Rusoaica Pavlyunchenkova e convinsă că aparițiile lui Naomi Osaka ascund dorința japonezei de a ieși în evidență
Jucătorea japoneză de tenis Naomi Osaka este criticată de adversara ei rusă Anastasia Pavlyunchenkova, aceasta spunând că asiatica vrea să iasă în evidență cât mai mult. În ultimii ani, japoneza Naomi Osaka a avut apariții surprinzătoare la turneele de Mare Șlem, iar rusoaica Anastasia Pavlyunchenkova spune că totul e ca să iasă în evidență. Pavlyunchenkova nu are niciun dubiu că Naomi Osaka face orice să iasă în evidență Jucătoarea japoneză de tenis Naomi Osaka, aflată pe locul 13 WTA, a transformat aparițiile ei la turneele de Mare Șlem în adevărate prezentări de modă. Așa-numitele ei croieli sport, realizate în colaborare cu marca Nike și designeri de top din lume, combină moștenirea japoneză și sportul. Printre cele mai faimoase combinații vestimentare se numără ținuta de la Wimbledon, unde a apărut într-un kimono din dantelă creat de designerul Hana Yagi. Rochia avea motive cu cocori, flori de cireș și o fundă mare la spate și s-a vrut o reinterpretare a celei purtate de personajul O-Ren Ishii, interpretat magistral de Lucy Liu, în „Kill Bill”. „Cu siguranță vrea atenție, pentru că cred că atunci când ieși în oraș în astfel de ținute, nu poți spune mai târziu «nu, nu, nu am nevoie de atenție». Rezultatele ei au fost mult mai bune acum decât înainte (n.r. – să nască), dar dacă nu ajunge în semifinale sau în a doua săptămână, oamenii încă vorbesc despre ea. O respect pentru asta, pe ea și oricine este în echipa ei. Chiar și când este eliminată în turul 1, tot despre ținuta ei ce se vorbește”, a spus Pavlyuchenkova, potrivit Tennis World USA. La US Open, a atras atenția cu o combinație de negru și verde cu funde mari, tul și volane. Respectiva vestimentație a inspirată de subcultura goth japoneză Lolita. De asemenea, la Australian Open, a apărut într-o creație futuristă albastru-verzuie, realizată de Robert Wun. Accesoriul semăna cu o meduză, iar întreaga ținută a fost completată de o pălărie mare cu boruri largi, un voal și o umbrelă de soare. La Roland Garros a purtat jachete aurii strălucitoare și fuste stratificate, inspirate de silueta Turnului Eiffel. Osaka spune că aparițiile ei țin de artă și identitate De asemenea, finalista de la US Open din 2021 recunoaște că ținutele jucătoarei japoneze sunt uimitoare și este nevoie de curaj pentru a ieși pe teren în combinații atât de inedite. Pavlyuchenkova spune că Osaka își dorește să demonteze stereotipurile și prejudecățile, arătând o altă latură, mai creativă, a tenisului și conectând sportul cu moda și cultura. „Ținutele sunt… Îmi plac astfel de lucruri și cred că ținutele sunt foarte interesante. Cred că trebuie să ai curaj să ieși în așa ceva. Am purtat o fustă și o jachetă din denim când am jucat la Roma anul trecut și Maria Sakkari mi-a spus: «Arată cool, dar nu puteam ieși așa». Așa că o respect”, a mai spus ea. În ceea ce o privește, Naomi Osaka spune că oamenii sunt adesea critici la adresa ei, dar nu vrea să reacționeze prea dur la prejudecăți. „Să-mi critici ținuta «prea mult» în timp ce stai în spatele unui ecran în pantaloni de trening este o lipsă de respect maximă. Asta e artă, asta e identitate, asta sunt eu. Tu fă ce vrei! Sincer, văd acele comentarii pentru ceea ce sunt. Dar nu fac asta pentru ei, nu vor înțelege niciodată și nici nu vreau să o facă. Fac asta pentru oamenii care sunt ca mine”, a spus ea. Jucătoarea japoneză, cu 4 titluri de Mare Șlem în palmares, e conștientă că are o mulțime de oameni care o susțin. Și, atât timp cât aceștia îi vor fi alături, dorința ei este să continue să-și arate această latură din ce în ce mai des. În acest sezon, ce mai bună performanță a ei este finala jucată la Bad Homburg. Japoneza s-a retras când jucătoarea cehă Karolina Muchova o conducea cu 1-6, 0-1. În ceea ce privește turneele de Mare Șlem, s-a retras înaintea meciului din turul 3 de la Australian Open, a pierdut în optimi la Roland Garres și în sferturi la Winbledon.
Grădiniță japoneză în Herăstrău. Când vor exploda cireșii în București
Primăria Capitalei a împodobit cel mai mare parc din București, Herăstrău, cu cireși japonezi. Atenție culegătorilor, sunt de flori, nu și de poame. Conform autorităților, București s-ar putea lăuda, în 2026, cu un loc unic în Europa: cea mai mare grădină japoneză de pe continent. Potrivit unei postări oficiale pe pagina de Facebook a Primăriei Capitalei, în grădina japoneză au fost plantați recent 24 de cireși japonezi, numărul total ajungând la 85. Astfel, Bucureștiul depășește Olanda, unde există 70 de cireși într-o amenajare similară. Noile plantări au fost realizate chiar înainte de celebra sărbătoare japoneză Hanami, momentul în care niponii admiră florile de cireș. „Avem cea mai mare Grădină Japoneză din Europa! În ParculHerăstrău. Ieri am plantat 24 de cireși japonezi, astfel că am ajuns la 85. După noi, se află Olanda cu 70 aflați în același loc”, postează Ciucu. Acordul Ciucu – Takashi Katae Promisiunea a fost făcută de primarul general Ciprian Ciucu ambasadorului Japoniei la București, Takashi Katae, în februarie, iar lucrările au fost finalizate la timp pentru sezonul de primăvară. Grădina japoneză din Herăstrău nu este o noutate. Ea există încă din 1989 și a fost amenajată cu sprijinul Ambasadei Japoniei. Ulterior, în 2017, a fost refăcută complet de o echipă de specialiști japonezi, coordonați de peisagistul Takuhiro Yamada, alături de voluntari români. Grădina japoneză din Herăstrău este situată în apropierea intrării dinspre Arcul de Triumf și devine, în fiecare primăvară, unul dintre cele mai căutate locuri din București. În perioada înfloririi cireșilor, mii de oameni vin aici pentru a se relaxa și a admira spectacolul naturii, într-un ritual inspirat din tradiția japoneză Hanami. Transformările din 2026 readuc la viață un loc cu adevărat special. Deși mai sunt lucruri de îmbunătățit, grădina japoneză din Herăstrău începe din nou să fie ceea ce ar trebui: un spațiu de liniște, frumusețe și echilibru publică Playtech. Recomandarea autorului: Ciucu promite că va reabilita parcurile bucureștene. ”Într-un an și jumătate, Herăstrăul va fi ca nou”