Bogdan Ivan după discuțiile cu omologul austriac: Neptun Deep este punctul-cheie
În cadrul vizitei oficiale la Viena, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a participat alături de premierul Ilie Bolojan și delegația României la întâlniri cu cancelarul austriac Christian Stocker și cu ministrul Energiei, Wolfgang Hattmannsdorfer. Discuțiile au avut în centru proiectele prin care România își poate consolida poziția strategică în regiune în domeniul energiei și investițiilor. „Neptun Deep este punctul-cheie: OMV Petrom și Romgaz lucrează împreună la investiția care poate transforma România într-un pol de stabilitate energetică la nivel european. Am insistat pe îmbunătățirea interconectărilor energetice, în special cele electrice, în regiunea noastră. Prețurile nu pot scădea fără o integrare reală a infrastructurii”, se arată în mesajul publicat pe Facebook Acesta a mai precizat și că oficialii austrieci și-au exprimat interesul pentru consolidarea relațiilor economice bilaterale și au reconfirmat sprijinul Austriei pentru aderarea României la OCDE. „Obiectivul meu rămâne clar: energie accesibilă pentru populație, prețuri competitive pentru companii și o Românie puternică în arhitectura energetică europeană!”, conchide ministrul.
Ministrul Energiei: Toate cele 5 grupuri ale CE Oltenia vor fi operaţionale în această iarnă
„Toate cele 5 grupuri ale CE Oltenia vor fi operaţionale în această iarnă! După ce am obţinut, prin negociere cu Comisia Europeană, modificarea calendarului de închidere a capacităţilor energetice pe bază de cărbune, am avut astăzi o nouă întânire cu sindicatele din Complexul Energetic Oltenia şi conducerea companiei”, scrie pe Facebook Bogdan Ivan. Ministrul Energiei precizează că au fost analizaţi paşii următori pentru funcţionarea în siguranţă a sistemului energetic naţional şi protejarea locurilor de muncă. Potrivit lui Ivan, până în 2030, trei dintre aceste grupuri vor continua să funcţioneze: respectiv Rovinari 4 – 310 MW, Rovinari 5 – 310 MW şi Turceni 5 – 310 MW. „Pentru celelalte două – Rovinari 6 şi Turceni 4, fiecare cu o capacitate de 310 MW – analizăm scenariile tehnice de menţinere după 31 august 2026: fie în rezervă strategică, fie în conservare. De asemenea, vom păstra active grupurile Craiova 1 şi 2, precum şi Govora 3. Am spus mereu şi o repet: colaborarea este esenţială, deciziile se iau împreună cu oamenii care ţin în funcţiune, zi de zi, sistemul energetic al României. Tranziţia energetică trebuie să fie eficientă şi echitabilă. Doar aşa protejăm locurile de muncă, oferim stabilitate comunităţilor şi garantăm securitatea energetică a ţării”, încheie Ivan.
Explozia din Rahova. Ivan: Toți cei vinovați vor plăti, inclusiv penal
„Cei responsabili atât de la compania respectivă, cât și cei de la Distrigaz, vor răspunde în fața regii, inclusiv penal. Pentru că este inadmisibil ca o situație de acest gen de importanță atât de mare, de o gravitate atât de mare, care astăzi s-a lăsat cu pierderea unor vieți omenești, să poată să fie prevenită și cei care trebuiau să o prevină să nu-și facă treaba”, a spus Ivan, la Digi24. Potrivit ministrul Energiei, imediat după explozie, alături de Raed Arafat și de Ilie Bolojan, a demarat și a cerut o comisie de anchetă foarte clară pentru a stabili „care a fost tot parcursul anterior a exploziei, ce s-a făcut, cine ce a făcut, ce trebuia să facă”. „ Există o procedură prin lege care este extrem de clară, ce se întâmplă dacă se sună, ce se întâmplă dacă ajunge echipa în teren, constatarea că există o pierdere de gaze, blochează, notifică proprietarii, ce se întâmplă după tot, toate aceste lucruri sunt extrem de clare. Aștept rezultatul anchetei integrale, care să stabilească foarte clar fiecare dintre acești pași, după ce vor fi audiați inclusiv martorii, inclusiv persoanele implicate în tot acest proces, iar cei responsabili vor plăti”,a spus Ivan. Potrivit ministrului, în perioada următoare, fiecare proprietar, prin intermediul asociației de proprietari, va trebui să contracteze o companie autorizată care să identifice locul exact al avariei. Ministrul a precizat că, potrivit legislației, furnizorul de gaze este responsabil pentru rețeaua care alimentează până la contor. În cazul în care defecțiunea se află înainte de contor, furnizorul este cel care trebuie să intervină; dacă avaria este după contor, răspunderea revine proprietarului. Explozia produsă vineri dimineață la un bloc din Rahova, a provocat pagube semnificative, mai multe apartamente devenind inutilizabile, iar locatarii fiind evacuați. Ancheta privind cauzele incidentului este în desfășurare.
Ivan: Riscăm blackout iarna când avem cerere mare de energie
„Dacă până la finalul acestui an vom închide centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, automat riscăm, într-o perioadă de iarnă în care nu avem nici producţie de energie solară, nici eoliană, să ajungem în situaţia de a nu avea suficientă energie”, a declarat Ivan, la Digi24. „Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie într-o perioadă geroasă, când e posibil să fie o furtună de zăpadă în care să nu avem producţie deloc pe eolian sau solar, să ajungem în situaţie de blackout”. Dacă România decide să păstreze centralele în funcţiune, „riscăm o penalitate de aproximativ două miliarde de euro din partea Comisiei Europene”, spune Ivan. Pentru a redeschide negocierile cu Comisia Europeană, ministrul a comandat un studiu tehnic. „Am comandat împreună cu cei de la Transelectrica un studiu al unei companii autorizate internaţional, care a avut şase mii de pagini, făcut rapid în trei luni de zile”. „Studiul a adus evidenţe tehnice în care am arătat riscul pe care România îl are. Aşa am reuşit să-i conving să redeschidă discuţia. Discuţie pe care de două ani au refuzat să o poarte cu România”, a precizat Ivan. Blackout-ul „este unul dintre cele patru scenarii pe care specialiştii în acest studiu l-au evidenţiat. Nu o spun eu, că aşa cred eu sau că am vorbit cu cineva stând la o cafea”, a subliniat ministrul.
Ivan: ANRE trebuie mandatat de CSAT pentru a lua modele de bună practică din Vestul Europei
„Ca orice român care s-a uitat la ofertele din piață, eu, la o săptămână după ce am intrat în mandatul de ministru al energiei, m-am uitat și am văzut Hidroelectrica la un leu, toți ceilalți operatori din piață la 1,50-1,55 lei. Am pus o întrebare legitimă, am făcut și o sesizare oficială către ANRE și către Consiliul Concurenței, cu care am discutat foarte deschis și am început să fac o analiză asupra modului de formare a prețului și a modului în care toți s-au dus la același preț. Între timp, după acele analize care au luat la puricat fiecare dintre aceste propuneri, avem patru furnizori din România care, în funcție de zona geografică pe care o operează, au ajuns să dea oferte la un leu, un leu și 10 bani, un leu 20 și un leu 25”, a declarat Ivan, la Digi24. „Să ne asigurăm că nu mai avem profituri triple la traderii din România, comparativ cu media profiturilor traderilor din toată Uniunea Europeană, că nu mai avem situații de distorsiune a pieței”, a avertizat ministrul. „Am propus către premier ca ANRE să fie mandatat de CSAT pentru a lua modele de bună practică din Vestul Europei, unde avem un preț mediu de 40-45 de euro”, a explicat ministrul.
Ivan despre demisia lui Borbely: S-a sacrificat pentru a nu pune România să piardă bani
„Pentru a nu pune România într-o situaţie să piardă bani, domnia sa a ales să se sacrifice”, a declarat Ivan, referindu-se la decizia lui Borbely de a demisiona. Ministrul a subliniat că demisia a fost o consecinţă directă a sesizării Comisiei Europene. Ivan a avut, la Antena 3 CNN, cuvinte de laudă pentru fostul CEO, descriindu-l pe Borbely ca fiind „unul dintre cei mai buni CEO de companii din Europa” şi calificând plecarea sa drept „o mare pierdere”. Ministrul a asigurat că „Hidroelectrica rămâne o companie de vârf” şi că „este la cel mai înalt nivel” Ministrul Energiei a anunţat că se fac procedurile necesare pentru numirea unei noi conduceri profesioniste la Hidroelectrica, una dintre cele mai importante companii energetice din România. Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica a decis încheierea amiabilă a contractului de mandat din funcţia de CEO al lui Karoly Borbely. Surse MEDIAFAX declarau, în exclusivitate, că membrii Consiliului de Supraveghere au hotărât şi încetarea mandatului de CFO deţinut până acum de Marian Fetiţa. Hidroelectrica a anunţat oficial acţionarii şi investitorii, pe platforma Bursei de Valori Bucureşti, că în cadrul şedinţei Consiliului de Supraveghere din 19 septembrie 2025, s-a decis, de comun acord cu domnul Karoly Borbély – Preşedintele Directoratului/CEO, respectiv cu domnul Marian Feţiţa – Membru al Directoratului/CFO, încetarea contractelor de mandat începând cu data de 19 septembrie 2025. Potrivit companiei, decizia survine în contextul obligaţiilor asumate de România în cadrul Jalonului 121 din Componenta 6 – Energie a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), precum şi a Deciziei Comisiei Europene C(2025) 3490 din 28 mai 2025, prin care a fost dispusă suspendarea parţială a plăţilor, cu termen de remediere de 6 luni pentru aspectele aferente jalonului menţionat. Totodată, Ministerul Energiei, prin adresa din 18 septembrie 2025, a cerut implementarea cu celeritate a măsurilor necesare pentru corectarea deficienţelor semnalate de Comisia Europeană în ceea ce priveşte situaţia Directoratului societăţii, se arată în comunicatul transmis presei. „Domnului Karoly Borbely şi domnului Marian Fetiţa nu li s-au imputat nereguli şi nu s-a pus la îndoială legalitatea procedurii de selecţie pentru funcţiile de CEO, respectiv CFO, dovadă fiind feedback-urile primite din interacţiunile cu stakeholderii. Astfel, dnul Karoly Borbely, dnul Marian Fetiţa şi membrii Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica au ajuns la un consens de încetare a mandatelor pentru a nu priva România de banii din PNRR”, se arată în comunicatul transmis. Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica subliniază angajamentul de a asigura un standard ridicat de guvernanţă corporativă şi de a proteja interesele acţionarilor şi ale companiei, iar până la desemnarea unei noi conduceri, va lua măsurile necesare pentru a asigura continuarea activităţii şi buna funcţionare a companiei, au conchis oficialii. Într-un mesaj publicat pe contul de LinkedIn, Karoly Borbely a detaliat motivele acestei decizii şi a mulţumit echipei altături de care a lucrat în companie. „În urma şedinţei CS de astăzi, am hotărât pe cale amiabilă încheierea contractului de mandat. Realizările din ultimii 2 ani ne arată că se poate face performanţă managerială într-o companie de stat, listată pe piaţă de capital, cu toate provocările specifice. După investiţiile de anul trecut, în digitalizare, curăţarea bazelor de date, dezvoltare portal casnici, extindere ficţionalităţilor de plată ale aplicaţiei iHidro, avem o creştere semnificativă a calităţii serviciilor oferite clienţilor de la furnizare, numărul acestora fiind într-o creştere accelerate în continuare. Investiţiile, mentenanţa şi proiectele de M&A au crescut semnificativ în aceşti 2 ani, de la 200 MM în 2023 la aproximativ 1 MLD de lei până la finalul lui 2025. Reputaţia profesională este foarte importantă mai ales la o companie listată pe piaţa de capital Concluziile raportului auditorului independent KPMG, efectuat la solicitarea CS, referitor la potenţialul conflict de interese, arată că sunt suficiente elemente în procedura care delimitează neechivoc această situaţie. În informarea ME referitor la situaţia Jalonului 121 şi în adresele trimise către Comisie scrie foarte clar şi asumat că procedura de selecţie a fost una transparenţă, corectă şi a respectat toate etapele şi principiile guvernanţei corporative şi a codului de bune practici al BVB. Pentru România este esenţial că deciziile privind conducerea unei companii listate să fie luate cu responsabilitate şi cu respectarea legislaţiei în vigoare, astfel încât să nu afecteze stabilitatea şi valoarea de piaţă a companiei. Prioritatea mea este să contribui la evitarea oricărei penalizări pentru România (16 milioane EUR) şi să sprijin acţiuni care să minimizeze riscul unei scăderi a preţului acţiunilor H2O şi al valorii de piaţă a companiei. Am arătat că performanţa este posibilă chiar şi într-o companie de stat, atunci când transparenţa, eficienţa şi profesionalismul devin reperele oricărei decizii, iar aceasta rămâne una dintre cele mai mari realizări ale mele la nivel personal. Mulţumesc întregii echipe Hidro, ştiu că perioada această a adus multă presiune şi încercări şi nu întotdeauna este uşor să rămânem fermi în astfel de momente; totuşi, vă încurajez să continuaţi să vă bazaţi pe profesionalism, integritate şi pe valoarea muncii pe care am construit-o împreună, pentru că adevărata forţă a unei echipe se vede atunci când reuşeşte să-şi păstreze direcţia şi principiile chiar şi în faţa schimbărilor”, a transmis fostul CEO al Hidroelectrica.
Cine a spus adevărul dintre Ivan sau Recean. Cu ce preţ vinde România energie Republicii Moldova
„Am scăzut în aceşti ani producţia de energie fără să reuşim să punem în loc ceea ce ar fi trebuit să punem. În condiţiile în care s-a schimbat şi mixul de energie şi anume sistemul nostru era gândit pentru un mix de energie care se baza pe producţia continuă în bandă, dar în ultimii ani am dezvoltat destul de mult componentele de energie care înseamnă partea de fotovoltaic şi de eolian. Suntem în situaţia în care, în anumite zile, la preţ, de exemplu, când sunt zilele călduroase, avem un exces de energie şi practic îl exportăm pentru că nu îl poate consuma nimeni în România pentru că n-am făcut stocare. Asta este un element foarte important care trebuie să-l avem în vedere în perioada următoare. Şi pe de altă parte, suntem în situaţia în care importăm în orele de seară de la 19, să spunem, la 21, când este consumul maxim de energie şi, inevitabil, când este consumul mare, imporţi la un preţ mai mare. Ceea ce trebuie să facem în perioada următoare este să lucrăm pentru a avea un sistem de energie care produce mai mult, să ne punem în valoare zăcămintele de gaz suplimentar care se vor exploata din Marea Neagră, să ne folosim fondul de energie, să ne creştem producţia atât pe componenta de gaz, dar şi pe nuclear pentru a avea energie suplimentară şi să lucrăm pe componenta de stocare”, a spus premierul Ilie Bolojan, marţi seara, la Antena 3 CNN. În ceea ce priveşte partea de Republica Moldova, premierul a spus că „există două tipuri de energie pe care o cumperi. Cea care o cumperi prin contracte pe termen lung, aşa cum fac şi societăţile din România, sau cea care o cumperi pe piaţa bursieră. Şi energia, din câte reţin eu, către Republica Moldova se vinde pe două componente. Parte se vinde la preţul fix, care este un preţ avantajos pentru că este preţul standard care se foloseşte peste tot, iar diferenţa care trebuie să o cumpere suplimentar se cumpără la preţul slot, cum se spune la preţul de piaţă în ziua respectivă, care în general este un preţ mai mare. Dar la final se face un mix între aceste preţuri şi iese un preţ bun”. De altfel, pentru Republica Moldova, faptul că România îi asigură energie în condiţiile în care sistemele lor de alimentare sunt direcţionate într-o formă care le duce către Transnistria, deci n-are de unde să se alimenteze, numai faptul că România îi asigură energie la un preţ de piaţă este un lucru foarte important, pentru că n-ar avea de unde să cumpere energie în alte condiţii, din cauza modului în care au fost proiectate reţelele lor de înaltă tensiune, conform spuselor premierului. Astfel, premierul Ilie Bolojan a afirmat că atât Dorin Recean a făcut o afirmaţie corectă, aceea că România ajută Republica Moldova, dar este „foarte cinstit” că nici Bogdan Ivan nu a dezinformat pe nimeni.
Intervenție masivă la Lacul Izvorul Muntelui: Ministrul Energiei laudă acțiunea concretă
„Muncă, oameni, utilaje și fapte concrete! Nu povești pe rețelele de socializare. Colegii mei de la Hidroelectrica au mobilizat 30 de oameni care sunt pe teren și muncesc la îndepărtarea materialului lemnos din lac. Ministrul mediului, Diana Buzoianu, a mobilizat Apele Române și Romsilva, care au adus două excavatoare și 3 bărci. Tot astăzi (duminică – n.r.) o să mai ajungă la lacul Izvorul Muntelui din Neamț două bărci de la Hidroelectrica si un excavator de la Apele Române”, scrie pe Facebook Bogdan Ivan. Ministrul Energei menționează că alți 15-20 de oameni de la Hidroserv (Hidroelectrica) sunt pe drum spre Neamț. „Hidroelectrica asigură resursa umană, combustibilul si cazarea masa operatorilor de utilaje. Împreună, lucrăm în echipă pentru a îndepărta efectele dezastrului care s-a abătut asupra județelor Suceava și Neamț. Munca, utilajele și faptele fac diferența. Nu selfiurile pe rețelele de socializare! Le mulțumesc tuturor colegilor mei de la Hidroelectrica și Hidroserv, care sunt la fața locului și muncesc în ultimele zile pentru a îndepărta pericolul asupra mediului”, încheie Ivan. Starea de alertă a fost instituită în comuna Poiana Teiului, Neamț, după ce inundațiile de zilele trecute au adus o cantitate masivă de deșeuri pe lacul de acumulare Izvorul Muntelui – Bicaz.
Bogdan Ivan nu exclude o eventuală candidatură a lui Sorin Grindeanu la șefia PSD
„Partidul Social Democrat tot timpul a avut o efervescență și lucrul ăsta se vede de multe ori și în social media, și în aparițiile publice ale unor colegi de-ai mei. Nu de fiecare dată suntem 100% de acord unii cu ceilalți. Nu de fiecare dată împărțim aceeași viziune, dar atunci când ajungem să stăm la masă și să vorbim și să punem în practică un plan pentru România, avem capacitatea asta. Atunci când ieșim în față venim cu un mesaj serios. În momentul de față, PSD are, din punctul meu de vedere, foarte mulți oameni capabili, atât oameni cu vechime mai mare, cât și oameni oarecum noi în acest partid, care sunt să țină foarte multe funcții și în conducere”, a explicat Bogdan Ivan. Referitor la o eventuală candidatură a lui Sorin Grindeanu în funcția de lider al Partidului Social Democrat, ministrul afirmat că „e foarte posibil”. „E foarte posibil acest lucru. Sunt foarte mulți alți colegi care pot să… Mi-e greu să vă spun, n-am făcut o analiză sociologică la nivel partid. Ne interesează constructiv să vedem cum ne facem treaba la Guvern în momentul de față. Și da, ne interesează ca Partidul Social Democrat să fie în continuare cel mai important partid din România”, a continuat el, potrivit Gândul. Rugat să dea trei nume potrivite la șefia PSD, Ivan a răspuns că „sunt foarte mulți oameni care ar putea să fie” „Politica e un sport de echipă, fiind un sport de echipă contează poate prea puțin. Azi ești atacant, mâine ești inter sau portar. Victor Negrescu, Radu Moldovan, Corneliu Ștefan, pot să fie foarte mulți oameni”, a adăugat Bogdan Ivan. Ministrul Bogdan Ivan a declarat, referitor calitățile sale în funcția de eventual șef al PSD: „Am 34 de ani, așa cum ați spus și dumneavoastră la începutul acestei emisiuni. Sunt încă nou în acest ecosistem al politicii românești și mă focusez foarte, foarte aplicat pe misiunea pe care o am la Ministerul Energiei, într-o perioadă extrem de complicată, de a reduce prețul energiei în România, de a crește capacitățile de producție și acest lucru va aduce un impact real în buzunarele românilor. Ăsta este scopul meu acum, în acest moment”.
Bogdan Ivan, fostul ministru al Economiei: „HUB-ul din Șoseaua Olteniței” nu poate fi evacuat decât prin HOTĂRÂRE JUDECĂTOREASCĂ
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat joi seară că în luna iunie, pe vremea când conducea portofoliul Economiei, a sesizat Parchetul General cu privire la „situația aberantă de la imobilul de pe Șoseaua Olteniței”. Este vorba despre clădirea de birouri descoperită de actualul ministru al Economiei, Radu Miruță, care a fost ocupată timp de aproape două decenii fără ca statul să încaseze măcar 1 leu chirie, deși spațiile erau închiriate și chiar subînchiriate. Ivan precizează că Ministerul Economiei a solicitat evacuarea spaţiului, „dar cei care îl ocupă au refuzat”, astfel că evacuarea poate fi realizată doar printr-o hotărâre judecătorească. Raportul lui Ivan „În data de 2 iunie, în calitate de Ministru al Economiei, am sesizat Parchetul de pe lângă ICCJ cu privire la situația aberantă de la imobilul de pe Șoseaua Olteniței”, a scris Bogdan Ivan, într-un mesaj publicat pe pagina lui de Facebook, în care prezintă și „cronologia faptelor”: Martie 2025 – am primit Raportul Curții de Conturi, care a semnalat nereguli grave; Aprilie 2025 – am trimis Corpul de Control al Ministrului la fața locului; Iunie 2025 – odată cu finalizarea Raportului de control, am dispus, în data de 2 iunie, sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.” „Acțiunile administrative clare rezolvă problemele. Iar eu am aplicat astfel de decizii, în mod concret. Deși Ministerul Economiei a solicitat evacuarea spațiului, cei care îl ocupă au refuzat. Astfel, evacuarea poate fi realizată doar prin hotărâre a instanței”, a adăugat ministrul Ivan. Conform acestuia, situația este în prezent „analizată de autoritățile competente”. Ce a descoperit „cu mare stupoare” actualul ministru al Economiei Luni, ministrul Economiei, Radu Miruță, a anunțat că o clădire de birouri aflată în administrarea ministerului, situată în București, a fost ocupată timp de 18 ani fără ca statul să încaseze vreo chirie. „Poate ați mai auzit de furat cu sacul, cu remorca sau cu portbagajul…Dar cu clădirea întreagă?! Asta sigur e nouă. Mi s-a spus să nu sparg buba, să-i las si eu cum i-au lăsat și alții până acum. Transmit un singur mesaj: exclus!”, a scris oficialul guvernamental, la începutul săptămânii, într-o postare pe Facebook. Potrivit lui Miruță, este vorba despre o clădire cu o suprafață de 1.500 metri pătrați, în care se află 54 de birouri în care funcţionează mai multe firme. „Cât de mare o fi dimensiunea acestei povești în România?” Ulterior, Miruță a explicat, într-o emisiune la Antena 1, că imobilul este în proprietatea Ministerului Economiei, printr-o Hotărâre de Guvern emisă în 2012. Spațiul ar fi fost inițial destinat unui incubator de afaceri, în baza unui contract încheiat în 2004, valabil timp de 12 luni, cu o prelungire automată de încă un an. „În 2012, ministerul a primit prin Hotărâre de Guvern această clădire unde cu ani în urmă exista situația asta. A moștenit-o cu cei care o foloseau ilegal din 2006. Într-adevăr, este un contract care, spun oamenii, are clauză care spune că dacă nu cere niciuna dintre părți întreruperea lui se prelungește în fiecare an”, a spus Miruță. Citiți și: Incredibil. Radu Miruță a descoperit un spațiu de birouri „închiriat clandestin” 18 ani de Ministerul Economiei în Olteniței, București