WhatsApp implementează o nouă regulă anti-spam. Ce se întâmplă cu mesajele trimise către persoane necunoscute
Aplicația WhatsApp introduce o nouă regulă privind trimiterea de mesaje către persoane necunoacute, ca o măsură menită să reducă volumul de spam și să protejeze utilizatorii reali ai aplicației. Platforma anunță că testează deja noul sistem în mai multe țări. Într-o eră în care atacurile cibernetice, fraudele și mesajele de tip „spam” sunt la ordinea zilei, WhatsApp anunță că lucreaază să-și întărească măsurile pentru a combate acest fenomen, în special în cazul mesajelor nedorite. Astfel, aplicația de mesagerie, folosită zilnic de miliarde de oameni, va implementa o limită pentru mesajele trimise către persoane necunoscute, pentru a reduce comunicarea nesolicitată și abuzul de platformă. Potrivit informațiilor publicate de TechCrunch, sistemul este deja testat în mai multe țări și se aplică atât utilizatorilor obișnuiți, cât și conturilor de business. Scopul declarat este de a descuraja trimiterea în masă a mesajelor către persoane care nu au interacționat niciodată cu expeditorul. Noua regulă presupune o limită lunară de mesaje trimise către persoane care nu te-au salvat în agendă și nici nu ți-au răspuns. Practic, dacă utilizatorul depășește această limită, WhatsApp va afișa un avertisment și va bloca temporar trimiterea de mesaje către necunoscuți. WhatsApp a precizat că utilizatorii obișnuiți nu vor fi afectați, ci doar cei care trimit zeci sau sute de mesaje nesolicitate zilnic, un comportament specific spamerilor. Măsura vine în contextul creșterii numărului de plângeri privind spam-ul în grupuri și conversații private, o problemă frecvent raportată în ultimele luni. Prin noul sistem de control, WhatsApp încearcă să îmbunătățească experiența utilizatorilor și să protejeze spațiul digital de abuzuri și tentative de fraudă. Recomandările autorului O nouă metodă de FRAUDĂ pe WhatsApp. Victimele primesc mesaje precum „trimite repede” sau „nu spune la nimeni” PROBLEMA cu care se confruntă utilizatorii WhatsApp, de la sfârșitul lunii septembrie. Se așteaptă un răspuns oficial de la Meta
SUA și China au ajuns la o înțelegere privind TikTok. Trump se va întâlni cu Xi Jinping pentru a finaliza acordul
Secretarul Trezoreriei Statelor Unite, Scott Bessent, a declarat că s-a ajuns la un acord-cadru privind operațiunile TikTok din Statele Unite, iar președintele SUA Donald Trump se va întâlni vineri cu liderul chinez Xi Jinping pentru a finaliza acordul. „Președintele Trump a jucat un rol în asta, am avut o convorbire cu el aseară, am primit îndrumări specifice de la el, le-am împărtășit cu omologii noștri chinezi”, a declarat Bessent luni la Madrid. „Fără conducerea sa și pârghia pe care o oferă, nu am fi putut încheia afacerea astăzi”. Săptămâna aceasta, diplomați chinezi și americani s-au întâlnit în Spania pentru a discuta despre comerț și alte chestiuni, notează CNN. „Acordul-cadru este pentru o trecere la proprietate controlată de SUA”, le-a declarat Bessent reporterilor, fără a oferi detalii suplimentare. O înțelegere ar permite TikTok să continue să funcționeze în Statele Unite, unde se confruntă cu perspectiva blocării pe 17 septembrie. Bessent, care conduce cea mai recentă rundă de discuții comerciale cu China în numele Statelor Unite, indicase că TikTok este unul dintre subiectele care ar putea fi discutate. „Ne-am concentrat foarte mult pe TikTok și ne-am asigurat că este un acord corect pentru chinezi și respectă pe deplin preocupările de securitate națională ale SUA, și acesta este acordul la care am ajuns”, a spus Bessent. „Și, desigur, vrem să ne asigurăm că chinezii au un mediu echitabil pentru investit în Statele Unite, dar întotdeauna că securitatea națională a SUA este pe primul loc”. Bessent a spus că probabil va mai avea loc o altă rundă de discuții în zilele următoare pentru a discuta probleme comerciale și de politică economică. Cele două părți au discutat, de asemenea, modalități de cooperare în ceea ce privește combaterea spălării banilor și reducerea comerțului ilicit cu fentanil, a spus el. Vicepremierul chinez He Lifeng a plecat de la întrunire fără să vorbească cu presa. Spre sfârșitul primului său mandat, Trump a pledat pentru interzicerea TikTok – o abordare pe care nu a finalizat-o niciodată, dar pe care fostul președinte Joe Biden a susținut-o în cele din urmă și a promulgat-o ca lege. Opinia lui Trump s-a schimbat în cele din urmă după ce a ajuns să considere că aplicația ar fi contribuit la victoria sa din alegerile din 2024, notează CNN. Luni, Trump a lăsat să se înțeleagă că o înțelegere era aproape. „Marea întâlnire comercială din Europa dintre Statele Unite ale Americii și China a decurs FOARTE BINE! Se va încheia în curând”, a declarat Trump într-o postare pe Truth Social. „S-a ajuns la o înțelegere și pentru o „anumită companie” pe care tinerii din țara noastră și-au dorit foarte mult să o salveze. Vor fi foarte fericiți! Voi vorbi cu președintele Xi vineri”. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: SUA acuză CHINA că interpretează eronat acordurile semnate la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial pentru a pune presiune asupra Taiwanului
Comisia Europeană a amendat Google cu aproape trei miliarde de euro / Compania trebuie să plătească alte 420 de milioane de dolari în SUA
Comisia Europeană a anunțat vineri că a amendat gigantul american Google cu 2,95 miliarde de euro pentru încălcarea regulilor Uniunii Europene privind concurența pe piața tehnologiei publicitare. Comisia Europeană a declarat că Google a încălcat normele de concurență prin favorizarea propriilor servicii de tehnologie publicitară online în detrimentul concurenților săi, abuzând astfel de poziția sa dominantă pe piața tehnologiei publicitare. Comisia a anunțat că a ordonat Google să pună capăt unor astfel de practici și să pună în aplicare măsuri care să ducă la încetarea oricăror conflicte de interese în lanțul de aprovizionare al piețelor de tehnologie publicitară. Pe lângă amendă, Google are la dispoziție 60 de zile pentru a informa Comisia ce măsuri va lua. Reprezentanții companiei au declarat că Google va face apel la decizia Comisiei. Comisia „impune o amendă nejustificată și cere modificări care vor afecta mii de companii europene, îngreunându-le câștigarea de bani”, a declarat Lee-Anne Mulholland, vicepreședinte Google. Conform Euractiv, mai multe surse au relatat că Teresa Ribera, comisarul pentru Concurență, ar fi trebuit să anunțe decizia de a amenda Google luni, dar decizia respectivă ar fi fost blocată de comisarul pentru Comerț Maros Sefcovic din cauza îngrijorărilor că amenda ar afecta relațiile comerciale dintre Uniunea Europeană și SUA. La începutul acestei săptămâni, Sefcovic a declarat că procedurile interne ale Comisiei „există dintr-un motiv”. În SUA, Google trebuie să plătească 425 de milioane de dolari pentru nerespectarea confidențialității utilizatorilor În Statele Unite, un juriu federal din San Francisco a ordonat Google să plătească 425,7 milioane de dolari pentru invadarea confidențialității utilizatorilor. Conform Fox Business, pe o perioadă de opt ani, compania ar fi colectat date despre milioane de oameni deși aceștia dezactivaseră o funcție de monitorizare din contul lor Google. Verdictul de miercuri vine după un proces colectiv, care se aplică la aproximativ 98 de milioane de utilizatori ai Google din SUA, între 1 iulie 2016 și 23 septembrie 2024. Juriul a constatat că compania a spionat utilizatorii, încălcând legile de confidențialitate din California. Google a negat că ar fi accesat în mod necorespunzător dispozitive pentru a colecta, salva și utiliza date ale persoanelor care credeau că și-au protejat activitatea online prin intermediul opțiunilor de confidențialitate. „Această decizie înțelege greșit modul în care funcționează produsele noastre”, a declarat purtătorul de cuvânt al Google, Jose Castaneda. „Instrumentele noastre de confidențialitate oferă oamenilor control asupra datelor lor, iar atunci când dezactivează setarea de personalizare, respectăm această alegere.” Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI:
Google a fost amendată aproape trei miliarde de euro de către Comisia Europeană. Compania trebuie să plătească alte 420 de milioane de dolari în SUA
Comisia Europeană a anunțat vineri că a amendat gigantul american Google cu 2,95 miliarde de euro pentru încălcarea regulilor Uniunii Europene privind concurența pe piața tehnologiei publicitare. Comisia Europeană a declarat că Google a încălcat normele de concurență prin favorizarea propriilor servicii de tehnologie publicitară online în detrimentul concurenților săi, abuzând astfel de poziția sa dominantă pe piața tehnologiei publicitare. Comisia a anunțat că a ordonat Google să pună capăt unor astfel de practici și să pună în aplicare măsuri care să ducă la încetarea oricăror conflicte de interese în lanțul de aprovizionare al piețelor de tehnologie publicitară. Pe lângă amendă, Google are la dispoziție 60 de zile pentru a informa Comisia ce măsuri va lua. Reprezentanții companiei au declarat că Google va face apel la decizia Comisiei. Comisia „impune o amendă nejustificată și cere modificări care vor afecta mii de companii europene, îngreunându-le câștigarea de bani”, a declarat Lee-Anne Mulholland, vicepreședinte Google. Conform Euractiv, mai multe surse au relatat că Teresa Ribera, comisarul pentru Concurență, ar fi trebuit să anunțe decizia de a amenda Google luni, dar decizia respectivă ar fi fost blocată de comisarul pentru Comerț Maros Sefcovic din cauza îngrijorărilor că amenda ar afecta relațiile comerciale dintre Uniunea Europeană și SUA. La începutul acestei săptămâni, Sefcovic a declarat că procedurile interne ale Comisiei „există dintr-un motiv”. În SUA, Google trebuie să plătească 425 de milioane de dolari pentru nerespectarea confidențialității utilizatorilor În Statele Unite, un juriu federal din San Francisco a ordonat Google să plătească 425,7 milioane de dolari pentru invadarea confidențialității utilizatorilor. Conform Fox Business, pe o perioadă de opt ani, compania ar fi colectat date despre milioane de oameni deși aceștia dezactivaseră o funcție de monitorizare din contul lor Google. Verdictul de miercuri vine după un proces colectiv, care se aplică la aproximativ 98 de milioane de utilizatori ai Google din SUA, între 1 iulie 2016 și 23 septembrie 2024. Juriul a constatat că compania a spionat utilizatorii încălcând legile de confidențialitate din California. Google a negat că ar fi accesat în mod necorespunzător dispozitive pentru a colecta, salva și utiliza date ale persoanelor care credeau că și-au protejat activitatea online prin intermediul opțiunilor de confidențialitate. „Această decizie înțelege greșit modul în care funcționează produsele noastre”, a declarat purtătorul de cuvânt al Google, Jose Castaneda. „Instrumentele noastre de confidențialitate oferă oamenilor control asupra datelor lor, iar atunci când dezactivează setarea de personalizare, respectăm această alegere.” Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI:
Startup-ul xAI al lui Elon Musk a dat în judecată Apple și OpenAI: „Au acaparat piețele pentru a-și menține monopolul”
Startup-ul de inteligență artificială xAI, deținut de miliardarul Elon Musk, a dat în judecată companiile Apple și OpenAI. Conform documentelor depuse de xAi la tribunalul federal din Texas, Apple și OpenAI sunt acuzate că au încercat să blocheze avansul concurenților din domeniul inteligenței artificiale. Apple și OpenAI „au acaparat piețele pentru a-și menține monopolul și a împiedica inovatori precum platforma X și xAI să concureze”, se arată în documentele depuse la tribunal. Plângerea susține că Apple și OpenAI au conspirat pentru a suprima produsele xAI, inclusiv din Apple App Store. „Dacă nu ar fi fost acordul său exclusiv cu OpenAI, Apple nu ar fi avut niciun motiv să nu promoveze platforma X și aplicația Grok într-un mod mai vizibil în App Store”, a declarat xAI. Nici Apple nici OpenAI, compania care a creat ChatGPT, nu au răspuns imediat la solicitările de comentarii din partea reporterilor CNN. La începutul acestei luni, Musk amenințase că va da în judecată compania Apple. Modul în care se comportă Apple „face imposibil ca orice companie de inteligență artificială, în afară de OpenAI, să ajungă pe locul unu în App Store”, a afirmat Musk într-o postare pe platforma X. Lansat în urmă cu mai puțin de doi ani, start-up-ul xAI al lui Musk concurează cu OpenAI, susținut de Microsoft, precum și cu startup-ul chinez DeepSeek. În martie, start-up-ul xAI al lui Musk a achiziționat platforma de socializare X, pentru 33 de miliarde de dolari, cu scopul de a îmbunătăți capacitățile de antrenare ale chatbot-ului Grok. Musk a integrat, de asemenea, chatbot-ul Grok în vehiculele fabricate de compania sa de automobile electrice Tesla. Un alt proces intentat de Elon Musk, împotriva OpenAI și a directorului Sam Altman Într-un proces separat, Elon Musk a dat în judecată OpenAI și pe directorul executiv al acesteia Sam Altman într-o instanță federală din California, pentru a opri transformarea OpenAI dintr-o organizație nonprofit într-o companie cu scop lucrativ. Parteneriatul Apple cu OpenAI i-a permis producătorului de telefoane să integreze platforma de AI ChatGPT în iPhone, iPad și Mac. Musk și Altman au fondat OpenAI împreună în 2015 ca organizație nonprofit. Practicile folosite de Apple pentru App Store au fost în centrul mai multor procese. Într-un proces în curs de desfășurare, intentat de producătorul de jocuri video Epic Games (creatorii „Fortnite”), un judecător a ordonat Apple să permită o concurență mai mare în privința opțiunilor pentru plata pentru aplicații. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Apple a cedat în fața taxelor vamale ale lui TRUMP. Compania anunță investiții de 100 de miliarde de dolari în SUA
Bloomberg: Administrația Trump, în discuții pentru a prelua aproximativ 10% din Intel. Ar deveni cel mai mare acționar
Administrația președintelui american Donald Trump poartă discuții pentru a achiziționa o participație de aproximativ 10% în compania Intel, potrivit unui oficial de la Casa Albă și altor persoane la curent cu situația. Guvernul federal ia în considerare o potențială investiție în Intel, care ar implica conversia unei părți sau a întregii subvenții acordate companiei în temeiul Legii privind cipurile și știința (US Chips and Science Act) în acțiuni, au declarat persoanele respective, care au dorit să rămână anonime. Dacă tranzacția se concretizează, Guvernul federal ar deveni cel mai mare acționar al Intel În temeiul US Chips and Science Act, Intel urmează să primească o subvenție totală de 10,9 miliarde de dolari, pentru producția comercială și militară. Banii ar fi primiți în tranșe, pe măsură ce compania atinge borne negociate din cadrul proiectului. Suma ar fi suficientă pentru a achita participația vizată. La valoarea de piață actuală a Intel, o participație de 10% în producătorul de cipuri ar valora aproximativ 10,5 miliarde de dolari. Dacă planul se concretizează, Guvernul federal ar deveni cel mai mare acționar al producătorului de cipuri aflat în dificultate. Totuși, nu este încă clar dacă Guvernul federal va decide dacă să meargă mai departe cu planul său sau nu, au declarat sursele. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Kush Desai, a refuzat să comenteze detaliile discuțiilor, spunând doar că niciun acord nu este oficial până când nu este anunțat de Administrație. Știrile despre o potențială investiție guvernamentală în Intel au declanșat o creștere a prețului acțiunilor companiei, după ce Bloomberg a relatat pentru prima dată despre discuțiile dintre oficialii americani și reprezentanții companiei săptămâna trecută. Sursa de la Casa Albă a menționat, de asemenea, posibilitatea ca Administrația să transforme și alte subvenții acordate în temeiul Chips Act în acțiuni. Luna trecută, într-o decizie fără precedent, Departamentul Apărării a anunțat că va prelua o participație de 400 de milioane de dolari în puțin cunoscutul producător american de minerale rare MP Materials Corp. – o tranzacție care ar face din Pentagon cel mai mare acționar al companiei. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Trump solicită DEMISIA directorului general de la Intel. Reacția mediului de afaceri din SUA
Centrul de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie
Ministerul Energiei a anunțat că pregătește înființarea Centrului de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie, cu scopul de acționa la ameninţări cibernetice complexe şi în continuă evoluţie. În ceea ce privește salariile din sectorul cibernetic, statisticile indică ”salarii medii care ating valori de 4.500-5.000 euro brut lunar”, dar ”în situaţiile în care se cere înaltă calificare şi competenţe avansate, salariile reale ajung frecvent la 13.000-20.000 euro brut lunar”. Ministerul Energiei a publicat în dezbatere publică proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind înfiinţarea şi operaţionalizarea Centrului de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie. În proiect se menționează că înființarea centrului este necesară, având în vedere că atacurile cibernetice: ”cresc în sectorul energetic, fiind de natură a opri producerea, furnizarea şi transportul de energie electrică, gaze naturale sau energie termică, fiind o situaţie extraordinară cu care se confruntă atât statul român cât şi partenerii europeni şi transatlantici”, scrie News.ro. Potrivit autorilor proiectului, liberalizarea pieţei energetice naţionale, fluctuaţia preţurilor şi prezenţa pe piaţa de capital a tot mai multor companii energetice constituie situaţia premisă de la care pleacă atacatorii cibernetici atunci când efectuează o operaţiune împotriva statului român, dar şi faptul că atacurile cibernetice pot influenţa chiar direct preţurile la energie şi stabilitatea Sistemului Electroenergetic Naţional şi influenţează indirect funcţionarea serviciilor publice şi a economiei naţionale, ambele fiind dependente de furnizarea energiei electrice şi termice, Alte motive enumerate pentru înfiinţarea Centrului sunt: ”contextul creşterii riscurilor la adresa apărării şi securităţii naţionale a României, în contextul atacurilor cibernetice generate de războiul Federaţiei Ruse din Ucraina, care impune crearea unui Centru de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică sectorial în energie, denumit în continuare CSIRT, capabil să sprijine efortul naţional şi interinstituţional de prevenire şi combatere a atacurilor cibernetice asupra companiilor şi infrastructurii energetice”. Urgenţa adoptării OUG mai este justificată prin ”posibilitatea crescută a unui atac cibernetic multiplu, de natură a afecta elemente de infrastructură naţională din sectorul cibernetic, care ar crea panică în rândul populaţiei civile, precum şi ar deteriora poziţia unor companii din sectorul energetic pe piaţa de capital, influenţând, în final, şi preţurile la energie”, dar şi ţinând cont că este imperativ necesară o consolidare a securităţii cibernetice a majorităţii companiilor de stat şi a operatorilor economici beneficiari ai proiectelor finanţate prin Fondul pentru Modernizare pentru a face faţă mai bine ameninţărilor cibernetice complexe şi avansate, precum şi a creşte conştientizarea importanţei securităţii cibernetice la nivel de sector. Proiectul de OUG menţionează că înfiinţarea Centrului de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie este esenţială pentru a asigura monitorizarea continuă, răspunsul prompt la incidente, investigaţiile forensic şi protecţia proprie împotriva atacurilor cibernetice, ca elemente ale politicii naţionale în domeniul energetic, ”Întrucât întârzierea punerii în aplicare a legislaţiei naţionale şi europene privind operaţionalizarea CSIRT în domeniul energetic a dus şi conduce la o vulnerabilizare a componentelor sistemului energetic în contextul ameninţărilor cibernetice actuale, drept pentru care se impune constituirea unui CSIRT sectorial, iar în lipsa acestuia, pagubele generate de atacurile cibernetice pot fi majore, cu consecinţe asupra preţului la energie”, se mai arată în proiect. Documentul subliniază că România, în calitate de furnizor de energie electrică pentru Republica Moldova şi Ucraina, precum şi de furnizor de securitate la nivel regional, are obligaţia de a-şi consolida urgent securitatea cibernetică a sectorului energetic pentru a-şi prezerva acest statut şi a furniza pe viitor cunoaştere strategică şi altor sectoare şi state partenere. De asemenea, posturile necesare pentru operaţionalizarea CRISCE trebuie să fie de nivelul cel mai înalt posibil, din perspectiva experienţei şi performanţei în domeniul de specialitate, pentru a putea garanta succesul operaţiunilor de securitate cibernetică. În general, salariile de top în domeniul securităţii cibernetice pot atinge următoarele niveluri valorice: – Pentru SUA: 242.000 dolari anual (respectiv 20.166 dolari brut/ lună sau 18.500 euro brut/lună); – Pentru Canada: 216.000 dolari canadieni anual (respectiv 18.000 dolari canadieni brut/lună sau, respectiv 12.000 euro brut/lună); – Pentru Elveţia: 180.000 euro pe an (respectiv 15.000 euro brut pe lună) ; – Pentru Germania: 140.000 euro pe an (respectiv 11.666 euro brut pe lună); – Pentru UK: 145.000 euro pe an (respectiv 12.083 euro brut pe lună). Salariul unui manager/director de securitate cibernetică (CISO) atinge valori medii între 178.000 dolari brut anual şi 394.401 dolari brut annual. ”În România, piaţa securităţii cibernetice este relativ tânără şi nu conţine date statistice relevante, nici la nivel de surse deschise (în internet), nici la nivelul INS. Aceste două categorii de surse conţin informaţii despre un nivel mediu al salariilor raportate în piaţă, provenind în mod majoritar de la angajatori care utilizează salarii la nivelul pieţei muncii generale din România (cel mai adesea, aceşti angajatori au nevoie de îndeplinirea unor sarcini de rutină/ de nivel mediu, ci nu solicită performanţe şi creativitate ridicată, precum situaţia de la CRISCE). Astfel, informaţiile statistice generale indică salarii medii care ating valori de 4.500-5.000 euro brut lunar”, arată Nota de fundamentare. Pe de altă parte, Inspecţia Muncii prin Inspectoratele Teritoriale de Muncă (ITM) , deşi deţine date concrete privind salariile, cel mai probabil că nu poate oferi o statistică relevantă per job-uri specializate în domeniul securităţii cibernetice, întrucât codurile COR din România nu au permis alocarea diferenţiată a angajaţilor pe posturi de specialitate în securitate cibernetică (în lipsa existenţei/definirii acestor specializări la nivelul COR), ci au condus la încadrarea specialiştilor de securitate cibernetică pe posturi din spectrul general al ocupaţiilor specifice tehnologiei informaţiei (astfel, mai relevantă ar fi analizarea în bazele de date ale ITM-urilor, a salariilor de top din subdomenii ale tehnologiei informaţiei în care angajatorii au încadrat cu preponderenţă specialiştii în securitate cibernetică, în ultimii ani). Totodată, prezintă relevanţă şi salariile medii globale ale specialiştilor cu certificări de cel mai înalt nivel (aşa cum se doresc a fi şi posturile din CRISCE), respectiv: – CISSP: 103.493 dolari brut anual în regiunea Europa; – ISSAP: 129.671 dolari brut anual în regiunea Europa; – ISSEP: 147.550 dolari brut anual în regiunea Europa; – ISSMP: 144.173 dolari brut anual în regiunea Europa; – SANS/GIAC-GSE: 189.000 dolari brut anual; – SANS/GIAC-GSLC: 152.143 dolari brut anual;
Oferta care a speriat Silicon Valley: 34,5 miliarde de dolari pentru preluarea browserului GOOGLE Chrome!
Giganții Big Tech comentează aprins știrea zilei – s-a înaintat o ofertă în valoare de 34,5 miliarde de dolari pentru preluarea browserului Google Chrome! Chiar dacă Alphabet, proprietarul Google, nu și-a exprimat intenția să vândă platforma, cineva a aruncat pe masă o propunere care are forța să zguduie din temelii industria IT&C. Compania americană Perplexity, dezvoltator pe zona inteligenței artificiale, a surprins pe toată lumea când și-a exprimat interesul pentru achiziția browserului Google Chrome. Google, sub presiune Google Chrome este o platformă folosită de peste trei miliarde de oameni. Conform BBC, Perplexity, un start-up din domeniul inteligenței artificiale evaluat la 18 miliarde de dolari, i-a trimis o scrisoare lui Sundar Pichai, CEO Alphabet, în care propune cumpărarea browserului Google Chrome pentru 34,5 miliarde de dolari. Potrivit sursei citate, cei de la Perplexity insistă că trecerea Chrome la un operator independent, axat pe siguranța utilizatorilor, ar fi în beneficiul publicului. Oferta vine în contextul în care Google se confruntă cu presiuni majore din partea autorităților de reglementare și are intentate două procese antitrust, în SUA. O decizie a unui judecător federal este așteptată în această lună și ar putea obliga Google să-și divizeze afacerea de căutare online. În pofida presiunilor, cei de la Alphabet spun că „ruperea” diviziei Google reprezintă o măsură „fără precedent” și dăunătoare pentru consumatori și securitatea cibernetică. Ce modificări vor apărea în Chrome La rândul său, start-up-ul Perplexity arată că, dacă va prelua controlul asupra Chrome, ar păstra Google ca motor de căutare implicit, dar utilizatorii și-ar putea schimba setările. De asemenea, va continua să întrețină Chromium, platforma open-source din spatele Chrome și a altor browsere, precum Microsoft Edge și Opera. Piața a reacționat imediat, iar agenția Reuters scrie că oferta făcută de Perplexity a fost privită cu scepticism de investitorii din industrie. Unii consideră că 34,5 miliarde de dolari este mult sub valoarea reală a Google Chrome, în timp ce alții susțin că Perplexity a declanșat doar o acțiune de marketing prin acest anunț. RECOMANDAREA AUTORULUI: Supremația GOOGLE Chrome, zdruncinată de OpenAI, care lansează un browser web cu inteligență artificială Compania Google, dată în JUDECATĂ de peste 30 de organizații media europene, solicitând daune de aproape 2,1 miliarde de euro. Care este motivul Apple a cedat în fața taxelor vamale ale lui TRUMP. Compania anunță investiții de 100 de miliarde de dolari în SUA
Apple a cedat în fața taxelor vamale ale lui Trump. Compania anunță investiții de 100 de miliarde de dolari în SUA
Președintele Donald Trump urmează să anunțe, de la Casa Albă, că Apple se va angaja să cheltuiască încă 100 de miliarde de dolari pentru producția din Statele Unite. Directorul executiv al Apple, Tim Cook, este așteptat să participe la eveniment. Anunțul de la Casa Albă va include un nou „program de producție american” conceput pentru a aduce mai mult din lanțul de aprovizionare al Apple în SUA, cu scopul de a asambla mai multe componente critice pe plan intern. „Anunțul de astăzi cu Apple este o altă victorie pentru industria noastră producătoare, care va ajuta simultan la readucerea acasă a producției de componente critice pentru a proteja securitatea economică și națională a Americii”, a spus purtătorul de cuvânt al Casei Albe. Apple, deosebit de expusă politicilor comerciale ale Administrației Trump Episodul marchează cel mai recent angajament al Apple de a majora producția produselor sale în SUA, în încercarea de a evita plata de taxe vamale serioase pentru produsele sale. Apple anunțase anterior că intenționează să cheltuiască 500 de miliarde de dolari în SUA în următorii patru ani – lucrări la o nouă unitate de producție de servere în Houston, o academie de furnizori în Michigan și cheltuieli suplimentare cu furnizorii săi existenți din SUA. Anunțul de miercuri ridică suma promisă de Apple la 600 de miliarde de dolari, a declarat Casa Albă. Printre companiile Big Tech din SUA, Apple este deosebit de expusă politicilor comerciale ale Administrației Trump. Eforturile companiei de a-și reloca producția din China în India l-au înfuriat pe Trump, care a amenințat Apple cu taxe vamale suplimentare de cel puțin 25% dacă nu mută producția de iPhone în SUA, notează Financial Times. Marea majoritate a iPhone-urilor vândute în SUA provin din India Săptămâna trecută, Apple a anunțat că taxele vamale din trimestrul aprilie-iunie s-au ridicat la 800 de milioane de dolari, iar cele din trimestrul iulie-septembrie sunt calculate la 1,1 miliarde de dolari, dacă nu există alte modificări de politică sau noi taxe. În timp ce investiția promisă de Apple este substanțială, nu înseamnă o trecere completă la producție în SUA, așa cum doreau Trump și oficialii de top de la Casa Albă. Săptămâna trecută, Tim Cook a spus că „marea majoritate” a iPhone-urilor vândute în SUA provin din India, în timp ce cea mai mare parte a altor produse, cum ar fi MacBook, iPad și Apple Watch, vândute în SUA sunt fabricate în Vietnam. „Încercăm, evident, să ne optimizăm lanțul de aprovizionare”, a spus Cook la acea vreme. „Și, în cele din urmă, vom face mai mult în Statele Unite”. Readucerea producției în SUA, în special pentru linia de produse iPhone, ar fi o sarcină uriașă pentru Apple. Fabricile Apple din China și India au sute de mii de angajați și procese de producție puternic personalizate. Pe de altă parte, conform unor experți în domeniul lanțurilor de aprovizionare, SUA, unde nu s-au mai produs smartphone-uri de mai bine de un deceniu, nu au experiența de producție necesară pentru a asambla un dispozitiv atât de sofisticat ca un iPhone. În timpul primului mandat al lui Trump, Apple a reușit să-l convingă pe președinte ca produsele lor să fie scutate de taxe de import. Tim Cook a încercat să câștige simpatia lui Trump în timpul unei serii de întâlniri și dineuri private. El a făcut parte dintr-un mic grup de lideri de companii tech – inclusiv Elon Musk, Sundar Pichai de la Alphabet, Mark Zuckerberg de la Meta și fondatorul Amazon Jeff Bezos – care au participat la a doua ceremonie de învestire a președintelui. Evenimentul Apple este doar cel mai recent dintr-o serie de anunțuri pe care Trump le-a făcut alături de liderii corporațiilor care au spus că intenționează să-și sporească prezența în SUA, notează Bloomberg. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Donald Trump: J.D. Vance, „cel mai probabil” următorul LIDER al mișcării „Make America Great Again”
Microsoft, pe cale să devină a doua companie care depășește 4.000 de miliarde de dolari pe burse
Microsoft, a doua cea mai mare companie din SUA, este pe cale să depășească o valoare de piață de 4.000 de miliarde de dolari, în contextul unor rezultate financiare record. Microsoft ar fi a doua companie după Nvidia care depășește pragul de 4.000 de miliarde de dolari. După ce compania a raportat miercuri o creștere puternică a vânzărilor pentru divizia de cloud computing Azure, acțiunile Microsoft au urcat cu 8% pe burse, ridicând valoarea de piață a companiei la aproximativ 4.140 miiliarde de dolari. Prețul acțiunilor Microsoft a crescut cu aproape 50% de la minimele din aprilie 2025 Producătorul de software a depășit pragul de 1.000 de miliarde de dolari în aprilie 2019. Ascensiunea spre valoarea de 3.000 de miliarde a fost mai lentă decât cea a altor companii gigant din domeniul tech, cum ar fi Nvidia și Apple. Nvidia și-a triplat valoarea în aproximativ un an și a devenit prima companie care a atins borna de 4.000 de miliarde, pe 9 iulie. În ceea ce privește Apple, valoarea sa de piață în prezent este calculată la 3.120 de miliarde de dolari. Prețul acțiunilor Microsoft a crescut cu aproape 50% de la minimele din aprilie 2025, când piețele globale au fost zguduite de ofensiva tarifară a lui Donald Trump. Încrederea investitorilor de pe Wall Street în Microsoft a crescut în contextul în care gigantul tehnologiei a înregistrat venituri record după record din septembrie 2022. Un impuls suplimentar a venit din reducerea forței de muncă și dublarea investițiilor în inteligență artificială, notează CNN. Pariul de miliarde de dolari al Microsoft pe OpenAI s-a dovedit a fi fost inspirat. Includerea inteligenței artificiale de ultimă oră în produsele Office Suite și Azure a transformat Azure în principala sursă de venit a Microsoft și a ajutat acțiunile companiei să crească la mai mult decât dublul valorii din momentul când a fost lansat ChatGPT, la sfârșitul anului 2022. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: O vulnerabilitate în software-ul Microsoft, folosită de hackeri pentru un ATAC asupra unor agenții guvernamentale și companii din întreaga lume