Etichetă: istorie

Oul Imperial Fabergé s-a vândut la un preț record de 30,2 milioane de dolari, în urma unei licitații. I-a aparținut mamei țarului Nicolae al II-lea

„Oul Imperial” comandat de țarul Nicolae al II-lea pentru mama sa, țarina Maria Feodorovna, a fost vândut la o licitație organizată de Christie’s. Monarhul rus i-a dăruit obiectul de artă mamei sale în primăvara anului 1913, cu ocazia Paștelui.  Considerată o capodoperă unică din Rusia, fiind una dintre cele mai frumoase creații ale bijutierului rus Peter Carl Fabergé, „Oul Imperial de Iarnă” (cunoscut astfel pentru că arată ca un ou de gheață) a devenit cea mai scumpă bijuterie rusească vândută vreodată la o licitație: s-a vândut marți cu 30,2 milioane de dolari, în cadrul licitației organizată de Christie’s. Caracteristici și scurt istoric Obiectul este din cristal de stâncă sculptat, gravat delicat pe interior pentru a da impresia că este un ou de gheață acoperit cu chiciură, iar la exterior sunt gravați fulgi de zăpadă din platină, încrustați cu diamante, decorate cu borduri din platină. și acestea încrustate cu diamante. Casa de bijuterii din Sankt Petersburg a realizat 50 de astfel de ouă. Numai șapte au ajuns la proprietari privați. Celelalte fie sunt date dispărute, fie au ajuns expuse la muzee sau instituții, informează CNN. Ouăle decorate au fost produse nu doar  pentru țarul Nicolae al II-lea, dar și pentru predecesorul său, țarul Alexandru al III-lea. Alte 50 de lucrări excepționale ale lui Peter Faberge au fost scoase la vânzare, precum figurinele din piatră, piese de mobilier. Au existat 50, dar Oul de Iarnă este „cel mai spectaculos” Înainte de licitația de marți, șefa departamentului Christie’s Fabergé și artă rusească, Margo Oganesian, a descris Oul de Iarnă ca fiind „cel mai spectaculos, inventiv din punct de vedere artistic și neobișnuit” dintre cele 50. „Majoritatea sunt bazate pe stiluri istorice – rococo sau neoclasicism – dar Oul de Iarnă este un obiect în stil propriu”, a declarat ea la telefon pentru CNN, adăugând că „designul este atemporal – este atât de modern”. Sursa Foto: Christie’s Autorul recomandă: O pânză complet albastră a fost vândută la licitație pentru o sumă RECORD. Care este secretul tabloului? Pictura lui Rubens „Cristos pe cruce”, considerată pierdută de mai bine de 400 de ani, a fost vândută la licitație la Versailles pentru 2,3 milioane € Portretul realizat de Gustav Klimt a fost vândut cu 236 milioane $. „Elisabeth Lederer” a devenit al 2-lea cel mai scump tablou vândut la o licitație

Oul Imperial de Iarnă creat de Fabergé s-a vândut la o licitație record, cu 30,2 milioane de dolari. I-a aparținut mamei țarului Nicolae al II-lea

„Oul Imperial” comandat de țarul Nicolae al II-lea pentru mama sa, țarina Maria Feodorovna, a fost vândut la o licitație organizată de Christie’s. Monarhul rus i-a dăruit obiectul de artă mamei sale în primăvara anului 1913, cu ocazia Paștelui.  Considerată o capodoperă unică din Rusia, fiind una dintre cele mai frumoase creații ale bijutierului rus Peter Carl Fabergé, „Oul Imperial de Iarnă” (cunoscut astfel pentru că arată ca un ou de gheață) a devenit cea mai scumpă bijuterie rusească vândută vreodată la o licitație: s-a vândut marți cu 30,2 milioane de dolari, în cadrul licitației organizată de Christie’s. Caracteristici și scurt istoric Obiectul este din cristal de stâncă sculptat, gravat delicat pe interior pentru a da impresia că este un ou de gheață acoperit cu chiciură, iar la exterior sunt gravați fulgi de zăpadă din platină, încrustați cu diamante, decorate cu borduri din platină. și acestea încrustate cu diamante. Casa de bijuterii din Sankt Petersburg a realizat 50 de astfel de ouă. Numai șapte au ajuns la proprietari privați. Celelalte fie sunt date dispărute, fie au ajuns expuse la muzee sau instituții, informează CNN. Ouăle decorate au fost produse nu doar  pentru țarul Nicolae al II-lea, dar și pentru predecesorul său, țarul Alexandru al III-lea. Alte 50 de lucrări excepționale ale lui Peter Faberge au fost scoase la vânzare, precum figurinele din piatră, piese de mobilier. Au existat 50, dar Oul de Iarnă este „cel mai spectaculos” Înainte de licitația de marți, șefa departamentului Christie’s Fabergé și artă rusească, Margo Oganesian, a descris Oul de Iarnă ca fiind „cel mai spectaculos, inventiv din punct de vedere artistic și neobișnuit” dintre cele 50. „Majoritatea sunt bazate pe stiluri istorice – rococo sau neoclasicism – dar Oul de Iarnă este un obiect în stil propriu”, a declarat ea la telefon pentru CNN, adăugând că „designul este atemporal – este atât de modern”. Sursa Foto: Christie’s Autorul recomandă: O pânză complet albastră a fost vândută la licitație pentru o sumă RECORD. Care este secretul tabloului? Pictura lui Rubens „Cristos pe cruce”, considerată pierdută de mai bine de 400 de ani, a fost vândută la licitație la Versailles pentru 2,3 milioane € Portretul realizat de Gustav Klimt a fost vândut cu 236 milioane $. „Elisabeth Lederer” a devenit al 2-lea cel mai scump tablou vândut la o licitație

Cum a reuşit să scrie istorie la Mondiale o gimnastă de 16 ani din Singapore: Se antrenează 6 zile pe săptămână, câte 4 ore, iar seara îşi face temele”

Amanda Yap (16 ani) este una dintre noile vedete ale gimnasticii internaționale, după ce luna trecută, în octombrie, la Campionatele Mondiale din Jakarta, Indonesia, a reușit să scrie istorie pentru țara pe care o reprezintă. Amanda este născută în Singapore și a izbutit să se califice în finala de la bârnă, la Mondialele din Jakarta. Iar într-un interviu recent, ea a dezvăluit un detaliu surprinzător ce a ajutat-o să bifeze această performanță. Cum au ajutat-o examenele de la școală pe Amanda Yap să scrie istorie la Mondialele de gimnastică din Jakarta. Povestea sportivei de 16 ani din Singapore În octombrie, la Jakarta au fost programate Mondialele de Gimnastică Artistică și, din păcate, sportivele din România au ratat medaliile. Și mai trist a fost faptul că imediat după revenirea de la Mondiale, gimnastica feminină din România a fost lovită de un cutremur. Un scandal mai precis, după ce gimnasta Denisa Golgotă a depus o plângere la federație pentru hărțuire. În altă ordine de idei, una dintre sportivele care au făcut impresie la Jakarta este Amanda Yap. La momentul concursului avea încă 15 ani, iar acest detaliu a făcut și mai importantă calificarea ei în finala probei de bârnă. În plus, a devenit prima reprezentantă din Singapore care ajunge într-o finală la Campionatele Mondiale de gimnastică, astfel că se poate mândri cu faptul că a scris istorie. „Se antrenează 6 zile pe săptămână, câte 4 ore, iar seara îşi face temele”, au scris jurnaliștii de la publicația Channel News Asia, care au citat din declarațiile oferite de Amanda într-un interviu pentru CNA. Însă, în cadrul aceluiași interviu, Amanda Yap a dezvăluit că tocmai școala și faptul că în perioada Mondialelor a avut programate și mai multe examene importante au ajutat-o să bifeze performanța remarcabilă din Jakarta: „Faptul că am avut două lucruri importante de făcut în același timp – examenele de admitere și concursul de gimnastică – a fost destul de benefic, pentru că nu trebuia să mă concentrez într-o singură direcție. Nu mă stresam atât de mult pe un singur obiectiv, pentru că aveam și altceva la care să mă gândesc”, a dezvăluit Amanda, care pe 3 noiembrie a împlinit 16 ani. Sora ei a inspirat-o să aleagă gimnastica În continuarea interviului, care poate fi văzut în videoclipul de mai jos, Amanda a mărturisit că a fost influențată să înceapă o carieră în gimnastică de către sora ei, Emma. Aceasta din urmă a practicat, de asemenea, gimnastica și exercițiile au fascinat-o pe Amanda încă din perioada în care era foarte mică: „Întotdeauna o vedeam pe sora mea făcând asta și mi se părea foarte interesant. Așa că am vrut să încerc și eu. Dar odată cu trecerea anilor am început să capăt tot mai multă experiență. Și mi-am dat seama că era destul de distractiv și că asta îmi doresc să fac. Faptul că am o soră care are experiențe similare cu ale mele este…ceva care m-a ajutat foarte mult. Pot oricând să vorbesc cu ea, să îi cer sfaturi”, a completat Amanda Yap. Un rol important l-au avut și părinții, care au susținut-o neîncetat pe toate planurile: „Tot ceea ce am făcut, de fapt, a fost să-i oferim spațiul necesar pentru a face ce își dorește. Nu e nimic excepțional în asta. Doar i-am permis acest lucru și am susținut-o neîncetat. Sunt sute de mii de copii în Singapore care primesc note de 10 pe linie la școală, dar câți copii pot spune că reprezintă Singapore?”, a spus și Clarence Yap, tatăl Amandei, extrem de mândru de realizările fiicei sale. La doar două zile după finala de la bârnă din Jakarta, pe 22 octombrie, Amanda a avut programat un examen la matematică. Ea a zburat rapid înapoi în Singapore și l-a promovat cu succes. „Mulți cred că e foarte greu să îmbini școala și antrenamentele și eu sunt întru totul de acord. Și pentru mine a fost foarte dificil. Dar sfatul meu este să dai tot ce poți, să ai încredere că totul va fi bine. Unele lucruri s-ar putea să nu funcționeze, dar încearcă să faci tot ceea ce ține de tine”, a fost sfatul cu care Amanda și-a încheiat interviul.

Cel mai mare cimitir din lume are oameni vii. Peste peste două milioane de vieți sunt acolo, adesea chiar în morminte

Necropola (a cărei denumire derivă din cuvintele grecești „moarte” și „oraș”) este un cimitir elaborat, clădit pe o suprafață mare. I se mai spune și „Orașul Morților”.  Astfel de necropole au fost construite de mai multe civilizații antice: etruscii care săpau morminte subterane cu mai multe camere săpate în stânci, acoperite de tumuli, micenienii care construiau morminte regale frumos elaborate, grecii și romanii care construiau cimitire întinse în afara orașelor, perșii care își îngropau regii în morminte sculptate în stânci, lidienii care construiau tumuli. Însă, nicio civilizație antică n-a putut egala cea egipteană, faimoasă nu doar pentru practicile de mumificare, ci și pentru construirea de complexe funerare (mastaba, piramide, morminte săpate în stâncile din Valea Regilor). Ce este și mai captivant este cimitirul din Cairo.  Cairo nu doar că se situează în preajma a Marilor Piramide de la Giza (o necropolă monumentalistă a faraonilor înmormântați), dar are cel mai mare cimitir, compus din sute de mii de morminte. Ce-l diferențiază de altele este faptul că 2 milioane de oameni locuiesc în acest cimitir. Chiar în morminte! Potrivit Onet , acestea sunt statistici neoficiale, deoarece nu a fost efectuat vreodată un recensământ precis. Unele surse estimează că populația ajunge la trei milioane. Populația locală trăiește în afara influenței administrației de stat, al sistemului de educație sau al asistenței medicale. Orașul Morților a rezultat din amestecul tradițiilor faraonice cu cele creștine și islamice Originile cimitirelor care înconjoară centrul orașului Cairo de astăzi datează din a doua jumătate a secolului al VII-lea, din timpul cuceririi arabe a Egiptului deja creștinat (coptic), când străvechiul tărâm al faraonilor a căzut rapid sub influența Islamului.  De îndată ce puterea arabă a început să se consolideze, localnicii au fost nevoiți să adopte noile obiceiuri. Printre schimbările culturale semnificative l-au reprezentat ceremoniile funerare. De-a lungul Nilului au apărut aceste cimitire –  rezultatul unui amestec dintre credințele antice considerate „păgâne”, Creștinismul coptic și Islam.  Conducătorii musulmani au interzis mumificarea și cultul strămoșilor (care încă se mai practicau la scară mică, izolat). Statutul social persistă și după moarte Însă, după sute de ani, la periferia orașului Cairo au fost construite mausolee de familie și dinastii, înconjurate de mormintele modeste ale aristocrației locale. Pentru nobili era o chestiune de prestigiu și ambiție să fie înmormântați în apropierea conducătorilor. Însă, acest nucleu regal și nobiliar a devenit înconjurat de mii de morminte ale unor oameni simpli, săraci și mărginași.  Mausoleele conducătorilor arabi erau deosebit de impresionante prin dimensiunile, grandoarea arhitecturală și splendoarea decorativă. Multe dintre ele au supraviețuit până în zilele noastre.  Cu toate acestea, la fel ca mormintele faraonilor care au trăit cu milenii în urmă, și aceste structuri necesitau îngrijire și protecție constantă. Cavoul era „noua casă” a celui decedat Vechii faraoni ai Egiptului au obținut nemurirea prin întemeierea de temple. Preoții le-au îngrijit mormintele timp de secole. Atâta timp cât a existat cultul faraonului, locul său de veci a fost bine păzit. Noii conducători musulmani ai Egiptului au abordat această problemă într-un mod similar: mausoleele au fost îngrijite de familii bogate, de administratori și supraveghetori.  Atâta timp cât a existat familia fondatorului unei familii nobiliare sau a unei dinastii, mormintele familiei au fost protejate. Este important să ne amintim că nu a fost niciodată o structură unică, înconjurată de un zid. „Cimitirul” era răsfirat în mai multe locuri. Și multe erau sub forma unor cavouri frumos ornamentate,  unele dotate cu ferestre și iluminate cu torțe, incluzând mese și balustrade.   Decăderea cimitirului În 1882, britanicii au ocupat Egiptul, iar ordinea arabă s-a prăbușit după trei secole de ocupație otomană. Valul ulterior de schimbări a avut impact asupra bogaților și a clasei de mijloc. Mulți egipteni bogați au sărăcit atunci. Și astfel, fondurile pentru renovarea, întreținerea și paza mormintelor familiale s-au epuizat.  Multe familii arabe proeminente au emigrat sau au dispărut. Vastul cimitir istoric a decăzut încet în ruină, neglijat și abandonat. Între 1922 și 1956, Egiptul și-a dobândit treptat independența, ceea  ce a marcat o mare revoluție culturală și civilizațională. Orașul Morților în epoca modernă Cairo a devenit capitala unei țări care visa să revină la măreția cuvenită a istoriei sale antice, ceea ce a generat un boom migratoriu extraordinar. Anual,  sute de mii de locuitori ai văii agricole a Nilului s-au mutat la Cairo, căutând o schimbare de statut social. Cairo, cu o populație de 10,3 milioane de locuitori, câștigă aproximativ 300.000 de noi locuitori în fiecare an.  Noii locuitori trebuiau să locuiască undeva. Soluția s-a materializat chiar în centrul orașului Cairo: necropolele abandonate și parțial ruinate, datând din epoca arabă. Tehnic, milioane de oameni săraci fără acces la asistența medicală, servicii medicale, pompieri sau poliție trăiesc în cavouri vechi de secole. Dar au electricitate, apă curentă și televizoare. Oasele celor morți au putrezit demult. Iar acum, cimitirele sunt cartiere sărace pline de viață.  A fi turist în Orașul Morților Pentru a ajunge în Orașul Morților, cel mai bine este să angajezi un ghid local. Nu de pe internet, nu de la o agenție de turism. Trebuie să abordezi unul dintre numeroșii locuitori ai cimitirului care caută orice oportunitate de a câștiga doi sau cinci dolari pentru o oră de mers pe jos. Dacă te rătăcești, zâmbește și răspunde la saluturile localnicilor care îți spun „Salam alaykum” (care înseamnă „Pacea fie cu tine”)  cu „Alaykum Salam”. Rețineți că nu vă aflați într-o grădină zoologică, într-un muzeu sau parc de distracții. Nu faceți videoclipuri pentru TikTok, nu faceți fotografii pentru Instagram la cavouri fiindcă acolo  locuiesc oameni. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Antichitatea a întâlnit modernitatea pe cerul din Cairo. Sute de drone au compus chipuri de faraoni, zei­tăți și construcții-simbol ale Egiptului Antic. Un spectacol uriaș de artificii a încheiat ceremonia dedicată inaugurării celui mai mare Muzeu de Arheologie al lumii

Trei activiști ecologiști sunt achitați după ce au vandalizat Stonehenge. Ei au vopsit pietrele monumentului megalitic cu spray portocaliu

Trei activiști de la organizația ecologistă „Just Stop Oil” au vopsit pietrele megalitice de la Stonehenge cu spray de culoare portocalie în iunie 2024.  La finalul lunii octombrie, după un proces de 10 zile, cei trei au fost achitați.  Incidentul s-a petrecut cu o zi înainte de Solstițiul de Vară. Rajan Naidu (74 ani), studentul de la Universitatea Oxford Niam Lynch (23 ani) și Luke Watson (36 ani) au fost reținuți pentru vandalizarea monumentului megalitic cu o vechime de aproape 5.000 de ani. Pietrele monumentului megalitic, pulverizate cu vopsea portocalie Potrivit Sky News ,  doi dintre activiști, Naidu și  Lynch, au pulverizat situl Patrimoniului Mondial UNESCO cu substanțe din amidon de porumb, talc și colorant portocaliu. Watson a achiziționat echipamentul. Cei trei au fost acuzați de deteriorarea unui monument antic protejat și de tulburare a ordinii publice în timpul procesului de la Curtea Coroanei din Salisbury. Ulterior, au fost achitați în urma unui proces de 10 zile. Cum se apără cei trei făptași care au vandalizat Stonehenge Activiștii, în apărarea lor, spun că au avut o „scuză rezonabilă” și au citat articolele 10 și 11 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind libertatea de exprimare și libertatea de protest. Naidu a declarat: „Sistemul judiciar trebuie să se trezească și să înceapă să-și joace rolul de neglijat în apărarea noastră și a altor specii de animale  de criminalii și violatorii climatici din clasa miliardară. Avem nevoie de un Tratat global de neproliferare a combustibililor fosili chiar acum. „Mă bucur de verdict, dar consider că ultimele două săptămâni au fost o risipă completă de bani publici și că un caz care implică daune de 620 de lire sterline ar fi trebuit să fie soluționat de instanța de magistrați”, a spus Watson. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Construcția unui TUNEL rutier subteran pe sub STONEHENGE a fost anulată de autoritățile britanice. Conservarea sitului este PRIORITARĂ

Cea mai ghinionistă din istorie! Reacția americanilor după eșecul Sabrinei Voinea

Sabrina Voinea a suferit un eșec personal mare la Campionatul Mondial de gimnastică din Indonezia, iar americanii consideră că românca este cea mai ghinionistă din istorie. Pentru România, s-a încheiat Campiontul Mondial de gimnastică din Indonezia, iar Sabrina Voinea a ocupat, pentru a treia oară la rând la o competiție majoră, locul 4. În opinia americanilor, Sabrina Voinea este cea mai ghinionistă din istorie Gimnasta română Sabrina Maneca-Voinea a încheiat pe locul 4 în finala de la sol a Campionatului Mondial de la Jakarta, în Indonezia. Ea a primit 13,466 puncte, la fel ca britanica Abigail Martin, dar aceasta a avut o notă de execuție mai mare, 7,666 față de 7,566. La rândul ei, Denisa Golgotă s-a clasat pe locul 7, cu 12,233. În momentul în care a văzut pe ce loc intermediar se află, Sabrina s-a uitat spre mama ei, fosta gimnastă Camelia Voinea, şi a întrebat-o: „Pe 4? De ce?”. Ca urmare a acestei clasări, Voinea a fost numită de specialiştii de la The Medal Count „cea mai ghinionistă gimnastă din istorie”. Explicația este simplă. Ea a devenit prima gimnastă care s-a clasat de 3 ori la rând, după Campionatul Mondial din 2023 și Jocurile Olimpice de la Paris din 2024, de fiecare dată la sol. La competiția care a avut loc în Indonezia, România a fost reprezentată doar în competiţia rezervată fetelor. Din delegație au mai făcut parte sportivele Anamaria Mihăescu şi Ella Oprea Creţu, care nu au trecut de calificări. De 15 ani nu a mai câștigat România o medalie la o ediție de Campionat Mondial Medalia mondială de aur la sol a celei de-a 53-a ediții a competiției a fost cucerită de japoneza Aiko Sugihara, cu 13,833 puncte. Pe locul 2 al clasamentului a urcat britanica Ruby Evans, cu 13,666 puncte. Speranțele la o medalie pentru Sabrina Maneca-Voinea erau imense, în condițiile în care se calificase în finală cu cea mai mare notă la acest aparat, 13,666 puncte. Golgotă a avut a cincea notă, 13,333 puncte. La bârnă, Voinea a ocupat doar locul 7, cu 12,533 puncte, la aproape 3 puncte de medaliata cu aur, chinezoaica Qingying Zhang, recompensată cu 15,166 puncte pentru exercițiul ei foarte bine executat. Voinea avusese a treia notă din calificări, 13,833 puncte. Argintul a fost obținut de Kaylia Nemour, din Algeria, cu 14,300 puncte, podiumul fiind completat de Sugihara, cu 14,166 puncte. De menționat că România nu a mai obținut o medalie la o ediție de Campionat Mondial de exact un deceniu. La ediția din 2015, care a avut loc în orașul scoțian Glasgow, Marian Drăgulescu obținea medalia de argint la sărituri, iar Larisa Iordache pe cea de bronz la individual compus.

Statuia faraonului care a avut peste 100 de copii îi va întâmpina pe vizitatori la noul muzeu egiptean: Povestea lui Ramses cel Mare

La 1 noiembrie 2025, în Egipt, la intrarea celui mai mare muzeu de arheologie din lume, o statuie gigantică a unui faraon îi va întâmpina pe vizitatori. Marele Muzeu Egiptean, inaugurat din octombrie 2025, dar cu acces limitat, va putea primi milioane de vizitatori de luna viitoare. Pe 5 ianuarie 2002, președintele egiptean cu cel mai îndelungat mandat din istoria țării, Hosni Mubarak, a amplasat piatra de temelie a Marelui Muzeu Egiptean. Construcția a fost finalizată în februarie 2023 și a costat 1 miliard de dolari.  Iar la intrare, înainte de a vedea colecția de artefacte de aur, mobilier antic, arme, precum și mumii, vizitatorii vor admira statuia gigantică a faraonului Ramses cel Mare, monarhul cu cea mai îndelungată domnie din istoria Noului Regat Egiptean (și probabil din istoria civilizației egiptene, căci durata domniei de 90 de ani a faraonului Pepi al II-lea este încă pusă la îndoială de egiptologi). Ramses al II-lea cel Mare a domnit 67 de ani! De ce este cunoscut ca „Ramses cel Mare”? A construit cele mai multe monumente la scară largă. A încheiat primul tratat de pace cunoscut din istorie. A participat la prima bătălie documentată din istorie după cea de la Megiddo a lui Tutmes al III-lea. A avut peste 200 de neveste și concubine din care au rezultat peste 100 de copii (53 de fiice, 50 de fii), precum și un număr necunoscut de nepoți. A trăit atât de mult încât că majoritatea copiilor săi erau decedați până la finalul vieții sale. Istoricii au considerat că i se cuvine pe drept titlul „cel Mare”, la fel ca Frederic cel Mare, Alexandru cel Mare, Carol cel Mare și Constantin cel Mare. Familia Potrivit Britannica, Ramses al II-lea a fost al treilea rege al celei de-a 19-a dinastii egiptene.  S-a născut în anul 1292 î.Hr. El provenea dintr-o familie nobiliară, dar fără legături cu familia regală.  Bunicul său, Ramses I, a devenit faraon după ce a preluat tronul într-o perioadă dificilă a Noului Regat Egiptean.  Regatul era perturbat de reformele religioase ale faraonului Akenaton, precum și de declinul stăpânirii egiptene în Asia sub domniile faraonilor Tutankamon, a vizirului  Ay și generalului Horemheb. Și mai erau conflictele cu regatele învecinate. Ramses I a avut o domnie scurtă. A fost urmat la tron de fiul său, Seti I. Seti I a stopat rebeliunile prinților din Palestina și sudul Siriei.  A dus un război de succes cu hitiții, recuperând provinciile levantine. Prințul încoronat Ramses, viitorul Ramses al II-lea, a primit statutul de regent. Își însoțea tatăl în campaniile sale din Siria. El primise privilegii la curtea regală, instruire militară (a fost ridicat în rang de căpitan la doar 10 ani), precum și un harem. Ulterior, hitiții s-au stabilit din nou pe malul râului Orontes de la Kadesh. Începutul domniei În 1279 î.Hr., la vârsta de 40 de ani, faraonul Seti I a decedat. Prima decizie a lui Ramses al II-lea ca faraon a fost vizitarea orașului Teba pentru a organiza un festival religios de Opet.  S-a închinat la Osiris, zeul fertilității și judecător al morților și a numit un nou preot al lui Amon. Ramses și-a construit propriul oraș numit Per Ramessu sau Pi-Ramses (menționat și în Cartea biblică a Exodului din Vechiul Testament) pe care l-a ornamentat cu grădini, arbuști și fântâni, precum și cu statui aliniate ale zeilor Amon la vest, Set la sud, Wadjet la nord și Astarte la est. El crescuse cu credința în zei egipteni, dar și în zei asiatici.  În al patrulea an de domnie, a condus o armată pentru a recupera provinciile pierdute. A supus sudul Siriei după ce a  reprimat o rebeliune. Abu Simbel Bătălia de la Kadesh În anul următor, a inițiat o expediție militară pentru a captura fortăreața hitită de la Kadesh, urmând drumul de coastă dintre Palestina și Liban. Cu o armată alcătuită din 16.000 de sulițași, lăncieri, luptători cu săbii khopesh și arcași  organizați în patru divizii (Amun, Ra, Set și Ptah), precum și 2.000 de care trase de cai cu 4.000 de căruțași, Ramses al II-lea a dus bătălia de la Kadesh împotriva armatei hitite  condusă de regele Muwatalli al II-lea, alcătuită din până la 40.000 de oameni (plus 2.500 de care de război). Faraonul relatează în inscripțiile sale că a câștigat bătălia, conducând personal atacul împotriva hitiților. A rezultat o victorie tactică pentru egipteni, însă strategic, o înfrângere. Egiptenii n-au reușit să captureze Kadesh. Faraonul și-a ilustrat victoria în poeme, pe pereții inscripționați ai templelor și obeliscurilor, prin statuile masive și picturile magnifice. Ramses își pedepsește dușmanii Alte expediții militare Totuși, faraonul a reușit în al nouălea an să captureze sate din Galileea și Amor,  iar în al zecelea an a cucerit așezările Katna și Tunip unde și-a sculptat o statuie. El a mai condus expediții în Edom, Moab și Negeb.  A dus în mai multe campanii în Siria, însoțit de șase dintre fii săi la vârstă fragedă. După 16 ani de ostilități, în anul 1258 î.Hr., Ramses al II-lea al Regatului Egiptean și Hattusili al III-lea al Regatului Hitit au încheiat un tratat de pace, primul act diplomatic de acest tip cunoscut din istorie. Când a terminat cu expedițiile din Levant, Ramses a condus personal expediții militare în Libia și în Nubia. Expediția din Nubia Nu a fost un comandant de succes precum faraonul Tutmes al III-lea, care a dus regatul la maximul său teritorial. Nici nu a avut succesele comerciale și aptitudinile diplomatice ale femeii-faraon Hatșepsut.S-a dovedit a fi însă un bun constructor, iar egiptologii secolului al 19-lea, impresionați de templele sale, i-au acordat titlul de „Ramses cel Mare”. Niciun faraon n-a mai reușit să-i egaleze glorioasa domnie. Proiecte arhitecturale Nefertari, soția favorită a faraonului Ramses a finalizat construirea unei săli de la Templul de la Karnak, a finalizat construirea unui templu al lui Seti I în Abidos, i-a dedicat tatălui său un templu funerar la Luxor, precum și un templu dedicat lui la Ramesseum. În Nubia, el a construit șase temple, precum și cunoscutul templu Abu Simbel cu cele patru

Un portret vechi de 1.000 ani ce a fost descoperit în Danemarca arată cum vikingii își împleteau barba și părul

Descoperirea unui portret de viking în Danemarca ar putea schimba percepția oamenilor moderni privind cultura și civilizația scandinavă. Din secolul al 19-lea până la 1950, vikingii erau ilustrați în mod eronat cu coifuri cu coarne lungi de taur atașate. În serialul TV „Vikings” de pe Netflix și jocul video „Assassin’s Creed Valhalla” de la Ubisoft, vikingii au tatuaje și coafuri mult prea excentrice pentru evul mediu.  Muzeul Național din Danemarca a dezvăluit că pe o figurină de fildeș de morsă au fost gravate detalii care ar ilustra primul „portret” al unui bărbat din epoca vikingilor.  Obiectul datează din secolul al 10-lea.  În fotografia postată de CBS, se vede un bărbat care are o cărare pe mijloc până la creștet, iar părul este tuns în dreptul gâtului. Ar putea fi portretul unui rege Curatorul Peter Pentz a declarat pentru AFP că „este prima tentativă de portret din epoca vikingilor”. După părul bogat, obiectul ar înfățișa portretul unui rege viking, neidentificat, și care ar fi o piesă dintr-un joc de societate (cunoscutul „Orlog”), a fost descoperit într-un mic tumul din fiordul Oslo, în Norvegia, în 1796, iar de atunci, s-a aflat la arhivele Muzeului Național din Danemarca. „Dacă vă gândiţi la vikingi ca la nişte sălbatici sau nişte fiinţe primitive, cred că această figurină dovedește, de fapt, contrariul. Are mustaţă mare, barba lungă, împletită. Este foarte bine îngrijit”, a adăugat el. „Ar putea fi chiar regele, Harald Dinte-Albastru. Cel mai surprinzător lucru pentru mine este expresia lui. Majoritatea reprezentărilor vikinge ale figurilor umane sunt destul de simple şi par cu adevărat umane. El (…) cred că arată mai degrabă ca şi cum tocmai ar fi spus o glumă. Zâmbeşte”, a remarcat Pentz. Cine au fost „vikingii”, de fapt? Denumirea de „viking” (care înseamnă „prăduitor maritim” sau „pirat” în engleza veche) a fost utilizată în regatele creștine europene pentru populațiile migratoare care au năvălit din peninsula scandinavă în vestul Europei și în insulele britanice, jefuind mânăstiri, sate și orașe, masacrând civili și luând sclavi. Însă, aceștia au făcut și comerț în mod pașnic. Au efectuat călătorii în Marea Mediterană, Africa de Nord, Orientul Mijlociu, Irlanda, Islanda și au ajuns chiar până în Groenlanda și în „Vinland” (Newfoundland din Canada). Perioada secolelor 8 și 11 d.Hr. este cunoscută în istorie și ca „epoca vikingilor”, când populațiile scandinave s-au stabilit prin Anglia, Irlanda, nordul Franței (Normandia), Islanda, pe coasta Mării Baltice și în Rusia. „Vikingii” au avut un impact profund asupra istoriei Europei medievale, dezvoltând rute comerciale maritime, construind așezări în mai multe părți ale Europei, iar descendenții lor, normanzii, au înființat Regatul Siciliei și au pus mâna pe coroana Angliei din anul 1066. Rușii de azi sunt și ei descendenți ai primilor coloniști scandinavi care au populat regiunea est-europeană dincolo de fluviile Nipru și Volga. Nu cunoșteau scrierea, dar inscripționau rune și credeau în mai mulți zei (Thor, Odin, Freya, Loki, Baldr). Dovezile arheologice atestă că erau pescari, fermieri, meșteșugari, negustori, fierari și marinari iscusiți. Au fost primii europeni care au pășit în „Lumea Nouă”, intrând în contact cu populațiile de indieni nativi americani. Sursa Foto: Shutterstock | Muzeul Național din Danemarca Autorul recomandă: Noi descoperiri despre VIKINGI: Pe o insulă baltică s-au descoperit cranii alungite ale unor femei scandinave

Istorie pentru România. ANS a reacționat după medalia cucerită de Bernadette Szocs și Eduard Ionescu la Europe Smash

Jucătorii români de tenis Bernadette Szocs și Eduard Ionescu au urcat pe podium la Europe Smash, iar reacția celor de la ANS nu a întârziat. România și-a asigurat o medalie la Europe Smash, bronzul lui Bernadette Szocs și Eduard Ionescu la dublu mixt, iar ANS a transmnis, imediat că sportivii au făcut istorie. Bernadette Szocs și Eduard Ionescu au făcut istorie pentru România, este concluzia celor de la ANS Perechea alcătuită din Bernadette Szocs și Eduard Ionescu a obţinut, în premieră, o medalie la Europe Smash 2025, urcând pe treapta a treia în cadrul competiției din circuitului WTT. „Istorie pentru România la tenis de masă: Bernadette Szőcs și Eduard Ionescu cuceresc medalia de bronz la Europe Smash 2025! Sportivii noștri au reușit o performanță istorică: prima medalie pentru România la dublu mixt în circuitul WTT! În sala din Malmo, perechea tricoloră a arătat curaj, unitate și un joc spectaculos, eliminând rând pe rând adversari redutabili fără set pierdut, până în semifinala cu liderii mondiali, Kuai Man și Lin Shidong. Deși s-au oprit în penultimul act, scor 0-3, parcursul lor excepțional și medalia de bronz cucerită confirmă valoarea și potențialul uriaș al acestei echipe pentru viitor. Felicitări, Bernadette și Eduard! Suntem mândri de voi și de drumul pe care îl deschideți pentru tenisul de masă românesc!”, a transmis ANS pe contul de facebook. Prima medalie pentru România la dublu mixt în circuitul WTT Szocs şi Ionescu au alcătuit singurul cuplu non-asiatic dintre semifinaliștii din Malmo. Anterior, cei doi români i-au învins pe suedezii Elias Ranefur și Filippa Bergand cu 3-0 (11-9, 12-10, 11-7), pe Wong Chun Ting și Doo Hoi Kem (Hong Kong; cs 3) cu 3-0 (11-5, 11-9, 11-8) și Manush Shah și Diya Chitale (India; locul 7 în lume) tot cu 3-0 (12-10, 11-3, 11-7). Competiția s-a organizat în sala din Malmo, iar românii au avut o prestație excelentă până în semifinala jucată împotriva celor mai valoroși jucători ai lumii, chinezii Kuai Man și Lin Shidong. Fără set cedat în prezentele trei partide, Bernadette Szocs şi Eduard Ionescu, care alcătuiesc a 39-a pereche în clasamentul mondial, au abordat meciul cu entuziasm şi au jucat de la egal la egal cu mult mai valoroșii lor adversari, până la 8-7 în primul set. Câteva greşeli şi forţa adversarilor au dus la pierderea primei părți a confruntării. Kuai Man şi Lin Shidong au controlat al doilea set, iar tricolorii au echilibrat duelul în al treilea, când au revenit spectaculos, dar numai până la 9-10. Bernadette Szocs şi Eduard Ionescu au cedat cu 0-3 (8-11, 5-11, 9-11), dar sunt siguri de medalia de bronz. În plus, România are viitor consistent în proba de dublu mixt.

Istorie, geografie, interese economice. Putin, mai favorizat de alegerea locului pentru întâlnirea cu Trump?Alaska, cel mai securizat loc de pe planetă

De ce Alaska găzduiește summitul Trump-Putin? O întrebare care, cu siguranță, a stârnit curiozitatea multor persoane, după anunțul întâlnirii istorice dintre Donald Trump și Vladimir Putin, din data de 15 august. Întrevederea Donald Trump -Vladimir Putin va avea loc într-un stat cumpărat de SUA de la Imperiul Rus în 1867, pentru 7,2 milioane de dolari, când țarul Alexandru al II-lea se afla în pragul falimentului din cauza datoriilor de război. Așadar, cât este istorie, cât este geografie și cât sunt interere clare, trasate de-o parte și de cealaltă a celor două tabere? Potrivit informațiilor existente, statul american Alaska era o așezare rusă înainte de a fi cumpărat de Washington la scurt timp după Războiul Civil, în anul 1867. La acea vreme, SUA a cumpărat terenul cu 7,2 milioane de dolari. Statele Unite și Rusia sunt la circa 4 kilometri distanță una de cealaltă în punctul lor cel mai apropiat. Mai mult, în timpul timpul iernii, este chiar posibil să traversezi pe jos apa înghețată dintre insula Little Diomede din SUA și insula Big Diomede din Rusia, sunt precizările făcute de guvernului american, relatează Sky News, citat de G4Media. Putin, mai favorizat de alegerea locului pentru întâlnirea cu Trump? Nigel Gould-Davies, cercetător principal pentru Rusia și Eurasia la Institutul Internațional pentru Studii Strategice, a subliniat că „simbolistica” organizării summit-ului în Alaska este una clară clară, iar locația „favorizează în mod natural Rusia.” „Este ușor de imaginat că Putin va sublinia că, odată am avut acest teritoriu și vi l-am dat vouă, prin urmare Ucraina a avut acest teritoriu și acum ar trebui să ni-l dea nouă”, spune el, referindu-se la tranzacția din 1867 cunoscută sub numele de Achiziția Alaskăi.  „Alaska a câștigat importanță geopolitică datorită resurselor sale neexploatate de combustibili fosili. Trump a insistat agresiv pentru un control mai mare în Arctica, planuri pentru Groenlanda și acces la petrol. Organizarea discuțiilor acolo concentrează conversația asupra mizelor energetice și teritoriale globale. Iar președintele SUA se bazează pe spectacol”, precizează corespondentul Sky News în SUA, David Blevins. „Un sprijin pentru Ucraina și o presiune asupra Federației Ruse” Liderii europeni au salutat sâmbătă planurile președintelui american Donald Trump de a se întâlni cu președintele rus Vladimir Putin, pentru a discuta încheierea războiului din Ucraina, subliniind totodată necesitatea de a menține presiunea asupra Moscovei și de a proteja interesele de securitate ucrainene și europene. Reamintim că și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut, sâmbătă, o serie de convorbiri telefonice cu mai mulți lideri europeni, vizând coordonarea unei poziții comune în negocierile diplomatice privind încheierea războiului, informează Administrația Prezidențială ucraineană. E oficial! Donald Trump şi Vladimir Putin se vor întâlni față în față, pe 15 august Întâlnirea Donald Trump -Vladimir Putin va avea loc într-un stat cumpărat de SUA de la Imperiul Rus în 1867, pentru 7,2 milioane de dolari, când țarul Alexandru al II-lea se afla în pragul falimentului din cauza datoriilor de război. Donald Trump a anunțat întâlnirea din data de 15 august pe rețeaua sa Truth Social, iar apoi aceasta a fost confirmată de un purtător de cuvânt al Kremlinului, care a spus că locația este „destul de logică”, având în vedere proximitatea relativă a Alaskăi față de Rusia. De asemenea, purtătorul de cuvânt a adăugat că Donald Trump a fost invitat în Rusia pentru un potential al doilea summit. Nu a existat însă nicio reacție imediată din partea Ucrainei. Volodimir Zelenski reacționează după anunțul întâlnirii istorice dintre Trump și Putin Președintele Ucrainei a respins ideea de a ceda teritorii în eventualitatea unui acord de pace cu Rusia. Potrivit lui Volodimir Zelenski, orice decizie luată fără Ucraina este „o decizie împotriva păcii”, relatează CNN. „Ucraina este pregătită pentru decizii reale care pot aduce pacea. Dar orice decizie împotriva țării noastre, orice decizie luate fără Ucraina este o decizie împotriva păcii. Ele nu vor realiza nimic. Sunt decizii moarte din naștere. Sunt decizii nefuncționale. Și cu toții avem nevoie de o pace reală și autentică. O pace pe care oamenii să o respecte”,a transmis președintele Ucrainei sâmbătă, într-un mesaj postat pe rețeaua X.ală și autentică. O pace pe care oamenii să o respecte”, a transmis președintele Ucrainei sâmbătă, într-un mesaj postat pe rețeaua X. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Donald Trump „ia în considerare” să îl invite pe Volodimir Zelenski la summitul cu Putin din Alaska Vizita președintelui din Republica Moldova, în presa de peste Prut: „Nicușor Dan, servicii electorale pentru Maia Sandu” Se aprind spiritele înainte de ÎNTREVEDEREA Trump – Putin. Liderii europeni, ochi și urechi înaintea întâlnirii istorice / Reacții și scenarii Întâlnire privată Maia Sandu-Nicușor Dan în Moldova. Cei doi președinți au împărțit „aceeași pătură” la ”Festivalul Lupilor” din Orhei