Dragoș Pîslaru: Declarația CSM privind îndeplinirea jalonului pensiilor speciale este gravă și falsă
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a reacționat dur la declarația recentă a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), potrivit căreia jalonul privind reforma pensiilor speciale ar fi fost îndeplinit încă din 2023. „Declarația CSM este gravă și falsă. Este inacceptabil ca o instituție a statului să inducă în eroare opinia publică și să contrazică realitatea confirmată de Comisia Europeană”, a declarat ministrul. Dragoș Pîslaru a subliniat că, din perspectiva Comisiei Europene, jalonul privind reforma sistemului de pensii nu este îndeplinit, motiv pentru care fondurile europene în valoare de 231 de milioane de euro au fost suspendate până la clarificarea situației. Ministrul a precizat că a discutat personal cu Céline Gauer, coordonatoarea implementării PNRR la nivel european, care i-a confirmat că doar după finalizarea modificărilor asumate, jalonul va putea fi considerat îndeplinit. „Afirmațiile CSM sunt nefondate și periculoase — ele afectează credibilitatea României în relația cu Comisia Europeană și alimentează o percepție falsă că statul român nu respectă angajamentele asumate”, a adăugat Pîslaru. Oficialul a respins ideea că reforma pensiilor speciale ar fi o „vânătoare de magistrați”, explicând că este vorba despre un sistem nesustenabil care trebuie reformat pentru ca România să-și poată respecta promisiunile față de cetățeni și partenerii europeni. „Guvernul condus de Ilie Bolojan lucrează într-un cadru de echilibru și responsabilitate, astfel încât, până la termenul-limită din 28 noiembrie, România să poată debloca fondurile suspendate”, a precizat ministrul. Dragoș Pîslaru a încheiat subliniind că reforma nu înseamnă atac, ci corectitudine, echitate și sustenabilitate, valori esențiale pentru orice stat european modern. „Contrar afirmațiilor prim-ministrului României, măsurile propuse de Executiv nu contribuie la îndeplinirea jalonului 215”, arăta vineri Consiliul Superior al Magistraturii într-un comunicat referitor la „pretinsa neîndeplinire a unui jalon din PNRR din cauza pensiilor de serviciu ale magistraților”.
Sebastian Burduja, despre jalonul 121 din PNRR: Noi am început deja revocarea acelor persoane care sunt identificate în scrisoarea Comisiei Europene
Aproximativ un sfert din persoanele ajunse în funcții de conducere prin încălcarea obligațiilor privind guvernanța corportivă din jalonul 121 din PNRR au fost revocare, a anunțat, joi, Sebastian Burduja, ministrul Energiei, la întrebările presei, în brifiengul de la finalul ședintei de Guvern. Sumele aferente acestui jalos sunt suspendate pentru moment, România având la dispoziție câteva luni pentru a remedia situația. Sebastian Burduja a detaliat stadiul demersurilor de la nivelul companiilor în care Ministerul Energiei este acționar pentru respectarea prevederilor privind guvernanța corporativă, jalon important pentru deblocarea integrală a cererii de plată nr. 3 din PNRR, în completarea declarațiilor de acum o săptămână. „Noi am început deja revocarea acelor persoane care sunt identificate în scrisoarea Comisiei Europene cum că n-au îndeplinit jalonul 121 din PNRR. Au avut loc adunări generale ale acționarilor la mai multe companii – Electrocentrale Craiova, Complexul Energetic Oltenia, Midia Green, o companie mică de proiect, recent a terminat centrala în cogenerare de la Năvodari și o mare victorie, 80 de megawați investiți a Fondului Româno-Cazac – de asemenea, urmează Oil Terminal și câteva companii listate pe care nu o să ne nominalizez încă, pentru că nu vreau să influențez evoluțiile de pe piața de capital”, a anunțat ministrul Energiei în briefingul de la finalul ședinței de Guvern. Demnitarul a subliniat că, dacă e cazul, instituția va merge în instanță pentru a apăra interesele statului și a nu pierde niciun euro alocat acestui jalon. „Toți cei care și-au adiționat contractele de mandat cu prevederile ordonanței de urgență care le dădea dreptul la primi acele șase salarii vor primi acele șase salarii. Dacă au refuzat această adiționare, dar până acum n-am avut un asemenea caz din cunoștințele mele, atunci sigur că nu vor primi nimic și o să ne vedem în instanță dacă este cazul și o să ne apărăm interesul statului român, pentru că nu putem să ne permitem să pierdem 300 de milioane de euro, 290 de milioane de euro pe ultima evaluare a comisiei, poate vor fi mai puțini, pentru interesele unei persoane sau ale altei persoane”, a spus Sebastian Burduja. Ministrul a subliniat încă o dată că România, în interpretarea colegilor din minister, a respectat legislația națională, respectiv OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. „Dar interpretare a comisiei pe jalonul 121 a identificat o serie de spețe și atunci am fost nevoiți să purcedem la aceste revocări, numiri de administratori provizorii și, ulterior, declanșarea procedurilor pe 109, ceea ce într-un interval de șase luni de zile este rezonabil. Timpul este scurt, dar, totuși, ne vom încadra și nu vom pierde niciun euro din acest jalon 121”, a declarat membrul Guvernului. Potrivit lui Sebastian Burduja, aproximativ 15 persoane au plecat deja din funcțiile vizate. „N-am o cifră exactă, dar gândiți-vă: dacă într-un consiliu de administrație sau de supraveghere sunt șapte persoane, nu au plecat mai mult de trei-patru persoane, deci trei-patru companii, probabil până în 15 persoane până acum și urmează și restul spețelor să fie adresate în perioada următoare. De ce în perioada următoare? Pentru că o companie listată are anumite termene minime legale între momentul convocării adunării generale a acționarilor și momentul în care poate avea loc adunarea generală acționarilor, undeva la 30, 30 și ceva de zile. De aceea, la cele nelistate lucrurile au mers mult mai repede. La cele listate așteptăm termenele legale, după care vom îndrepta această situație și vom da drumul la noile selecții”, a spus ministrul. Un exemplu de companie listată este Hidroelectrica, deținută în proporție de peste 80% de statul român, prin Ministerul Energiei, care a anunțat miercuri acționarii pe site-ul propriu și pe al Bursei de Valori București (BVB), că principalul acționar a propus introducerea acestor puncte – revocarea unor membrii ai Consiliului de Supraveghere din cauze neimputabile și alegerea unora provizorii – pe ordinea de zi a Adunarii Generale Ordinare a Acționarilor din data de 10 aprilie 2025. „Undeva la 40 de persoane sunt vizate în estimarea preliminară a Comisiei și subliniez asta pentru că vom avea o decizie și acolo vom avea un număr final și undeva la un sfert cred că au fost deja revocați”, potrivit ministrului. Stadiul cererii de plată nr. 3 Declarațiile vin și în contextul în care Executivul european a transmis, marți, 25 martie 2025, că România urmează să primească o plată parțială de aproximativ 1,3 miliarde euro, decizie care confirmă recunoașterea eforturilor depuse de Guvernul României și marchează un pas clar în direcția deblocării integrale a cererii de plată nr. 3 care are o valoare netă de 2,02 miliarde de euro, după cum au anunțat, joi, oficialii MIPE. Îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor energetice de stat (valoare sumă suspendată – aproximativ 300 milioane euro) și operaționalizarea politicilor de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat și desemnarea unei conducerii la Agenția Națională de Monitorizare și Evaluare a Întreprinderilor Publice – AMEPIP (valoare sumă suspendată – aproximativ 400 milioane euro) mai rămân în analiz, a arătat MIPE. MIPE precizează în această perioadă, România a luat măsuri suplimentare în direcția remedierii mai multor deficiențe indicate de Comisia Europeană în cadrul procesului de analiză a cererii de plată nr. 3, inclusiv în ceea ce privește guvernanța corporativă în domeniul companiilor deținute de stat, unde au fost inițiate demersuri pentru reluarea procedurii de selecție a conducerii AMEPIP și actualizarea cadrului legal pentru facilitarea înlocuirii membrilor numiți în consiliile de administrație, în special pentru companiile din sectorul transporturi și energie. De la acest moment, România are la dispoziție un termen de o lună pentru a transmite un răspuns oficial la scrisoarea Comisiei și un termen de șase luni pentru implementarea tuturor măsurilor necesare în vederea deblocării integrale a cererii de plată și îndeplinirea integrală a jaloanelor și țintelor din cererea de plată nr. 3. În total, România beneficiază de 28,5 miliarde de euro prin PNRR, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi. La finalul lunii ianuarie, România a depășit pragul de 100 de miliarde de euro primite de la Uniunea Europeană, după 18