de distribuire a ajutoarelor umanitare din sudul şi nordul teritoriului, a mai spus el. Alţi şase palestinieni, dintre care trei copii, au murit în două atacuri asupra taberei de refugiaţi Bureij şi a zonei al-Mawassi. „Locuitorii nu au unde să se refugieze. Situaţia este catastrofală”, a adăugat Mahmoud Bassal. Vineri, armata israeliană a confirmat că trupele sale desfăşoară o serie de operaţiuni la periferia oraşului Gaza.
Revolte în Grecia: sute de cetățeni protestează față de războiul și foametea din Gaza
Polițiștii greci au format joi un cordon în unul dintre cele mai mari porturi din Grecia, pentru a opri sute de protestatari pro-palestinieni care încercau să se apropie de un vas de croazieră israelian. S-a întâmplat în portul Pireu, în apropiere de Atena, acolo unde demonstranții au avut torțe și au fluturat steaguri palestiniene, în spatele cordonului format din autobuze ale poliției anti-revoltă, potrivit Euronews. Potrivit organizatorilor protestului, care au menționat postări online ale unor călători, printre pasagerii vasului s-ar fi aflat soldați ai armatei Israelului care se aflau în timpul liber. „Nu îi dorim aici. Nu au ce căuta aici. Mâinile lor este pătat cu sângele unor oameni nevinovați. Nu ar trebui să îi primim cu brațele deschise”, a declarat Markos Bekris, unul dintre organizatorii protestului anti-Israel. Grecia este o destinație de vacanță populară în rândul cetățenilor din Israel. Totuși, pe fondul războiului Israel – Hamas din Fâșia Gaza, dar și atenția globală cu privire la distrugerea în masă și pneuria de hrană au cauzat sute de proteste anti-Israel în Atena, dar și alte orașe din Grecia, precum și confruntări politice. Opoziția de exteremă-stângă îndeamnă guvernul conservator să sisteze acordurile de cooperare comercială, dar și militară cu Israel. Protestatarii greci pro-Palestina condamnă ofensiva militară a armatei israeliene în Gaza. Miercuri, protestele au început să protesteze și în orașul Volos, acolo unde un vas de croazieră israelian a acostat. Luna trecută, același vas israelian de croazieră, nava Crown Iris, a părăsit insula greacă Syros, înaintea programului, fără ca pasagerii să debarce, după ce peste 150 de protestatari au manifestat în portul insulei. Proteste similare au avut loc și în Rodos și Creta. Nu toți cetățenii Greciei sunt ostili față de Israel Totuși, nu toți cetățenii greci se poziționează împotriva Israelului. Ministrul Sănătății din Grecia, Adonis Georgianis. Într-o postare publicată pe X, oficialul și-a cerut scuze pentru incidentul din portul Syros. „Le datorăm scuze acestor prieteni ai Greciei, care au ales să-și petreacă vacanța aici, dar prezența lor a fost refuzată în mod forțat de unii dintre cetățeni. Țara noastră rămâne ospitalieră față de toți cetățenii, iar antisemitismul nu are ce căuta aici”, a transmis Adonis Georgianis.
Ministru israelian de extremă dreapta anunță extinderea coloniilor în Cisiordania
Conform The Guardian, ministrul israelian de finanțe Bezalel Smotrich a anunțat extinderea coloniilor evreiești în Cisiordania ocupată, inclusiv prin aprobarea a peste 3.000 de locuințe în controversatul proiect E1, care ar lega Ma’ale Adumim de Ierusalim. Planul, înghețat de decenii din cauza presiunilor internaționale, este considerat ilegal conform dreptului internațional și riscă să divizeze teritoriul Cisiordaniei în două, blocând dezvoltarea unei zone urbane palestiniene între Ierusalimul de Est și Bethlehem-Ramallah. Smotrich a declarat că proiectul „îngroapă ideea unui stat palestinian” și face parte dintr-un plan de „suveranitate de facto” început odată cu formarea actualului guvern. „Aceasta este esența sionismului:construim, colonizăm și ne consolidăm suveranitatea pe Țara lui Israel”, a spus ministrul. Organizația israeliană Peace Now a criticat dur decizia, afirmând că „planul E1 este mortal pentru viitorul Israelului și pentru orice șansă de a obține o soluție pașnică bazată pe două state” și avertizând că guvernul „ne împinge spre prăpastie cu viteză maximă”.
Iranul a reținut 21.000 de suspecți în timpul războiului din iunie cu Israelul
Un raport al televiziunii de stat l-a citat pe purtătorul de cuvânt al poliției, generalul Saeed Montazeralmahdi, care a spus că oamenii au raportat suspecții autorităților. „Arestarea celor 21.000 de suspecți în timpul războiului de 12 zile indică o conștientizare și o participare ridicată a populației în asigurarea securității,” a declarat el. Montazeralmahdi nu a oferit detalii despre acuzațiile pe care le-ar putea avea suspecții. Totuși, a spus că peste 260 erau suspectați de spionaj, iar alți 172 au fost arestați pentru filmări ilegale. El a adăugat că poliția a făcut peste 1.000 de puncte de control în întreaga țară pe durata conflictului, între 13 și 24 iunie. Este pentru prima dată când poliția iraniană oferă un număr total al arestărilor din timpul războiului. În săptămânile recente, Iranul a raportat ocazional despre arestarea unor suspecți de spionaj. De la sfârșitul lunii iunie, Iranul a executat șapte bărbați condamnați pentru spionaj în favoarea Israelului, ceea ce a stârnit temeri din partea activiștilor că guvernul ar putea iniția un val de execuții. Israelul a efectuat mai multe valuri de lovituri aeriene asupra Iranului, care au omorât aproape 1.100 de persoane, inclusiv mulți comandanti militari. Loviturile de represalii iraniene au ucis 28 de persoane în Israel.
Mii de oameni protestează la Tel Aviv împotriva planului Israelului de a prelua controlul orașului Gaza
Sâmbătă, mii de persoane au ieșit în stradă la Tel Aviv pentru a cere oprirea conflictului din Fâșia Gaza. Protestul a venit după ce Israelul a anunțat că intenționează să preia controlul asupra orașului Gaza, cel mai mare din teritoriul palestinian. După aproape doi ani de război, premierul Benjamin Netanyahu primește multă critică și este ținta unor presiuni puternice, atât în țară, cât și la nivel internațioanl, pentru a opri ofensiva în Fâșia Gaza, unde peste 2 milioane de palestinieni riscă „foametea generalizată”, potrivit ONU. Conform deciziei cabinetului de securitate, armata „se pregătește să preia controlul asupra orașului Gaza”, o zonă urbană grav afectată din nordul regiunii, „distribuind în același timp ajutor umanitar populației civile din afara zonelor de luptă”. La Tel Aviv, jurnaliștii AFP au estimat participarea la protest la zeci de mii de oameni, iar forumul familiilor ostaticilor a vorbit despre aproximativ 100.000 de persoane. Autoritățile nu au oferit o cifră oficială. This evening in Tel Aviv: hundreds of activists hold photos of Palestinian children killed by Israel in Gaza, in Park HaMesila pic.twitter.com/9AF7OzOmPK — Oren Ziv (@OrenZiv_) August 9, 2025 Protestatarii au afișat pancarte și fotografii ale ostaticilor încă ținuți în teritoriul palestinian, prin care cereau guvernului să negocieze eliberarea lor. Hamas, care încă deține 49 de ostatici, dintre care 27 sunt considerați morți, a afirmat vineri că decizia Israelului de a ocupa orașul Gaza înseamnă „sacrificiul” celor răpiți în atacul fără precedent din 7 octombrie 2023. Familiile ostaticilor și susținătorii păcii între israelieni și palestinieni cer o încetare a focului cu Hamas pentru a obține eliberarea acestor ostatici. Planul include dezarmarea Hamas și returnarea „tuturor ostaticilor, vii și morți”, demilitarizarea Fâșiei Gaza și punerea acesteia sub control israelian, urmată de crearea „unei administrații civile” care să nu fie „nici Hamas, nici Autoritatea Palestiniană”, a spus vineri biroul premierului. „Nu vom ocupa Gaza, vom elibera Gaza de Hamas”, a afirmat Netanyahu pe platforma X. După anunțul planului, Consiliul de Securitate al ONU va organiza duminică o reuniune de urgență pentru situația din Gaza. În prezent, armata israeliană controlează sau activează pe teren în aproape 75% din Fâșia Gaza, mai ales în pozițiile sale permanente de-a lungul frontierei. Israelul a ocupat Gaza în 1967 și a creat 21 de colonii, care au fost desființate când s-a retras unilateral în 2005.