Ivan, atac la Gheorghiu: Nu poți muta responsabilitatea unei companii de stat în curtea unei primării
La scurt timp după mesajul Oanei Gheorghiu, ministrul interimar al Energiei, Bogdan Ivan, a declarat, într-un amplu mesaj publicat oe Facebook, că responsabilitatea pentru asigurarea funcționării companiei îi aparține statului român, argumentând că statul deține 77,15% din acțiuni prin Ministerul Energiei, iar Fondul Proprietatea, 21,55%. După ce Gheorghiu a acuzat că fosta directoare a companiei ar fi fost desemnată politic, Ivan a precizat că „Primăria Craiova nu face parte din acționariat, nu conduce compania, nu semnează memorandumuri, nu aprobă finanțări și nici nu decide asupra certificatelor CO2. În mesajul său, Gheorghiu a acuzat că statul român are de plătit o penalizare de 120 de milioane de euro din cauza faptului că nu au fost cumpărate la timp certificatele pentru emisii de carbon (CO2). Ca replică, Ivan a acuzat că Guvernul „trebuia să găsească soluții pentru plata certificatelor CO2 și pentru menținerea în funcțiune a uneia dintre capacitățile importante pentru Sistemul Energetic Național”. „Certificatele CO2 sunt obligații legale pentru emisiile generate de producția pe cărbune. Cu alte cuvinte, dacă produci energie pe cărbune, plătești pentru emisiile produse. Iar acești bani ajung tot la stat, nu la Primăria Craiova. În 2024, compania a fost obligată să împrumute aproape un milion de certificate CO2, pentru că nu avea aproximativ 70 de milioane de euro necesare achiziției lor. Pentru asta au fost puse garanție activele companiei la EximBank”, a declarat Ivan. Ministrul interimar al Energiei a acuzat că în 2025, a propus prin memorandum alocarea fondurilor necesare pentru plata certificatelor CO2, pentru reparații și pentru achiziția cazanelor de apă fierbinte necesare trecerii iernii, însă cu toate acestea, nu a primit semnătura din partea premierului, iar un alt memorandum nu a trecut de etapa de avizare. Ivan spune de ce finanțarea a fost pierdută Referitor la finanțarea nerambursabilă prin PNRR de 162 de milioane de euro pierdută în 2023 de statul român pentru construirea unei noi centrale la Craiova, Ivan a declarat: „Problema nu a fost dimensiunea proiectului. Problema a fost că Ministerul Energiei nu a gestionat proiectul la timp și realist, raportat la termenele foarte scurte din PNRR și la complexitatea unei investiții energetice majore. Iar când calendarul devine imposibil, constructorii nu vin să își asume riscuri pe care statul nu le-a calibrat corect”, a afirmat Ivan. Oficialul a reamintit că în 2023, Ministerul Energiei, condus atunci de PNL, a semnat contractul pentru noua centrală pe gaz de 295 MW de la Craiova: investiție de peste 1,52 miliarde lei cu TVA, din care aproape 983 milioane lei cu TVA finanțare nerambursabilă prin PNRR. Potrivit ministrului, „capacitatea proiectului respecta logica decarbonizării prevăzută în PNRR: înlocuirea grupurilor existente pe cărbune cu o capacitate similară, mai puțin poluantă, pe gaz”. „Poți avea opinii politice diferite. Dar nu poți muta responsabilitatea unei companii de stat în curtea unei primării doar pentru că dă bine într-o declarație publică. Mai ales când documentele oficiale arată exact contrariul”, a conchis Ivan.
Bogdan Ivan anunță semnarea unui acord cu o companie din SUA pentru metale rare: Primul proiect integrat între extracție, rafinare și consum ulterior
„Am semnat un term sheet, împreună cu o mare companie minieră din America, care deja are licențele de exploatare a unor zăcăminte rare din Groenlanda”, a spus Ivan, luni, la Antena 3 CNN. Etapele proiectului „Până la final lunii martie, jumătatea lunii aprilie, vom cristaliza foarte clar care sunt termenii, care sunt materialele pe care le vom procesa în România, care sunt condițiile, care sunt finanțările”, a adăugat ministrul. Acesta a anunțat etapele viitoare în realizarea proiectului: „ la jumătatea lunii aprilie vom ajunge cu un memorandum în Guvernul României, prin care vom accepta toate aceste lucruri între România și SUA, și astfel vom face primul proiect integrat între extracție, rafinare și consum ulterior, pentru că acea companie deja are contracte cu companii foarte mari din industria aerospațială din SUA, pentru a livra mai departe aceste echipamente”. Impactul industrial „În clipa în care noi în România avem deja rafineria de materiale rare, automat acele companii care astăzi fac industria aerospațială la șapte mii de kilometri o să se gândească că nu e mai simplu pentru mine să pun în Brașov sau în Sibiu o altă fabrică care să proceseze mai departe, să facă micro conductori lângă fabrica Feldioara”, a continuat ministrul Energiei. Potrivit lui Ivan, România pierde foarte mult din cauza lipsei capacităților de rafinare. „Dacă noi astăzi exploatăm minereu de cupru în România, la o puritate de 3-5%, îl ducem până în Portul Constanța, îl punem pe vapoare, îl ducem până în Turcia, după asta acolo îl rafinează și îl aducem înapoi în puritate de 98% ca să facem cablu la firmele din România, este evident cât de mult pierdem. Iar cu doar 300 de milioane începutul, poți să faci prima rafinărie de cupru din țara noastră, care să se servească și România, dar și statele vecine”. Acesta a spus că proiectul va transforma România în „jucători mondiali” privind resursele rare.
Bogdan Ivan: România duce lipsă de aproape 7.000 de megavați care au fost scoși din producție
Ministrul a precizat că România are nevoie să producă mai multă energie, pentru că, în urmă cu cinci ani, „au fost luate decizii greșite”. „Da, avem nevoie să producem mai multă energie, pentru că în urmă cu cinci ani, România, conducătorii ei de atunci, au luat niște decizii greșite în clipa în care au decis să intrăm cu cea mai agresivă țintă de decarbonizare a țării noastre, prin care să închidem centrale pe cărbune, prin care să închidem mine pe cărbune”, a declarat Ivan. Ministrul a precizat că, în momentul de față, România aduce lipsă de aproape 7.000 de megavați, care au fost scoși din producție, energie în bandă, în ultimii 15 ani, până în 2023. „Iar ca să reușim să compensăm acest lucru, am luat toți banii pe care aveam disponibil pentru panouri solare și i-am dus în stocare. Și până la finalul anului, o să facem 2.000 de megavati pe capacități noi de stocare”, a declarat Ivan. Acesta a mai precizat și că centralele de la Mintia, Iernut, dar și CET-ul din Arad și din Constanța intră în funcțiune din acest an. „Mintia, Iernutul, CET-ul din Arad și din Constanța intră în funcție anul ăsta. Am luat proiectele astea care erau într-un stadiu extrem de complicat. Și da, vreau să le face funcționale ca să văd și cu CET-ul energie în România”, a declarat Ivan. Despre situația declanșată din cauza lucrărilor la Barajul Vidraru, ministrul a precizat că proiectul este „extrem de important” și că trebuia făcut. „Îmi pare sincer rău de drama prin care trec acei oameni. Chiar o regret. Și din păcate este un eșec al instituțiilor statului, nu doar a unei instituții a statului. Dar ceea ce e important, e că încă din decembrie am făcut mai multe întâlniri cu toți factorii implicați, de la autorități locale până la cerere centrale, ca să blocăm o astfel de situație”, a declarat Ivan. Acesta a precizat că Hidroelectrica a venit cu o soluție: „Cei de la Hidroelectrica, pe banii lor, au venit cu o soluție în care au amenajat mai multe lacuri, au preluat de la anumite agenți privați pentru a decanta cât de mult. Dar o stație de epurare veche de 50 de ani, care poate să proceseze maxim 50 de NTU, unitate de măsură a turbidității, în timp ce toate stațiile de epurare astăzi în țară pot să epureze apă care au până la 1.000 de unități. Deci stația aia poate epura până la 50 de unități, toate stațiile din România până la 1.000 de unități. Nu ai cum să o faci funcțională de pe azi pe mâine”, a declarat Ivan. Acesta acuză că responsabilul, Compania de Apă, trebuia să investească încă 2017 în stația de epurare de la Vidraru, precizând că Ministerul Energiei a venit, pe ultima sută de metri cu o soluție tehnică găsită în parteneriat cu o companie privată, cu o investiție de 2 milioane de euro care poate să ducă la reînnoirea filtrelor, astfel încât probleme să fie rezolvate. „Dar odată ce a intrat ciclul de modernizare la Vidraru, nu ai cum să oprești acea apă. Se lucrează tocmai pentru a evita situația în care vine apă și mai mâloasă în stația de epurare. Au găsit o soluție specialiștii pentru a lucra cu scafandri în condiții extrem de complicate și de risc pentru acei oameni”, a declarat Ivan. Acesta a precizat că Hidroelectrica și-a asumat terminarea lucrărilor până la 31 martie, pentru că atunci când vine sezonul cald, iar zăpezile se topesc de pe munte, vin și precipitațiile – să înceapă reumplerea Lacului Vidradu. Ministrul Energiei a mai precizat că, la finalul anului, lacul ar trebui să fie umplut, iar gura de captare să preia apă curată de la un nivel superior, care va fi dusă către stațiile de epurare și poate fi livrată până la finalul anului. „Sunt date tehnice care, oricât dorință politică am avea noi, din Parlament sau din Guvern, n-ai cum să faci o apă care îți vine în anumite condiții, peste noapte o să o faci curată”, a declarat Ivan. Reamintim că prezența Ministrului Energiei la dezbaterea „Ora Guvernului” a fost solicitată de USR în contextul crizei apei potabile din Argeș, în urma căreia peste 37.000 de persoane au rămas fără apă potabilă în județul Argeș.
Bogdan Ivan despre criza apei din Argeș: Nu avem în obiectul nostru de activitate furnizarea de apă potabilă sau nepotabilă
Întrebat despre criza apei din Argeș care afectează Curtea de Argeș și localitățile limitrofe de mai bine de trei luni, Ivan a spus: „ Ministerul Energiei se ocupă de capacități de producție a energiei din România. După cum vedeți, de proiecte de finanțare. Nu avem în obiectul nostru de activitate furnizarea de apă potabilă sau nepotabilă”. Ministrul a mai anunțat că toate structurile din subordinea sa sunt disponibili să sprijine orice demers administrativ care poate contribui la rezolvarea situației. „Atât eu cât și colegii mei din Hidroelectrica suntem total al dispoziției și în sprijinul oricăror decizii administrative locale sau naționale pentru orice demers care poate să îmbunătățească orice probleme administrative la nivel național”, a declarat ministrul, joi, într-o conferință de presă. Despre solicitarea formațiunii USR de a veni în Parlament pentru a da explicații în legătură cu situația respectivă, ministrul Energiei a spus: „De fiecare dată când sunt chemat în orice conjunctură, răspund oricărei întrebări fără nicio problemă”. Acesta a spus că acțiunile care au dus la criza apei au fost realizate „cu avize din partea instituțiilor responsabile”. Potrivit acestuia, au avut loc mai multe întâlniri pentru a clarifica aspectele care țin de responsabilitățile directe ale Ministerului Energiei și pentru a sprijini eforturile administrației publice locale.
Bogdan Ivan după discuțiile cu omologul austriac: Neptun Deep este punctul-cheie
În cadrul vizitei oficiale la Viena, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a participat alături de premierul Ilie Bolojan și delegația României la întâlniri cu cancelarul austriac Christian Stocker și cu ministrul Energiei, Wolfgang Hattmannsdorfer. Discuțiile au avut în centru proiectele prin care România își poate consolida poziția strategică în regiune în domeniul energiei și investițiilor. „Neptun Deep este punctul-cheie: OMV Petrom și Romgaz lucrează împreună la investiția care poate transforma România într-un pol de stabilitate energetică la nivel european. Am insistat pe îmbunătățirea interconectărilor energetice, în special cele electrice, în regiunea noastră. Prețurile nu pot scădea fără o integrare reală a infrastructurii”, se arată în mesajul publicat pe Facebook Acesta a mai precizat și că oficialii austrieci și-au exprimat interesul pentru consolidarea relațiilor economice bilaterale și au reconfirmat sprijinul Austriei pentru aderarea României la OCDE. „Obiectivul meu rămâne clar: energie accesibilă pentru populație, prețuri competitive pentru companii și o Românie puternică în arhitectura energetică europeană!”, conchide ministrul.
Ministrul Energiei: Toate cele 5 grupuri ale CE Oltenia vor fi operaţionale în această iarnă
„Toate cele 5 grupuri ale CE Oltenia vor fi operaţionale în această iarnă! După ce am obţinut, prin negociere cu Comisia Europeană, modificarea calendarului de închidere a capacităţilor energetice pe bază de cărbune, am avut astăzi o nouă întânire cu sindicatele din Complexul Energetic Oltenia şi conducerea companiei”, scrie pe Facebook Bogdan Ivan. Ministrul Energiei precizează că au fost analizaţi paşii următori pentru funcţionarea în siguranţă a sistemului energetic naţional şi protejarea locurilor de muncă. Potrivit lui Ivan, până în 2030, trei dintre aceste grupuri vor continua să funcţioneze: respectiv Rovinari 4 – 310 MW, Rovinari 5 – 310 MW şi Turceni 5 – 310 MW. „Pentru celelalte două – Rovinari 6 şi Turceni 4, fiecare cu o capacitate de 310 MW – analizăm scenariile tehnice de menţinere după 31 august 2026: fie în rezervă strategică, fie în conservare. De asemenea, vom păstra active grupurile Craiova 1 şi 2, precum şi Govora 3. Am spus mereu şi o repet: colaborarea este esenţială, deciziile se iau împreună cu oamenii care ţin în funcţiune, zi de zi, sistemul energetic al României. Tranziţia energetică trebuie să fie eficientă şi echitabilă. Doar aşa protejăm locurile de muncă, oferim stabilitate comunităţilor şi garantăm securitatea energetică a ţării”, încheie Ivan.
Explozia din Rahova. Ivan: Toți cei vinovați vor plăti, inclusiv penal
„Cei responsabili atât de la compania respectivă, cât și cei de la Distrigaz, vor răspunde în fața regii, inclusiv penal. Pentru că este inadmisibil ca o situație de acest gen de importanță atât de mare, de o gravitate atât de mare, care astăzi s-a lăsat cu pierderea unor vieți omenești, să poată să fie prevenită și cei care trebuiau să o prevină să nu-și facă treaba”, a spus Ivan, la Digi24. Potrivit ministrul Energiei, imediat după explozie, alături de Raed Arafat și de Ilie Bolojan, a demarat și a cerut o comisie de anchetă foarte clară pentru a stabili „care a fost tot parcursul anterior a exploziei, ce s-a făcut, cine ce a făcut, ce trebuia să facă”. „ Există o procedură prin lege care este extrem de clară, ce se întâmplă dacă se sună, ce se întâmplă dacă ajunge echipa în teren, constatarea că există o pierdere de gaze, blochează, notifică proprietarii, ce se întâmplă după tot, toate aceste lucruri sunt extrem de clare. Aștept rezultatul anchetei integrale, care să stabilească foarte clar fiecare dintre acești pași, după ce vor fi audiați inclusiv martorii, inclusiv persoanele implicate în tot acest proces, iar cei responsabili vor plăti”,a spus Ivan. Potrivit ministrului, în perioada următoare, fiecare proprietar, prin intermediul asociației de proprietari, va trebui să contracteze o companie autorizată care să identifice locul exact al avariei. Ministrul a precizat că, potrivit legislației, furnizorul de gaze este responsabil pentru rețeaua care alimentează până la contor. În cazul în care defecțiunea se află înainte de contor, furnizorul este cel care trebuie să intervină; dacă avaria este după contor, răspunderea revine proprietarului. Explozia produsă vineri dimineață la un bloc din Rahova, a provocat pagube semnificative, mai multe apartamente devenind inutilizabile, iar locatarii fiind evacuați. Ancheta privind cauzele incidentului este în desfășurare.
Ivan: Riscăm blackout iarna când avem cerere mare de energie
„Dacă până la finalul acestui an vom închide centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, automat riscăm, într-o perioadă de iarnă în care nu avem nici producţie de energie solară, nici eoliană, să ajungem în situaţia de a nu avea suficientă energie”, a declarat Ivan, la Digi24. „Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie într-o perioadă geroasă, când e posibil să fie o furtună de zăpadă în care să nu avem producţie deloc pe eolian sau solar, să ajungem în situaţie de blackout”. Dacă România decide să păstreze centralele în funcţiune, „riscăm o penalitate de aproximativ două miliarde de euro din partea Comisiei Europene”, spune Ivan. Pentru a redeschide negocierile cu Comisia Europeană, ministrul a comandat un studiu tehnic. „Am comandat împreună cu cei de la Transelectrica un studiu al unei companii autorizate internaţional, care a avut şase mii de pagini, făcut rapid în trei luni de zile”. „Studiul a adus evidenţe tehnice în care am arătat riscul pe care România îl are. Aşa am reuşit să-i conving să redeschidă discuţia. Discuţie pe care de două ani au refuzat să o poarte cu România”, a precizat Ivan. Blackout-ul „este unul dintre cele patru scenarii pe care specialiştii în acest studiu l-au evidenţiat. Nu o spun eu, că aşa cred eu sau că am vorbit cu cineva stând la o cafea”, a subliniat ministrul.
Ivan: ANRE trebuie mandatat de CSAT pentru a lua modele de bună practică din Vestul Europei
„Ca orice român care s-a uitat la ofertele din piață, eu, la o săptămână după ce am intrat în mandatul de ministru al energiei, m-am uitat și am văzut Hidroelectrica la un leu, toți ceilalți operatori din piață la 1,50-1,55 lei. Am pus o întrebare legitimă, am făcut și o sesizare oficială către ANRE și către Consiliul Concurenței, cu care am discutat foarte deschis și am început să fac o analiză asupra modului de formare a prețului și a modului în care toți s-au dus la același preț. Între timp, după acele analize care au luat la puricat fiecare dintre aceste propuneri, avem patru furnizori din România care, în funcție de zona geografică pe care o operează, au ajuns să dea oferte la un leu, un leu și 10 bani, un leu 20 și un leu 25”, a declarat Ivan, la Digi24. „Să ne asigurăm că nu mai avem profituri triple la traderii din România, comparativ cu media profiturilor traderilor din toată Uniunea Europeană, că nu mai avem situații de distorsiune a pieței”, a avertizat ministrul. „Am propus către premier ca ANRE să fie mandatat de CSAT pentru a lua modele de bună practică din Vestul Europei, unde avem un preț mediu de 40-45 de euro”, a explicat ministrul.
Ivan despre demisia lui Borbely: S-a sacrificat pentru a nu pune România să piardă bani
„Pentru a nu pune România într-o situaţie să piardă bani, domnia sa a ales să se sacrifice”, a declarat Ivan, referindu-se la decizia lui Borbely de a demisiona. Ministrul a subliniat că demisia a fost o consecinţă directă a sesizării Comisiei Europene. Ivan a avut, la Antena 3 CNN, cuvinte de laudă pentru fostul CEO, descriindu-l pe Borbely ca fiind „unul dintre cei mai buni CEO de companii din Europa” şi calificând plecarea sa drept „o mare pierdere”. Ministrul a asigurat că „Hidroelectrica rămâne o companie de vârf” şi că „este la cel mai înalt nivel” Ministrul Energiei a anunţat că se fac procedurile necesare pentru numirea unei noi conduceri profesioniste la Hidroelectrica, una dintre cele mai importante companii energetice din România. Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica a decis încheierea amiabilă a contractului de mandat din funcţia de CEO al lui Karoly Borbely. Surse MEDIAFAX declarau, în exclusivitate, că membrii Consiliului de Supraveghere au hotărât şi încetarea mandatului de CFO deţinut până acum de Marian Fetiţa. Hidroelectrica a anunţat oficial acţionarii şi investitorii, pe platforma Bursei de Valori Bucureşti, că în cadrul şedinţei Consiliului de Supraveghere din 19 septembrie 2025, s-a decis, de comun acord cu domnul Karoly Borbély – Preşedintele Directoratului/CEO, respectiv cu domnul Marian Feţiţa – Membru al Directoratului/CFO, încetarea contractelor de mandat începând cu data de 19 septembrie 2025. Potrivit companiei, decizia survine în contextul obligaţiilor asumate de România în cadrul Jalonului 121 din Componenta 6 – Energie a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), precum şi a Deciziei Comisiei Europene C(2025) 3490 din 28 mai 2025, prin care a fost dispusă suspendarea parţială a plăţilor, cu termen de remediere de 6 luni pentru aspectele aferente jalonului menţionat. Totodată, Ministerul Energiei, prin adresa din 18 septembrie 2025, a cerut implementarea cu celeritate a măsurilor necesare pentru corectarea deficienţelor semnalate de Comisia Europeană în ceea ce priveşte situaţia Directoratului societăţii, se arată în comunicatul transmis presei. „Domnului Karoly Borbely şi domnului Marian Fetiţa nu li s-au imputat nereguli şi nu s-a pus la îndoială legalitatea procedurii de selecţie pentru funcţiile de CEO, respectiv CFO, dovadă fiind feedback-urile primite din interacţiunile cu stakeholderii. Astfel, dnul Karoly Borbely, dnul Marian Fetiţa şi membrii Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica au ajuns la un consens de încetare a mandatelor pentru a nu priva România de banii din PNRR”, se arată în comunicatul transmis. Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica subliniază angajamentul de a asigura un standard ridicat de guvernanţă corporativă şi de a proteja interesele acţionarilor şi ale companiei, iar până la desemnarea unei noi conduceri, va lua măsurile necesare pentru a asigura continuarea activităţii şi buna funcţionare a companiei, au conchis oficialii. Într-un mesaj publicat pe contul de LinkedIn, Karoly Borbely a detaliat motivele acestei decizii şi a mulţumit echipei altături de care a lucrat în companie. „În urma şedinţei CS de astăzi, am hotărât pe cale amiabilă încheierea contractului de mandat. Realizările din ultimii 2 ani ne arată că se poate face performanţă managerială într-o companie de stat, listată pe piaţă de capital, cu toate provocările specifice. După investiţiile de anul trecut, în digitalizare, curăţarea bazelor de date, dezvoltare portal casnici, extindere ficţionalităţilor de plată ale aplicaţiei iHidro, avem o creştere semnificativă a calităţii serviciilor oferite clienţilor de la furnizare, numărul acestora fiind într-o creştere accelerate în continuare. Investiţiile, mentenanţa şi proiectele de M&A au crescut semnificativ în aceşti 2 ani, de la 200 MM în 2023 la aproximativ 1 MLD de lei până la finalul lui 2025. Reputaţia profesională este foarte importantă mai ales la o companie listată pe piaţa de capital Concluziile raportului auditorului independent KPMG, efectuat la solicitarea CS, referitor la potenţialul conflict de interese, arată că sunt suficiente elemente în procedura care delimitează neechivoc această situaţie. În informarea ME referitor la situaţia Jalonului 121 şi în adresele trimise către Comisie scrie foarte clar şi asumat că procedura de selecţie a fost una transparenţă, corectă şi a respectat toate etapele şi principiile guvernanţei corporative şi a codului de bune practici al BVB. Pentru România este esenţial că deciziile privind conducerea unei companii listate să fie luate cu responsabilitate şi cu respectarea legislaţiei în vigoare, astfel încât să nu afecteze stabilitatea şi valoarea de piaţă a companiei. Prioritatea mea este să contribui la evitarea oricărei penalizări pentru România (16 milioane EUR) şi să sprijin acţiuni care să minimizeze riscul unei scăderi a preţului acţiunilor H2O şi al valorii de piaţă a companiei. Am arătat că performanţa este posibilă chiar şi într-o companie de stat, atunci când transparenţa, eficienţa şi profesionalismul devin reperele oricărei decizii, iar aceasta rămâne una dintre cele mai mari realizări ale mele la nivel personal. Mulţumesc întregii echipe Hidro, ştiu că perioada această a adus multă presiune şi încercări şi nu întotdeauna este uşor să rămânem fermi în astfel de momente; totuşi, vă încurajez să continuaţi să vă bazaţi pe profesionalism, integritate şi pe valoarea muncii pe care am construit-o împreună, pentru că adevărata forţă a unei echipe se vede atunci când reuşeşte să-şi păstreze direcţia şi principiile chiar şi în faţa schimbărilor”, a transmis fostul CEO al Hidroelectrica.