Moștenirea dreptului roman: Cum ne influențează și astăzi legile Romei Antice
Multe dintre principiile care stau la baza sistemelor juridice moderne își au rădăcinile în Roma Antică, scrie TheCollector. De la legi publice la protecția proprietății, multe reguli create în Roma Antică sunt aplicate și astăzi. Istoricii spun că moștenirea durabilă a Romei constă în transformarea legii într-un cadru scris, comun tuturor. Nașterea legii publice în Roma Antică La început, dreptul roman era controlat de preoți din elita societății, care păstrau cunoașterea legii prin tradiție orală. Această secretomanie a alimentat conflicte cu cetățenii de rând, plebeii, care cereau reguli transparente și accesibile. În anul 451 î.Hr., o comisie formată din zece bărbați, cunoscuți sub numele de decemviri, a fost însărcinată cu redactarea primului cod de legi scris al Romei, cunoscut drept Legea celor 12 Table. Afișate public în Forumul Roman, Tablele au făcut legile vizibile pentru toți cetățenii. Această schimbare a consacrat principiul conform căruia legile trebuie să fie cunoscute, stabile și aplicate consecvent. Sistemele juridice moderne reflectă în continuare această idee prin constituții scrise și acte normative publice. Prezumția de nevinovăție și dreptul contractelor Conceptul de prezumție de nevinovăție apare pentru prima dată în Roma Antică. Juriștii romani susțineau că acuzațiile trebuie susținute de dovezi, nu de zvonuri sau simple suspiciuni. Principiul era atribuit împăratului Traian, care susținea că este preferabil ca un vinovat să fie eliberat decât ca un nevinovat să sufere. Până în secolul al VI-lea, acest principiu a fost codificat oficial, influențând justiția penală modernă. Romanii au dezvoltat și legi contractuale sofisticate pentru a susține comerțul în vastul lor imperiu. Ei recunoșteau mai multe tipuri de contracte, inclusiv verbale, scrise și bazate pe consimțământ. Dreptul contractelor modern se bazează în continuare pe aceste idei, în special pe principiul bunei-credințe (bona fides). Drepturile de proprietate și despăgubirile pentru daune Legiuitorii romani au definit clar proprietatea și posesia legală. De asemenea, au introdus servituțile, care permiteau utilizarea limitată a terenului altei persoane în anumite condiții. Aceste reguli rămân esențiale în dreptul modern al proprietății și al utilizării terenurilor. Legea Lex Aquilia a transformat justiția prin introducerea despăgubirilor financiare pentru daunele materiale, stabilite în funcție de valoarea bunului afectat. În locul răzbunării, instanțele romane au pus accent pe repararea prejudiciului prin compensații bănești. Această abordare a devenit fundamentul răspunderii civile moderne și al cererilor de despăgubire.
Prețul plătit de un turist român pentru a mânca o Pizza lângă Colosseumul din Roma: Nu e ca la Pizza Hut sau ca-n Centrul Vechi al Bucureștiului
Colosseumul din Roma, imensul amfiteatru care este pe jumătate ruinat, este vizitat anual de 6 milioane de turiști, potrivit Civitatis Rome. Construcția a fost începută de împăratul roman Vespasian în anul 72 d.Hr. și a fost finalizată în anul 80 d.Hr., de către fiul și succesorul său, Titus. Numit inițial drept „Amfiteatrul Flavian” (după dinastia Flavienilor), a fost redenumit „Colosseum” fiindcă în preajma sa era Colosul lui Nero (37-68 d.Hr.), o statuie din bronz de 30 de metri a infamului împărat care a fost distrusă în totalitate în urma jafului vizigot din anul 410. Cu toate că era splendoarea ingeniozității romanilor, Colosseumul era un loc al morții și al brutalității. Gladiatori profesioniști luptau între ei până la moarte sub privirile a 60.000 de spectatori. Aveau loc parade cu animale exotice (girafe, elefanți), spectacole de muzică și teatru. Când podeaua amfiteatrului era inundată cu apă, se desfășurau spectacole nocturne cu înotători dezbrăcați la lumina torțelor, precum și bătălii navale cu bărci (cu lungimi de 7-15 metri). Podeaua amfiteatrului era inundată cu 4 milioane de apă prin ecluze, creând o adâncime de 1,5 metri. Potrivit lui Dio Cassius, circa 2.000 de gladiatori și 9.000 de animale sălbatice au murit la primele spectacole care au ținut 100 de zile. Mii de prizonieri, printre care tâlhari, dar și creștini, erau executați sau forțați să lupte cu mâinile goale împotriva leilor și tigrilor. După ce împăratul Teodosiu a proclamat creștinismul ca religia oficială a Imperiului Roman, luptele dintre gladiatori au fost interzise, iar Colosseumul a fost abandonat, neglijat de-a lungul evului mediu și grav avariat de o serie de cutremure. A devenit cimitir, fortăreață, depozit și chiar ca scenă de teatru. Pietrele structurii au fost furate de orășeni pentru a-și construi locuințele. Astăzi, Colosseumul este unul dintre cele mai mari muzee și monumente UNESCO. Și de asemenea, a devenit unul dintre cele mari atracții ale Italiei pentru fotografii și selfie-uri, mai ales pentru turiștii care vor să mănânce o veritabilă pizza italiană. Prețul unei pizza într-un restaurant de lângă Colosseum Un turist român a plecat în Roma să viziteze Colosseumul. După ce a admirat splendoarea monumentală a amfiteatrului flavian, a mers la cel mai apropiat restaurant pentru a-și potoli foamea cu o pizza apetisantă. Până la urmă, e un pic obositor să explorezi întregul cele două nivele ale amfiteatrului. Și forma circulară a amfiteatrului chiar îți dă poftă de o pizza italiană. Turistul a făcut un popas la cel mai apropiat restaurant. A primit meniul și când l-a deschis, ce să vezi? Prețuri destul de „măricele” în euro. „Nu e ca la Pizza Hut sau ca-n Centrul Vechi al Bucureștiului. Dar cel puțin, nu e la fel de scump ca pe litoralul românesc”, a exclamat turistul. O pizza de la un oarecare restaurant de lângă Colosseumul roman costă mai mult decât la orice restaurant Pizza Hut și decât în restaurantele din Centrul Vechi al Bucureștiului. Însă, tot este mai ieftin să mănânci la Roma, lângă Colosseum, decât pe litoralul românesc, nu? Iată cât costă fiecare sortiment de pizza Pizza Margherita (cu roșii și brânză mozzarella) : 14,90 euro Pizza con salame (cu salam): 14,90 euro Pizza con verdure (vegetariană): 14,90 euro Pizza con prosciutto (cu brânză mozzarella și șuncă): 14,90 euro Pizza confunghi (cu ciuperci):14,90 euro Prețul unor paste Carbonara Cum bucătăria italiană nu presupune numai pizza, turistul s-a uitat și la celelalte preparate: Bruschetta: 9,90 euro Lasagna allabolognese: 15,90 euro Tortellini: 15,90 euro Paste Carbonara: 15,90 euro Penne pomodoro e basilico: 15,90 euro Spaghetti cu sos de roșii și chiftele: 17,90 euro Tortellini alla bolognese: 15,90 euro Una dintre specialitățile restaurantului, o cafea de gladiator, costă 8,90 de euro, în timp ce un Cappuccino XXXL este 12,90 de euro. Deserturi: Gogoașă Ciambella: 6,80 de euro Ciabatta al cioccolato (pâine cu ciocolată): 6,80 de euro Napoletano: 6,80 de euro Crostata (tartă cu marmeladă): 6,80 de euro Nutellotto (biscuite cu cremă de ciocolată): 6,80 de euro Ciambella gelato e cioccolato (desert cu înghețată și ciocolată): 8,90 de euro Suc de portocale: 8,80 de euro Ciocolată caldă: 9,90 de euro Cât costă un suc lângă Colosseum? După o zi călduroasă în Roma, turistul a comandat și o sticlă cu băutură răcoritoare carbogazoasă. Prețul? 6,90 de euro o sticlă de 490 ml, indiferent de marcă(Coca-cola, Fanta, Sprite). O halbă mică de bere face 6,90 de euro, iar una medie 8,90 de euro. Cu această ocazie, el a fotografiat și prețul celorlalte băuturi. O ceașcă cu cafea cappuccino face 6,90 de euro. Nu mai menționăm băuturile alcoolice, precum un pahar cu cocktail care este 12,90 de euro sau o sticlă de vin de 0,75 litri, care costă 32 de euro. Astfel, turistul român și-a comandat o pizza cu salam și o sticlă de Coca-Cola, cu vedere la Colosseumul din Roma. Plata consumației în total: Coca-Cola: 6,90 euro Pizza con salame: 14,90 euro TOTAL: 21,8 EURO (110 RON) Autorul recomandă: Prețul „UIMITOR” plătit de un turist român pentru a lua o masă cu preparate tradiționale grecești lângă Acropola din Atena