Singurătatea și izolarea socială pot fura până la 6 ani de viață
Singurătatea și izolarea socială ar putea reduce numărul anilor fără boli pe care îi mai are de trăit o persoană, iar bărbații și femeile nu sunt afectați în același mod. Izolarea socială se referă la contactul și participarea limitată la interacțiunile cu ceilalți, în timp ce singurătatea este o experiență subiectivă de deconectare față de lumea din jur. Deși cele două nu sunt același lucru, un nou studiu publicat în revista Nature Communications a constatat că ambele sunt asociate cu mai puțini ani de viață sănătoasă, scrie Euronews. Loading … În medie, singurătatea și izolarea socială îi costă pe oameni aproximativ șase ani fără boli, afectând atât sănătatea fizică, cât și pe cea mintală, au constatat cercetătorii după ce au analizat date de la peste 270.000 de adulți cu vârste cuprinse între 40 și 69 de ani. „În general, studiul a constatat că izolarea socială și singurătatea pot avea un impact semnificativ asupra speranței de viață fără boli”, a declarat autorul principal, Lu Qi, profesor la Universitatea Tulane. Studiul a constatat că asocierile au fost mai puternice în cazul pierderii anilor fără tulburări mintale – depresie și anxietate – decât în cazul anilor fără boli fizice, precum diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare, bolile respiratorii cronice, bolile neurodegenerative și cancerul. Vestea bună este că menținerea unui stil de viață sănătos poate atenua impactul negativ al izolării sociale. Vestea proastă este aceasta nu pare să compenseze daunele provocate de singurătate. La vârsta de 50 de ani, persoanele care se confruntau atât cu singurătatea, cât și cu izolarea socială au trăit mai puțini ani fără boli cronice majore, comparativ cu cele care nu se confruntau cu niciuna dintre acestea. Sursă foto: Shutterstock Cum sunt afectați diferit bărbații și femeile? Bărbații și femeile nu suferă de singurătate și izolare socială în același mod, iar acest lucru se reflectă și în impactul pe care acestea îl au asupra sănătății lor. Deoarece femeile pot acorda prioritate conexiunii emoționale, problemele lor de sănătate mintală sunt mai strâns asociate cu singurătatea. În schimb, sănătatea mintală a bărbaților prezintă o asociere mai puternică cu izolarea socială. În rândul femeilor, singurătatea și izolarea socială au însemnat 2,4 ani trăiți cu o stare de sănătate fizică mai precară și 3,7 ani cu o stare de sănătate mintală mai precară. Pentru bărbați au însemnat pierderea a 1,7 ani de viață fără boli fizice și a 5,8 ani de viață fără tulburări mintale. Bărbații au fost mai predispuși să experimenteze atât singurătatea, cât și izolarea socială, au avut o lipsă de resurse sociale, materiale și economice și au obținut un scor mai scăzut în ceea ce privește un stil de viață sănătos. Autorii au remarcat că această diferență între sexe ar putea fi explicată prin modul în care bărbații și femeile obțin sprijin și ating starea de bine psihologică, bărbații având tendința de a se baza mai mult pe prezența fizică și pe interacțiuni sociale frecvente, iar femeile mai mult pe sprijinul emoțional.
Singurătatea poate fi la fel de periculoasă ca fumatul. Cercetătorii spun de ce medicii nu o pot vindeca singuri
Lipsa legăturilor sociale are un impact asupra sănătății comparabil cu fumatul a 15 țigări pe zi. Este una dintre concluziile citate într-un nou studiu al Universității din Michigan, publicat în revista Social Problems. Izolarea socială și singurătatea cresc riscul de deces prematur cu aproximativ 30 la sută, potrivit cercetărilor citate în studiu, citat de medicalxpress.com. Îngrijirea vârstnicilor afectați de singurătate costă sistemul american Medicare circa 6,7 miliarde de dolari anual. Cercetătoarea Sofia Hiltner a analizat peste zece ani de rapoarte media, reviste medicale și lucrări academice pe această temă. Ce greșeală arată studiul Hiltner spune că transformarea singurătății într-un diagnostic medical a produs un „salt logic” greșit. Oamenii presupun automat că, dacă o problemă afectează sănătatea, sistemul medical trebuie să o rezolve. Medicii pot evalua pacienții și îi pot îndruma către servicii de sprijin. Nu pot însă reconstrui comunități sau reduce programul de lucru al oamenilor, spune ea. Cercetătoarea a descoperit chiar studii clinice care testau o „pastilă împotriva singurătății”. De ce contează cine rezolvă problema Un grup de cercetători a împins subiectul spre sistemul medical, arată Hiltner. Riscul, spune ea, este ca resursele limitate să se ducă spre clinici. Cauzele reale rămân neatinse: comunități slăbite, program de lucru încărcat, lipsă de structură socială pentru vârstnici. Hiltner a pornit cercetarea după ce bunica ei a rămas singură și izolată, fără prieteni sau activități, după moartea soțului. Ce cere cercetătoarea factorilor de decizie Hiltner îndeamnă factorii de decizie să intervină la sursa singurătății, nu doar prin cabinete medicale. „Sistemul de sănătate poate ajuta, dar are limitele sale”, spune ea.