Comisia Europeană îl atenționează pe Dragoș Pîslaru că draftul legii salarizării nu corespunde cu documentele înaintate Bruxelles-ului. Comisia mai propune CASS permanentizat pentru pensii. Ce alte recomandări mai vin de la Bruxelles. Gândul are documentu
Într-o comunicare către Ministerul Muncii, obținută de Gândul, Comisia Europeană atrage atenția asupra faptului că draftul primit de la Dragoș Pîslaru depășește cu un miliard de lei calculele inițiale ale legii salarizării trimise la Bruxelles. Comisia Europeană spune că discrepanța financiară vine din sănătate și propune ca soluție permanentizarea și extinderea plății contribuției CASS de către pensionari. Deși reprezentanții Comisiei notează la începutul mesajului că „versiunea revizuită reprezintă o îmbunătățire față de iterațiile anterioare”, draftul scoate la iveală probleme majore de finanțare. Diferența de 1 miliard de lei între calculele fiscale inițiale și draftul final Potrivit documentului oficial transmis ministerului condus de Dragoș Pîslaru, principala îngrijorare a Comisiei Europene este faptul că cifrele din textul legii nu se potrivesc cu calculele financiare trimise inițial la Bruxelles. Discrepanța apare în sănătate și generează un cost suplimentar de aproape un miliard de lei. „În ceea ce privește sănătatea, există o discrepanță între fișa de costuri și textul proiectului de lege. Matricea (pentru unitățile sanitare și specialitățile medicale) inclusă în proiectul de lege și cea utilizată pentru exercițiul de stabilire a costurilor sunt diferite. Legea include referiri la coeficienți de multiplicare și implică un cost suplimentar de aproape 1 miliard de lei”, se arată în scrisoarea Comisiei. Oficialii europeni cer Guvernului să modifice urgent legea ca să fie „în deplină concordanță cu fișa de costuri” și să fie complet neutră fiscal. „Legea ar trebui să specifice în mod clar că factorii de ajustare ar trebui stabiliți prin Hotărâre de Guvern și să fie neutri din punct de vedere fiscal: orice creștere acordată unei categorii, unui loc de muncă sau unei specialități ar trebui să fie complet compensată prin reduceri corespunzătoare pentru alte categorii”, se subliniază în document. CASS pentru pensii, soluția propusă de Bruxelles pentru acoperirea deficitului Comisia Europeană atrage atenția și că există lipsa unor surse clare de finanțare pentru scenariul prudent de 8 miliarde de lei asumat inițial. Pentru a stabiliza bugetul, Bruxelles-ul pune pe masă varianta permanentizării și extinderii plății CASS-ului din pensii. „Identificarea și adoptarea de măsuri pentru a compensa impactul fiscal suplimentar în raport cu scenariul prudent de 8 miliarde de lei pe care l-am discutat inițial. Aceste măsuri ar trebui legiferate în paralel cu, sau de preferat înainte de adoptarea legii salarizării”, solicită oficialii europeni, dând apoi un exemplu concret de soluție: „O posibilă măsură ar putea fi extinderea contribuției CASS pentru pensii. Suntem deschiși să discutăm orice listă de măsuri potențiale pe care le-ați considera adecvate”. Mai mult, instituția europeană subliniază că aceste decizii fiscale trebuie luate foarte rapid, având un impact direct asupra modului în care România este evaluată pe piețele externe financiare: „Acest lucru este deosebit de important din perspectiva agențiilor de rating”. Textul complet al documentului: Dear all, Thank you very much for sending the revised version, which represents an improvement relative to the previous iterations. We would, however, like to stress the importance of addressing the following additional elements: 1. On healthcare, there is a discrepancy between the costing file and the text of the draft Law. The matrix (for health units and medical specialities) included in the draft Law and the one that was used for the costing exercise are different (the Law includes references to multiplying coefficients, and implies an extra cost close to RON 1bn). Can you please adjust the text of the draft Law, to make it fully consistent with the costing file you sent us. Moreover, the Law should clearly specify that the adjustment factors should be established by Government Decision and be fiscally neutral: any increase granted to one category, workplace or speciality should be fully offset by corresponding reductions for other categories. 2. Identification and adoption of measures to offset the additional fiscal impact relative to the prudent RON 8 billion scenario we initially discussed. These measures should be legislated in parallel with, or preferably ahead of, the adoption of the wage law. This is particularly important from the perspective of the rating agencies. One possible measure could be the extension of the CASS contribution for pensions. We are open to discussing any list of potential measures that you would consider appropriate. 3. A clear timetable for the repayment of arrears owed to the judiciary sector. It would be useful to attach such a timetable to the law, or adopt it in parallel with the law. This would provide important certainty for the sector and could help reduce litigation risks. 4. The institutional aspects. We understand that you are already working on this dimension. We have already made concrete suggestions in this area and would be happy to discuss them at your earliest convenience. Best regards,
Diana Buzoianu acuză PSD că a modificat din pix Strategia pentru biodiversitate: Sper ca România să-și obțină miliardul de euro
Comisia pentru mediu din Senat a adoptat, marți, un raport de admitere pentru Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030, jalon prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), după introducerea mai multor amendamente. Una dintre modificările aprobate prevede că „riscul de poluare trebuie redus cu 50%”, fără ca acest lucru să însemne obligativitatea reducerii la jumătate a cantității de pesticide utilizate în agricultură. Strategia a fost inițial contestată de senatorii PSD, care au susținut că documentul ar afecta dezvoltarea unor proiecte majore de infrastructură. După introducerea modificărilor, reprezentanții PSD au votat în favoarea raportului, alături de senatorii USR, PNL și UDMR. Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a declarat că forma inițială a strategiei ar fi blocat investiții importante în România. „Strategia doamnei Buzoianu îngropa practic România pentru că bloca practic orice proiect major de infrastructură (hidrocentrale, autostrăzi, rețele de energie electrică) și așa mai departe. Dacă au înțeles că nu merge să distrugi România protejând anumite specii, mă bucur foarte tare. Am făcut observații și schimbări pe care le-am făcut la capitolul energie, la capitolul transporturi. Acolo am schimbat fundamental viziunea pe care a prezentat-o Ministerul Mediului și pur și simplu am creat un echilibru între ceea ce înseamnă proiecte de infrastructură și protejarea mediului. Suntem de acord să protejăm mediul, să trăiască păsărelele și peștișorii, dar cred că prioritar este ca România să se dezvolte”, a afirmat Daniel Zamfir. La scurt timp după vot, ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, a criticat amendamentele adoptate în Senat și a spus că acestea modifică obiectivele asumate de România la nivel european. „În documentul de astăzi, în strategia care a trecut astăzi, PSD a venit cu un amendament prin care modifică inclusiv obiectivul acesta pe care România și l-a asumat la nivel european din 2020. Este lezne de înțeles cum o strategie națională nu poate să modifice angajamente europene asumate la nivel european și, repet, devine cu atât mai ridicol acest amendament cu cât ne dăm seama că el, de fapt, nu este atașat decât comunicațional, poate, de o dorință a PSD-ului de a se urca, de a cățăra acest val”, a declarat Buzoianu. Ministra a mai spus că modificarea nu schimbă obligațiile asumate de România la nivel european. „Nu există niciun fel de sancțiune pentru România dacă nu îndeplinește acest obiectiv, dar există, într-adevăr, o nevoie ca România să arate că încearcă să îndeplinească acest obiectiv asumat la nivel european. (…) Avem un sistem ultra-echilibrat care permite o dezbatere reală și nu impune arii protejate care să apară peste noapte în anumite zone. (…) Ne dorim să îndeplinim acest obiectiv, dar ne dorim să îl îndeplinim alături de comunități”, a explicat aceasta. Diana Buzoianu a criticat și eliminarea din strategie a măsurii privind realizarea unui audit „despre cum au fost administrate parcurile naționale”, întrebând „de le este frică” celor din PSD. „Iată că astăzi s-a modificat din pix practic într-o strategie națională un obiectiv asumat de România într-o strategie europeană. Mai avem, de asemenea, amendamente care au trecut absolut aberante, precum s-a scos măsura care prevedea un audit, realizarea unui audit, despre cum au fost administrate parcurile naționale, rezervațiile. Și întrebarea pentru PSD este de ce le este frică? Noi știm asta, noi știm de ce le este frică. (…) Argumentul invocat de PSD că nu își doresc acest audit pentru că el ar costa este absolut aberant. (…) Acest audit oricum va fi făcut (…) și oricât va costa acest audit cu siguranță va fi o fracție din prețul ceasurilor lor scumpe cu care se arată în conferințe de presă cu cutiile de pantofi și cu vizitele Nordis”, a afirmat ministra. Diana Buzoianu a transmis că „PSD vine și spune nu, noi vrem doar politrucii noștri să se ocupe, să nu vină niciun expert să ajute în administrarea acestor arii”. Totodată, ministra a respins afirmațiile potrivit cărora strategia ar bloca investițiile în infrastructură, inclusiv proiectele hidroenergetice. „S-a creat această minciună și campanie care spune că această strategie s-ar opune investițiilor. (…) Strategiile nu creează noi legi. Dacă astăzi o hidrocentrală are un acord de mediu, în urma adoptării acestei strategii acordul de mediu ar fi rămas exact la fel. (…) Strategiile nu pot adăuga prevederi noi legislative. Ele doar pun în aplicare obiective care au fost asumate deja la nivel național și la nivel european”, a explicat Buzoianu. „Noi o să depunem amendamente, inclusiv la Camera Deputaților, pentru a îndrepta aceste amendamente care au fost adoptate astăzi într-un mod absolut aberant la Senat. Riscul este. Eu sper să nu se întâmple și eu sper ca România să-și obțină în continuare miliardul de euro în urma adoptării acestei strategii”, a declarat Diana Buzoianu.
Senatul a dat undă verde Codului Urbanismului și Acordului de împrumut SAFE. Suma pe care a evitat România să o piardă din PNRR
Senatul a aprobat acordul SAFE. România poate accesa aproape 17 miliarde de euro pentru apărare Senatul a adoptat joi proiectul de lege pentru aprobarea Acordului de împrumut SAFE dintre Uniunea Europeană și România, în valoare de 16.680.055.394 euro. Proiectul a fost aprobat cu 83 de voturi pentru, 35 împotrivă și două abțineri, iar după promulgare va permite României să utilizeze fondurile destinate consolidării capacităților de apărare. Acordul SAFE a fost semnat la București, la 12 mai 2026, și ulterior la Bruxelles, în 20 și 21 mai 2026. Potrivit proiectului de lege, plata datoriei aferente acestui împrumut, inclusiv rambursarea capitalului, costurile de finanțare, administrarea lichidităților și celelalte cheltuieli asociate, va fi asigurată de Ministerul Finanțelor, în conformitate cu legislația privind datoria publică. Finanțarea va fi gestionată prin mecanismul folosit de Guvern pentru împrumuturile contractate în vederea acoperirii deficitului bugetar, refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice guvernamentale. Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat joi că aprobarea acordului SAFE reprezintă una dintre cele mai importante decizii adoptate în sesiunea extraordinară. „Au mai fost adoptate câteva legi importante, așa cum spuneam la început. Cea mai importantă dintre aceste este legea de aprobare a Acordului SAFE pentru România, care permite utilizarea celui împrumut de aproape 17 miliarde de euro necesar pentru apărarea României. De asemenea, legea merge la promulgare. Am reușit să facem lucruri bune pentru România, am reușit să salvăm bani, am reușit să contribuim la îmbunătățirea securității României prin aprobarea acordului SAFE și vedem în ultima perioadă cu ce avem de-a face și înțelegem, cred că, mai bine decât oricând cât este de necesar acest acord și cât de mult avem nevoie de îmbunătățirea înzestrării armatei”, a spus Mircea Abrudean. După votul favorabil din Senat, legea va fi trimisă președintelui României pentru promulgare. Știrea inițială Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor (CATUC), cunoscut drept noul Cod al Urbanismului, a fost adoptat joi de Parlament, după ce a primit votul Senatului, în calitate de for decizional, la o zi după aprobarea în Camera Deputaților. Ministerul Dezvoltării afirmă că noua lege simplifică procedurile din domeniul construcțiilor, reduce birocrația, fiind una dintre multele reforme importante asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că adoptarea Codului Urbanismului permite României să îndeplinească un jalon important din PNRR și să evite pierderea a 972 de milioane de euro din fonduri europene nerambursabile. „Codul Urbanismului aduce simplificări substanţiale în domeniul construcţiilor, dar şi rigoare şi responsabilitate pentru instituţiile publice implicate. Digitalizăm procesele de avizare, legea oferă siguranţă în amenajarea localităţilor în care trăim şi înseamnă 972 de milioane de euro din fonduri nerambursabile, pe care România nu le va pierde prin adoptarea acestui jalon inclus în PNRR”, a declarat, miercuri, ministrul. „Am aprobat câteva legi foarte importante pentru România, dintre care două sunt jaloane PNRR, aprobate în calitate de Camera Inițială de Camera Deputaților, Senatul fiind Cameră Decizională. E vorba de codul urbanismului și amenajării teritoriului. O lege extrem de importantă. Pentru prima dată, după 1989, avem un astfel de cod care conține toate reglementările date în 36 de ani și care valorează 972 de milioane de euro, adică valoarea unui spital regional cu toate dotările aferente.”, a declarat joi Mircea Abrudean, președintele Senatului. Potrivit Ministerului Dezvoltării, noul Cod reprezintă o reformă esențială pentru modernizarea legislației din domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor. Acesta reunește într-un singur act normativ prevederi care până acum erau cuprinse în 21 de acte legislative distincte și introduce reguli atât pentru marile orașe, cât și pentru comunitățile din mediul rural. Una dintre cele mai importante schimbări este digitalizarea completă a procesului de emitere a certificatelor de urbanism, avizelor și autorizațiilor de construire. Ministerul Dezvoltării va crea o platformă digitală națională care va funcționa ca ghișeu unic pentru toate procedurile de avizare. Potrivit noii legi, termenul pentru emiterea unei autorizații de construire ar urma să scadă la aproximativ 65 de zile, față de patru-opt luni în prezent. De asemenea, documentațiile de urbanism vor fi aprobate într-un timp mult mai scurt. Planurile Urbanistice Generale (PUG) vor putea fi avizate în șase până la 12 luni, comparativ cu trei-cinci ani în prezent, Planurile Urbanistice Zonale (PUZ) în aproximativ șapte luni și jumătate, iar Planurile Urbanistice de Detaliu (PUD) vor deveni proceduri simplificate, cu termene de una până la două săptămâni. Legea pune în aplicare și rezultatul referendumului organizat în București în 2024, convocat de Nicușor Dan. Începând cu 1 noiembrie 2028, certificatele de urbanism și autorizațiile de construire din Capitală vor fi emise de Primăria Municipiului București, prin aparatul de specialitate al primarului general, și nu de primăriile de sector. Aplicarea acestei prevederi a fost însă amânată până în mandatul viitorului primar general, în urma unui amendament susținut de PSD. Tot până în iulie anul viitor va trebui stabilită metodologia privind reorganizarea structurilor de specialitate și transferul personalului de la sectoare către Primăria Capitalei. Noul Cod introduce și obligații suplimentare pentru dezvoltatorii imobiliari. Cei care construiesc ansambluri rezidențiale cu peste 500 de locuințe vor contribui financiar la dezvoltarea infrastructurii locale. Fondurile vor putea fi folosite pentru construirea de creșe, grădinițe, școli și alte investiții necesare noilor cartiere. Ministerul Dezvoltării precizează că legislația privind protejarea spațiilor verzi nu va fi modificată, iar prevederile existente rămân în vigoare. Printre noile măsuri se regăsesc și înființarea Registrului Național al Construcțiilor, noi reguli privind certificarea firmelor din domeniu, introducerea răspunderii legale pentru proiectanți și ceilalți specialiști implicați în procesul de avizare. Totodată, legea propune accelerarea investițiilor publice, prin eliminarea unor blocaje administrative. Studiile de fezabilitate vor putea fi realizate mai rapid, pe baza unor indicatori de referință. Proiectul tehnic va rămâne valabil pe toată durata execuției lucrărilor. Ministerul Dezvoltării a mai anunțat că prevederile noului Cod al Urbanismului vor intra în vigoare la 15 zile după promulgarea legii.
Dragoș Pîslaru: Declarația CSM privind îndeplinirea jalonului pensiilor speciale este gravă și falsă
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a reacționat dur la declarația recentă a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), potrivit căreia jalonul privind reforma pensiilor speciale ar fi fost îndeplinit încă din 2023. „Declarația CSM este gravă și falsă. Este inacceptabil ca o instituție a statului să inducă în eroare opinia publică și să contrazică realitatea confirmată de Comisia Europeană”, a declarat ministrul. Dragoș Pîslaru a subliniat că, din perspectiva Comisiei Europene, jalonul privind reforma sistemului de pensii nu este îndeplinit, motiv pentru care fondurile europene în valoare de 231 de milioane de euro au fost suspendate până la clarificarea situației. Ministrul a precizat că a discutat personal cu Céline Gauer, coordonatoarea implementării PNRR la nivel european, care i-a confirmat că doar după finalizarea modificărilor asumate, jalonul va putea fi considerat îndeplinit. „Afirmațiile CSM sunt nefondate și periculoase — ele afectează credibilitatea României în relația cu Comisia Europeană și alimentează o percepție falsă că statul român nu respectă angajamentele asumate”, a adăugat Pîslaru. Oficialul a respins ideea că reforma pensiilor speciale ar fi o „vânătoare de magistrați”, explicând că este vorba despre un sistem nesustenabil care trebuie reformat pentru ca România să-și poată respecta promisiunile față de cetățeni și partenerii europeni. „Guvernul condus de Ilie Bolojan lucrează într-un cadru de echilibru și responsabilitate, astfel încât, până la termenul-limită din 28 noiembrie, România să poată debloca fondurile suspendate”, a precizat ministrul. Dragoș Pîslaru a încheiat subliniind că reforma nu înseamnă atac, ci corectitudine, echitate și sustenabilitate, valori esențiale pentru orice stat european modern. „Contrar afirmațiilor prim-ministrului României, măsurile propuse de Executiv nu contribuie la îndeplinirea jalonului 215”, arăta vineri Consiliul Superior al Magistraturii într-un comunicat referitor la „pretinsa neîndeplinire a unui jalon din PNRR din cauza pensiilor de serviciu ale magistraților”.
Sebastian Burduja, despre jalonul 121 din PNRR: Noi am început deja revocarea acelor persoane care sunt identificate în scrisoarea Comisiei Europene
Aproximativ un sfert din persoanele ajunse în funcții de conducere prin încălcarea obligațiilor privind guvernanța corportivă din jalonul 121 din PNRR au fost revocare, a anunțat, joi, Sebastian Burduja, ministrul Energiei, la întrebările presei, în brifiengul de la finalul ședintei de Guvern. Sumele aferente acestui jalos sunt suspendate pentru moment, România având la dispoziție câteva luni pentru a remedia situația. Sebastian Burduja a detaliat stadiul demersurilor de la nivelul companiilor în care Ministerul Energiei este acționar pentru respectarea prevederilor privind guvernanța corporativă, jalon important pentru deblocarea integrală a cererii de plată nr. 3 din PNRR, în completarea declarațiilor de acum o săptămână. „Noi am început deja revocarea acelor persoane care sunt identificate în scrisoarea Comisiei Europene cum că n-au îndeplinit jalonul 121 din PNRR. Au avut loc adunări generale ale acționarilor la mai multe companii – Electrocentrale Craiova, Complexul Energetic Oltenia, Midia Green, o companie mică de proiect, recent a terminat centrala în cogenerare de la Năvodari și o mare victorie, 80 de megawați investiți a Fondului Româno-Cazac – de asemenea, urmează Oil Terminal și câteva companii listate pe care nu o să ne nominalizez încă, pentru că nu vreau să influențez evoluțiile de pe piața de capital”, a anunțat ministrul Energiei în briefingul de la finalul ședinței de Guvern. Demnitarul a subliniat că, dacă e cazul, instituția va merge în instanță pentru a apăra interesele statului și a nu pierde niciun euro alocat acestui jalon. „Toți cei care și-au adiționat contractele de mandat cu prevederile ordonanței de urgență care le dădea dreptul la primi acele șase salarii vor primi acele șase salarii. Dacă au refuzat această adiționare, dar până acum n-am avut un asemenea caz din cunoștințele mele, atunci sigur că nu vor primi nimic și o să ne vedem în instanță dacă este cazul și o să ne apărăm interesul statului român, pentru că nu putem să ne permitem să pierdem 300 de milioane de euro, 290 de milioane de euro pe ultima evaluare a comisiei, poate vor fi mai puțini, pentru interesele unei persoane sau ale altei persoane”, a spus Sebastian Burduja. Ministrul a subliniat încă o dată că România, în interpretarea colegilor din minister, a respectat legislația națională, respectiv OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. „Dar interpretare a comisiei pe jalonul 121 a identificat o serie de spețe și atunci am fost nevoiți să purcedem la aceste revocări, numiri de administratori provizorii și, ulterior, declanșarea procedurilor pe 109, ceea ce într-un interval de șase luni de zile este rezonabil. Timpul este scurt, dar, totuși, ne vom încadra și nu vom pierde niciun euro din acest jalon 121”, a declarat membrul Guvernului. Potrivit lui Sebastian Burduja, aproximativ 15 persoane au plecat deja din funcțiile vizate. „N-am o cifră exactă, dar gândiți-vă: dacă într-un consiliu de administrație sau de supraveghere sunt șapte persoane, nu au plecat mai mult de trei-patru persoane, deci trei-patru companii, probabil până în 15 persoane până acum și urmează și restul spețelor să fie adresate în perioada următoare. De ce în perioada următoare? Pentru că o companie listată are anumite termene minime legale între momentul convocării adunării generale a acționarilor și momentul în care poate avea loc adunarea generală acționarilor, undeva la 30, 30 și ceva de zile. De aceea, la cele nelistate lucrurile au mers mult mai repede. La cele listate așteptăm termenele legale, după care vom îndrepta această situație și vom da drumul la noile selecții”, a spus ministrul. Un exemplu de companie listată este Hidroelectrica, deținută în proporție de peste 80% de statul român, prin Ministerul Energiei, care a anunțat miercuri acționarii pe site-ul propriu și pe al Bursei de Valori București (BVB), că principalul acționar a propus introducerea acestor puncte – revocarea unor membrii ai Consiliului de Supraveghere din cauze neimputabile și alegerea unora provizorii – pe ordinea de zi a Adunarii Generale Ordinare a Acționarilor din data de 10 aprilie 2025. „Undeva la 40 de persoane sunt vizate în estimarea preliminară a Comisiei și subliniez asta pentru că vom avea o decizie și acolo vom avea un număr final și undeva la un sfert cred că au fost deja revocați”, potrivit ministrului. Stadiul cererii de plată nr. 3 Declarațiile vin și în contextul în care Executivul european a transmis, marți, 25 martie 2025, că România urmează să primească o plată parțială de aproximativ 1,3 miliarde euro, decizie care confirmă recunoașterea eforturilor depuse de Guvernul României și marchează un pas clar în direcția deblocării integrale a cererii de plată nr. 3 care are o valoare netă de 2,02 miliarde de euro, după cum au anunțat, joi, oficialii MIPE. Îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor energetice de stat (valoare sumă suspendată – aproximativ 300 milioane euro) și operaționalizarea politicilor de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat și desemnarea unei conducerii la Agenția Națională de Monitorizare și Evaluare a Întreprinderilor Publice – AMEPIP (valoare sumă suspendată – aproximativ 400 milioane euro) mai rămân în analiz, a arătat MIPE. MIPE precizează în această perioadă, România a luat măsuri suplimentare în direcția remedierii mai multor deficiențe indicate de Comisia Europeană în cadrul procesului de analiză a cererii de plată nr. 3, inclusiv în ceea ce privește guvernanța corporativă în domeniul companiilor deținute de stat, unde au fost inițiate demersuri pentru reluarea procedurii de selecție a conducerii AMEPIP și actualizarea cadrului legal pentru facilitarea înlocuirii membrilor numiți în consiliile de administrație, în special pentru companiile din sectorul transporturi și energie. De la acest moment, România are la dispoziție un termen de o lună pentru a transmite un răspuns oficial la scrisoarea Comisiei și un termen de șase luni pentru implementarea tuturor măsurilor necesare în vederea deblocării integrale a cererii de plată și îndeplinirea integrală a jaloanelor și țintelor din cererea de plată nr. 3. În total, România beneficiază de 28,5 miliarde de euro prin PNRR, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi. La finalul lunii ianuarie, România a depășit pragul de 100 de miliarde de euro primite de la Uniunea Europeană, după 18