Tehnocratul pregătit de Zelenski pentru conducerea Ucrainei. Legătura lui Serhii Koretskyi cu România
Serhii Koretskyi, directorul general al companiei energetice de stat Naftogaz, ar urma să devină următorul prim-ministru al Ucrainei, într-o schimbare prin care președintele Volodimir Zelenski pare să mizeze pe un manager cu profil tehnocrat pentru conducerea economiei de război. Zelenski i-ar fi propus lui Koretskyi funcția în timpul unei întâlniri desfășurate pe 12 iulie, iar acesta ar fi acceptat, potrivit unor surse politice citate de The Kyiv Independent. Votul din Parlamentul ucrainean ar putea avea loc pe 16 iulie. Informația nu a fost confirmată oficial nici de Președinția Ucrainei, nici de Koretskyi sau de Naftogaz. Numirea ar urma demisiei Iuliei Svîrîdenko, care și-a depus mandatul după ce Zelenski a anunțat o nouă reorganizare a guvernului. Președintele Parlamentului, Ruslan Stefanciuk, a precizat că demisia va fi analizată conform procedurilor legale. Un posibil premier fără partid și fără carieră politică Koretskyi nu este un tehnocrat în sensul strict al termenului, deoarece va conduce un guvern susținut de partidul prezidențial și va trebui să aplice programul politic al lui Zelenski. Profilul său este însă unul predominant tehnic și managerial. El nu a fost parlamentar, ministru sau lider de partid și nu și-a construit o bază politică proprie. Cariera sa s-a desfășurat în industria petrolului și gazelor, în companii private, iar ulterior la conducerea unor întreprinderi energetice controlate de stat. Pentru România, numele lui Serhii Koretskyi este important mai ales prin prisma viitoarelor proiecte energetice din Marea Neagră. Naftogaz, compania pe care o conduce, a intrat în discuții preliminare cu OMV Petrom pentru un posibil parteneriat privind dezvoltarea unei descoperiri importante de gaze din sectorul ucrainean al Mării Negre. Zăcământul se află în apropierea perimetrelor maritime românești și este considerat de surse din industrie unul dintre cele mai promițătoare din regiune. Dezvoltarea sa nu ar putea începe însă înainte de încheierea războiului, din cauza riscurilor de securitate. În martie 2026, după o întâlnire cu președintele României, Nicușor Dan, Zelenski declara că Bucureștiul și Kievul urmăresc să dezvolte împreună proiecte de exploatare a resurselor de pe platoul continental al Mării Negre. Marea Neagră, noua miză energetică a regiunii Interesul Kievului pentru experiența românească este legat și de dezvoltarea proiectului Neptun Deep, realizat de OMV Petrom și Romgaz. Zăcământul românesc are rezerve recuperabile estimate la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi, iar începerea producției este programată pentru 2027. Proiectul ar urma să dubleze producția de gaze a României și să transforme țara într-un exportator net. OMV Petrom dispune astfel de tehnologia, experiența și infrastructura de care Ucraina ar avea nevoie pentru exploatarea zăcămintelor sale offshore după încheierea războiului. România ar putea deveni și o rută de tranzit pentru gazele destinate Ucrainei. Atacurile rusești au afectat grav instalațiile ucrainene de producție și au obligat Kievul să își majoreze importurile, după ce înaintea invaziei țara era aproape independentă energetic. Managerul care a readus Ukrnafta pe profit Reputația lui Koretskyi s-a consolidat în perioada în care a condus companiile Ukrnafta și Ukrtatnafta, între noiembrie 2022 și mai 2025. După trecerea Ukrnafta sub controlul statului, compania a raportat un profit net de 23,6 miliarde de grivne pentru 2023, în urma unui audit internațional. Veniturile au ajuns la peste 95 de miliarde de grivne, de peste două ori mai mari decât în anul precedent. În noiembrie 2024, Ukrnafta anunța că obținuse aproximativ 40 de miliarde de grivne profit net de la intrarea sub controlul statului și că producția de gaze crescuse cu 7% față de anul anterior. Aceste rezultate i-au creat lui Koretskyi imaginea unui manager capabil să redreseze companii strategice și să le mențină funcționale în condiții de război. El conduce Naftogaz din 14 mai 2025. Koretskyi are studii în inginerie mecanică, economie și exploatarea petrolului și gazelor și o experiență de peste două decenii în industria energetică. Înainte de a ajunge în companiile de stat, a condus grupul Continuum și rețeaua de benzinării WOG. De asemenea, a fondat lanțul ucrainean de cafenele Idealist Coffee. Misiunea noului „premier-manager” În cazul în care va fi confirmat de Parlament, Koretskyi va prelua guvernul într-un moment în care Rusia continuă să lovească instalațiile de producție, depozitare și distribuție ale Naftogaz. Compania a raportat în repetate rânduri în 2026 distrugerea unor echipamente și instalații critice. Koretskyi a fost nevoit să gestioneze intervențiile de urgență, importurile de gaze și atragerea finanțării externe pentru refacerea infrastructurii. Alegerea sa ar indica faptul că Zelenski dorește în fruntea executivului mai degrabă un administrator disciplinat decât un politician cu ambiții proprii. Lipsa unei structuri politice personale îi poate oferi lui Koretskyi imaginea unui premier independent de conflictele dintre partide și oligarhi. În același timp, îl poate face mai dependent de președinte și de majoritatea parlamentară a partidului Servitorul Poporului. Parlamentul trebuie să aprobe numirea Zelenski nu îl poate instala singur pe Koretskyi în funcție. Constituția Ucrainei prevede că prim-ministrul este numit de Rada Supremă, la propunerea președintelui. Tot Parlamentul trebuie să voteze membrii cabinetului, iar miniștrii, cu excepția celor de la Apărare și Afaceri Externe, sunt propuși de noul premier. Parlamentari ai partidului prezidențial au declarat că nu au fost consultați înainte ca numele lui Koretskyi să fie ales. Aceștia au indicat însă că ar urma să îi susțină candidatura.
Premierul Ucrainei și-a dat demisia. Șmîhal ar urma să preia Ministerul Apărării
Premierul ucrainean Denys Șmîhal a declarat marți că și-a depus demisia, ca parte a cele mai mari remanieri guvernamentale din timpul războiului, așteptată să aibă loc săptămâna aceasta. Președintele Volodimir Zelenski a nominalizat-o luni pe Iulia Svîrîdenko, prim-vicepremier și ministru al economiei, pentru a-l înlocui pe Șmîhal. Svîrîdenko este o aliată apropiată și de lungă durată a lui Zelenski. Șmîhal, care a ocupat funcția din martie 2020, urmează să fie numit noul ministru al apărării al Ucrainei, a spus Zelenski luni. Parlamentul urmează să voteze nominalizarea Iuliei Svîrîdenko mai târziu în cursul acestei săptămâni. Zelenski a spus că a discutat deja cu ea prioritățile pentru următoarele șase luni. „Pregătim primele măsuri ale guvernului reînnoit”, a spus el pe aplicația Telegram, postând o fotografie de la întâlnirea lor în biroul prezidențial. Printre principalele obiective se numără creșterea producției interne de armament și implementarea de reforme pentru a debloca potențialul economic al Ucrainei, a declarat Zelenski. Contextul complicat al remanierii Această remaniere – cea mai amplă de la invazia Rusiei din februarie 2022 – are loc în timp ce forțele ruse își continuă avansul lent în estul Ucrainei, iar perspectivele unui armistițiu rapid rămân slabe. Economia Ucrainei este în continuare mai mică decât înainte de război, în ciuda adaptării afacerilor locale la realitatea războiului și a miliardelor primite din partea aliaților occidentali ai Kievului pentru menținerea stabilității macroeconomice. Parlamentul va vota joi noile nominalizări În 2026, Ucraina se va confrunta cu o provocare dificilă în finanțarea unui deficit bugetar uriaș, întrucât ajutorul extern este așteptat să scadă. Oficialii ucraineni au declarat că țara va avea nevoie de aproximativ 40 de miliarde de dolari în finanțare externă în acel an. Parlamentul este așteptat să voteze noile nominalizări guvernamentale joi, au spus parlamentarii.