Măsuri pentru protejarea specialiștilor ITC afectați de concedieri, discutate la Guvern
În cadrul discuțiilor, oficialii au analizat industria ITC care se confruntă cu provocări majore, generate de relocări către piețele externe, în special India, transformările aduse de Inteligența Artificială și dificultățile din industria auto europeană. „Companiile din ITC trec printr-o perioadă mai dificilă din cauza mișcărilor din piața globală (relocări în special în India), a transformărilor generate de Inteligența artificială, dar și de provocările din industria auto europeană. Au avut loc concedieri colective care vor lăsa în afara pieței muncii în domeniul ITC specialiști reputabili. Am discutat despre cum pot fi protejați mai bine acești experți, despre cum pot avea acces la cursuri de reconversie profesională sau să devină noii antreprenori de succes ai Start Up-urilor din tehnologie”, a transmis Radu Oprea. Participanții au identificat măsuri de protecție pentru lucrători, inclusiv acces la cursuri de reconversie profesională și sprijin pentru dezvoltarea de start-up-uri în tehnologie. De asemenea, au fost discutate posibile măsuri legislative care să ofere un cadru mai sigur pentru specialiștii ITC. Părțile au convenit să colaboreze cu ANIS, organizația patronală a sectorului ITC, pentru implementarea acestor inițiative.
Criza din IT-ul românesc: concedieri masive, dar și proiecte înghețate în 2025
Industria IT din România, considerată mult timp un pilon de stabilitate economică, traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimul deceniu. Scăderea cererii globale, amplificată de restructurările din marile companii internaționale de tehnologie, a ajuns și pe piața locală. În plus, noile măsuri fiscale adoptate de Guvern, menite să consolideze bugetul de stat, pun presiune suplimentară pe un sector deja vulnerabilizat. Potrivit unei analize realizate de OVES Enterprise, multe firme reduc personalul, taie bugete și mențin doar proiectele considerate critice. „Ceea ce a început în SUA, prin diminuarea cererii de servicii IT, se resimte acum cu întârziere și în România. Diferența este că la noi s-au adăugat și schimbări fiscale care fac mediul și mai instabil”, explică Mihai Filip, CEO al companiei, potrivit Adevărul. Scăderea tarifelor și pierderea competitivității în outsourcing Conform datelor IDC, ritmul de creștere a cheltuielilor globale în IT pentru 2025 a fost revizuit la doar 5–9%, sub estimările inițiale. În același timp, Accelerance estimează o reducere a tarifelor pentru outsourcing cu până la 9% în Europa de Est, ceea ce afectează direct veniturile firmelor românești. În lipsa proiectelor noi, multe companii mici și medii riscă să închidă operațiunile, mai ales că giganții din tehnologie preferă să își internalizeze echipele pentru a reduce costurile. Pentru freelancerii și antreprenorii din IT, contextul este și mai dificil. Modificările fiscale reduc venitul disponibil, iar clienții nu acceptă majorarea tarifelor. „Specialiștii independenți sunt prinși între taxe mai mari și rate-uri înghețate. Mulți acceptă tarife mici doar ca să nu piardă proiectele”, subliniază Mihai Filip. Investiții înghețate, echipe relocate și speranțe pentru finalul anului Numeroase firme de dimensiuni medii, care alimentau ecosistemul tehnologic prin subcontractare, au înghețat investițiile și au început să relocheze funcții în afara țării pentru a menține profitabilitatea. Lipsa unei perspective clare asupra politicilor fiscale duce la amânarea deciziilor strategice, iar piața își pierde din atractivitate. Cu toate acestea, România rămâne competitivă prin nivelul de pregătire al specialiștilor și costurile mai reduse față de alte piețe. OVES Enterprise estimează că, în ultimul trimestru din 2025, o parte dintre proiectele amânate vor fi reluate, iar soluțiile de optimizare și automatizare vor redeveni prioritare. „O comunicare transparentă și predictibilă din partea autorităților poate stabiliza așteptările și reda încrederea investitorilor și a profesioniștilor IT”, concluzionează Filip. Compania clujeană OVES Enterprise, fondată în 2015, este specializată în dezvoltarea de software complex și soluții AI pentru industriile aerospațiale, de apărare și securitate cibernetică.
București, capitala cea mai neatractivă pentru inginerii IT. Care este topul mondial al câștigurilor
București a fost una dintre capitalele lumii în care inginerii software au fost cei mai slab plătiți, în 2024. În Europa, doar Budapesta stă mai prost. IT-iștii sunt mai bine plătiți decât la noi în China, India, Costa Rica sau Mexic. În vânătoarea de talent IT din toată lumea, firmele oferă, pe lângă salariul net, și beneficii suplimentare care pot fi consistente. În România, în luna august 2024, figurau 240.800 angajaţi în IT&C, 82% dintre ei având până în 34 de ani, potrivit datelor Eurostat. Astfel, România se situează pe locul 2 în Europa ca număr de specialişti angajaţi în IT şi pe locul 5 în rândul ţărilor UE ca procent de femei cu studii în IT&C, ce activează ca specialişti IT (29,9%). Dar, salariul anual mediu al unui inginer software în București este de 39.848 dolari, plus 897 dolari în beneficii extra-salariale, așadar un venit anual de peste 40.000 dolari. În acest timp, un inginer software din Bengaluru, India câștigă 35.090 dolari pe an și 5.877 dolari în beneficii, iar în Delli 36.769 dolari, plus 5991 în beneficii, ambele orașe indiene depășind capitala României ca nivel general de compensare. Dintre toate cele 75 de orașe incluse în clasament, Bucureștiul ocupă locul 72 în Europa. Sub București se află doar Budapesta. La polul opus, în topul celor mai bine plătite piețe se află San Francisco și New York .Zurich este piața în afara Statelor Unite ale Americii cel mai bine plătită. Beneficiile suplimentare au fost cele mai ridicate la Paris și Bruxelles, unde au depășit 34.000 dolari. Ce caută IT-iștii din România Conform studiului realizat de o platforma de recrutare online, pentru angajaţii în IT din România, salariul şi beneficiile extrasalariale sunt motivele care îi determină să rămână sau nu la actualul loc de muncă, 55% dintre respondenţi aşteptând o creştere de minim 10% a salariului în acest an. Salariul mediu net pentru un specialist IT junior (0-2 ani experienţă) porneşte de la 800 euro net şi poate ajunge la peste 3.000 euro net, în cazul unui specialist IT senior. Totodată, în topul beneficiilor pe care le primesc la locul de muncă, ca parte din pachetul salarial, se numără program şi mod de lucru flexibil, tichete de masă, acces la servicii medicale private, asigurare medicală, cursuri de specializare şi dezvoltare personală. Pe lângă acestea, angajaţii IT îşi doresc să primească şi al 13-lea salariu, bonusuri de performanţă, suport în certificări profesionale, pensie privată sau acţiuni în companie. Citiți și: România, pe locul 2 în Europa la specialiști IT. Ce salarii primesc și ce caută
Ce a pățit un tânăr IT-ist din Cluj după ce a aplicat la peste 700 de joburi în ultimele 12 luni. A fost un șoc psihic
Un tânăr IT-ist din Cluj și-a dorit cu ardoare să se angajeze, după absolvirea facultății în domeniu. Chiar dacă a investit în formarea continuă, cu greu a reușit să își găsească un loc de muncă. A aplicat la peste 700 de joburi din industria IT în ultimele 12 luni. A expus situațiile pe care le-a întâlnit pe drumul angajării. Calea angajării nu a fost ușoară pentru un tânăr IT-ist din Cluj. După ce a absolvit Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației (ETTI), a dorit să intre pe piața muncii din România. Cu greu, însă, a reușit să găsească un loc de muncă, mărturisește el. Tânărul a povestit că a aplicat la peste 700 de joburi din industria IT, în ultimele 12 luni. În tot acest timp, tânărul absolvent al ETTI a continuat să investească în formarea sa și a ascultat de sfaturilor experților HR. Pe drumul angajării, tânărul a participat chiar și la conferințe de profil. Chiar și-așa, s-a lovit de un refuz din partea angajatorilor. Un tânăr IT-ist din Cluj a aplicat la peste 700 de joburi în ultimul an Între timp, tânărul a realizat și 2 internshipuri, în timpul facultății și după absolvirea ei. Era convins că va avea un viitor în această industrie, având o pasiune aparte față de IT. Totuși, s-a confruntat cu refuzuri constante din partea posibililor angajatori, precum și cu situațiia de „ghosting”. (*) „Ghosting” reprezintă o modalitate prin care o persoană alege să pună capăt unei relații / unei legături prin evitarea de a oferi explicații sau de a lua parte la o confruntare. Practic, o persoană „taie” brusc legătura cu celălalt, fără explicații. „Când am terminat facultatea, vara trecută, eram convins că o să am un viitor în IT. Sunt extrem de pasionat de domeniu și credeam sincer că asta va conta. Am avut două internshipuri – unul de 6 luni și altul de 3 luni – am primit chiar și scrisoare de recomandare. Mi s-a spus că nu sunt poziții disponibile și… la revedere. Cel mai tare m-a durut momentul în care, după interviu, mi-au spus că urmează să primesc contractul pe mail. L-am așteptat zile în șir. N-a mai venit niciodată. A fost un șoc psihic”, a spus tânărul, arată Știri de Cluj. „Am încercat să transform și acest job în ceva ce sună bine în CV. Am scris că am făcut automatizări, dar știu în sinea mea că fabulez. Îmi mint părinții și prietenii că lucrez în IT, că am carieră. Ei chiar sunt impresionați. Adevărul e că am «impostor syndrome» cât casa și mă simt terminat. Am aplicat recent din nou la niște companii unde aplicasem și anul trecut. Nu am mai primit nici măcar acel mail automat de confirmare. Simt că am ajuns pe un fel de «blacklist»”, a mai spus el. Vezi și: Meseria feminină la mare căutare pe vremea comunismului, care a dispărut definitiv din România. De ce nu mai practică femeile acest job Tot mai mulți români RENUNȚĂ la locurile de muncă din străinătate. Domeniul care este mai bine plătit în țara noastră Anunț de angajare viral în Cluj: „Angajez urgent cioban. Ofer salariu de 6.000 de lei, 3 mese pe zi, țigări și..” 1 din 3 români intenționează să-și dea demisia în 2025, arată un studiu despre angajații români. Cum s-a schimbat comportamentul lor în ultimii ani Sursă foto: Shutterstock (caracter ilustrativ) A căpătat experiență în trustul Intact Media Group și a activat, ulterior, în echipa Kanal D. În 2019 s-a alăturat trustului Gândul Media Network, semnând articole în CIAO, VERDICT, CANCAN … vezi toate articolele
Viața dublă a unui IT-ist care lucrează de acasă: două joburi, bani mai mulți și riscul de burnout. Fenomenul din SUA care tinde să ia amploare în întreaga lume
Concedierile repetate și lipsa de stabilitate profesională i-au schimbat complet viața unui tânăr din New York. După ce a fost dat afară de patru ori în doar patru ani, Reed (nume schimbat pentru a-și proteja identitatea) a decis să adopte o strategie neconvențională: să lucreze simultan la două joburi remote cu normă întreagă. Astăzi, este pe cale să câștige 280.000 de dolari într-un an, dar admite că stilul de viață nu este sustenabil pe termen lung, scrie publicația Business Insider. De la nesiguranță la suprasolicitare Totul a încēput în 2020, când Reed a fost concediat dintr-un post într-o companie tech. A urmat o perioadă de șase luni fără venituri, apoi un nou loc de muncă care a durat mai puțin de o lună din cauza problemelor financiare ale angajatorului. La finalul lui 2023, pierduse deja al patrulea job. „Era ușor să obțin un job, dar greu să-l păstrez”, spune el. A avut atunci o revelație: „Singura soluție pentru a evita să fiu din nou șomer a fost să am două joburi în paralel”. Câștiguri mari, efort pe măsură Cele două locuri de muncă încă se desfășoară remote, fiecare cu salarii de aproximativ 150.000 și 175.000 de dolari pe an. Cu această sumă cumulativă, Reed nu doar înține pasul cu cheltuielile personale, dar îlesusține financiar partenera (aflată fără job de trei ani), plătește ipoteca părinților și contribuie la taxele de școlarizare ale nepoților. Totuși, el recunoaște că jonglatul cu două cariere nu este un maraton pe care îlay să-l ducă până la capăt: „Epuizarea e reală. Momentan, mi-am dat un orizont de 3-5 ani pentru acest stil de viață.” Cum reușește să gestioneze ritmul Reed lucrează aproximativ 60 de ore pe săptămână, cu sesiuni de lucru care se prelungesc seara și în weekend. A învățat, între timp, să-și planifice eficient ziua, astfel încât să nu suprapună ședințele celor două companii. Blochează intervale orare pe ambele calendare și face pauze programate, pentru a nu-și suprasolicita atenția. Somnul și organizarea clară a sarcinilor sunt cele două unelte care îl ajută să rămână eficient. „Este mult mai gestionabil decât am crezut la început”, spune el. „Dacă înveți să intri într-un ritm clar, poate fi realizabil.” Realitățile muncii remote în SUA Fenomenul „overemployment” a devenit tot mai răspândit în rândul americanilor, pe fondul pandemiei și al creșterii costurilor de trai. Tot mai mulți oameni aleg să lucreze la două (sau chiar mai multe) joburi remote, uneori fără să anunțe angajatorii. Această strategie vine în sprijinul stabilității financiare, dar are riscuri majore: epuizare psihică, suprasolicitare și consecințe contractuale dacă este descoperită. Reed este conștient de pericole: „Am noroc că nu am ținut niciodată două ședințe în același timp, dar dacă s-ar întâmpla, aș avea o problemă serioasă”. Când merita dublul efort? Pentru moment, Reed spune că nu are de ales. Până când partenera sa va avea un loc de muncă stabil, iar cheltuielile familiale se vor mai reduce, el va continua să muncească dublu. „E singura metodă să avem siguranță și să economisim în același timp.” Povestea lui Reed este emblematică pentru o generație prinsă între instabilitatea economică și dorința de echilibru personal. Un fenomen care prinde contur în toată lumea Fenomenul „overemployment” nu mai este limitat la Statele Unite. Tendința de a lucra la mai multe locuri de muncă remote se observă tot mai des și în Europa, inclusiv în România. Salariile mici, nemulțumirile legate de mediul de lucru, lipsa stabilității și nevoia acută de venituri suplimentare determină tot mai mulți angajați să adopte același model. Deși aparent o soluție salvatoare, această abordare aduce cu sine un risc real de epuizare fizică și psihică pe termen lung.