Patru persoane au murit după ce au fost lovite de tren în apropiere de Tokyo. Accidentele feroviare sunt rare în Japonia
Autoritățile japoneze au anunțat că patru muncitori, cu vârste cuprinse între 50 și 60 de ani, au murit după ce au fost loviți de un tren în gara Shin-Kanuma, la nord de Tokyo, conform BBC. Persoanele îndepărtau buruienile când s-a produs accidentul Coliziunea a avut loc joi, în jurul orei locale 10:46, în timp ce muncitorii pulverizau erbicid, a transmis operatorul liniei ferate. Serviciul feroviar a fost suspendat pe linia Tobu Nikko din cauza accidentului, potrivit companiei. Poliția investighează dacă au fost respectate regulile de siguranță în momentul accidentului, au mai transmis reprezentanții companiei. Un pasager din tren a declarat pentru un post public de radio japonez că a auzit un „zgomot ciudat”. Ulterior, trenul s-a oprit de urgență. Acesta a mai adăugat că pasagerii au rămas blocați în tren o vreme, deoarece personalul a anunțat că investighează zgomotul. Accidentele feroviare mortale sunt rare în Japonia, potrivit aceleiași surse. Din echipă făceau parte și paznici ce trebuiau să îi alerteze pe muncitori Victimele făceau parte dintr-o echipă de zece persoane care lucrau la fața locului. Echipa a inclus, de asemenea, un supraveghetor și trei paznici însărcinați cu alertarea lucrătorilor cu privire la trenurile care soseau. Paznicii folosesc, în general, fluiere și microfoane pentru a alerta lucrătorii. De asemenea, flutură un steag galben către mecanicul de locomotivă. Oficialii au fost întrebați în repetate rânduri dacă cineva a fost atent la trenuri înainte de accident. Însă, aceștia nu au oferit un răspuns clar. Trenul implicat în accident era un tren expres cu transport limitat. Acesta este al doilea cel mai rapid tren din Japonia, după Shinkansen. Un reprezentant al căilor ferate a declarat anterior pentru BBC că „sistemul obișnuit de supraveghere funcționa normal”.
Economia Japoniei încetinește, dar un sector explodează: creștere de 19,3% într-un an
Produsul Intern Brut (PIB) al celei de-a patra economii mondiale a crescut cu 0,3% în perioada aprilie-iunie față de trimestrul precedent, potrivit datelor oficiale publicate luni, arată Le Figaro. Este însă o încetinire față de creșterea de 0,5% înregistrată în primul trimestru și față de așteptările analiștilor consultați de Bloomberg, care anticipau o creștere stabilă de 0,5%. Impactul prăbușirii yenului Economia niponă „a rezistat bine, chiar dacă perturbările aprovizionării cu țiței provocate de conflictul care implică Iranul au afectat conjunctura economică”, nota acesta. Inflația, excluzând produsele alimentare proaspete, a accelerat din nou, ajungând la 1,6% în iunie față de aceeași lună a anului trecut, alimentată de creșterea puternică a prețurilor la energie. Japonia este extrem de dependentă de importurile de hidrocarburi. În plus, prăbușirea yenului, care a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 40 de ani față de dolar înaintea recentei intervenții comune a Statelor Unite și Japoniei pentru susținerea monedei nipone, crește costurile importurilor. Yenul slab reprezintă însă un avantaj pentru companiile japoneze exportatoare, care au devenit mai competitive pe piețele internaționale și beneficiază, de asemenea, de explozia cererii pentru componente electronice destinate inteligenței artificiale. Astfel, exporturile Japoniei au înregistrat în iunie cea mai rapidă creștere din noiembrie 2022, avansând cu 19,3% într-un an, susținute atât de vânzările de echipamente pentru producția de semiconductori, cât și de deprecierea yenului. Măsuri de sprijin Pe plan intern, Tokyo a încercat să contracareze presiunile inflaționiste. După un amplu plan de relansare adoptat la sfârșitul lui 2025 și reduceri fiscale importante pentru energie, guvernul premierului Sanae Takaichi a adoptat în primăvară noi măsuri de sprijin pentru consumul gospodăriilor. Takaichi a anunțat, de asemenea, la sfârșitul lunii iulie, că guvernul său va reduce drastic taxa pe consum pentru produsele alimentare, de la 8% la 1%, începând din aprilie anul viitor, pentru a combate și mai mult inflația. Un alt factor favorabil în al doilea trimestru a fost creșterea susținută a salariilor, sprijinită de rezultatele solide ale companiilor și de o piață a muncii tensionată. Salariile nominale au crescut cu 3,4% în iunie față de aceeași perioadă a anului trecut, după un avans de 3,3% în mai, cu mult peste rata inflației. „Efectele nefavorabile ale prețurilor ridicate ale țițeiului ar trebui să se estompeze, iar cercul virtuos dintre venituri și cheltuieli ar trebui să se consolideze treptat”, a estimat la sfârșitul lunii iulie Banca Japoniei.
Un covor uriaș de flori inspirat de opera de artă Marele val de la Kanagawa a fost dezvăluit la Bruxelles
Bruxelles-ul a dezvăluit un covor uriaș de flori, inspirat de operă de artă „Marele val de la Kanagawa” a artistului japonez Katsushika Hokusai, potrivit Euronews. Sute de mii de dalii au dat viață operei lui Hokusai Aproximativ 500.000 de dalii au fost așezate pe o suprafață de 1.300 de metri pătrați de piatră cubică, în Grand Place. Mai mulți voluntari au lucrat până joi dimineața. Ei au așezat florile manual pe un covor numerotat, pentru a dezvălui treptat modelul inspirat de faimoasa gravură pe lemn a artistului japonez Katsushika Hokusai. Vizitatorii s-au adunat în jurul pieței pentru a urmări cum lucrarea prinde contur și pentru a fotografia secțiunile finalizate. Ambasadorul Japoniei în Belgia, Takeshi Osuga, s-a alăturat și el voluntarilor. Acesta a așezat flori pe covor, în timp ce sponsorii japonezi au susținut evenimentul, potrivit sursei citate. Aniversarea relațiilor diplomatice dintre Belgia și Japonia Designul face parte din cea de-a 24-a ediție a bienalului eveniment „Covorul Floral”. Acesta este o celebrare o dată la un deceniu la Bruxelles. Evenimentul marchează cea de-a 160-a aniversare a relațiilor diplomatice dintre Belgia și Japonia. Sunt reunite tradițiile culturale belgiene și japoneze. Modelul a fost creat de artistul japonez Hiro Sugiyama și colectivul său. Lucrarea este descrisă drept „Neo-Hokusai”, o reinterpretare modernă a capodoperei lui Hokusai. Voluntarii au pornit de la o mică imagine de referință. Fiecărei culori i s-a atribuit un număr, pentru a se asigura că modelul a fost reprodus cu acuratețe. Covorul finit are o lungime de 70 de metri și o lățime de 24 de metri. Aceste va oferi vizitatorilor o nouă modalitate de a vedea una dintre cele mai cunoscute opere de artă japoneze, încadrată de clădirile istorice din Grand Place din Bruxelles. Opera realizată din flori va rămâne expusă până duminică, 16 august. De asemenea, va fi însoțită de un spectacol de sunet și lumini în fiecare seară, între orele 21:00 și 23:00, potrivit sursei citate.
Cutremur devastator în Japonia. Bilanțul morților a crescut la 34 după seismul din Kumamoto
Seismul, produs marți seara, a provocat distrugeri importante în regiune, cu clădiri prăbușite, drumuri grav afectate și perturbări majore ale lanțurilor de aprovizionare. Autoritățile continuă operațiunile de intervenție și evaluare a pagubelor, în timp ce echipele de salvare caută eventuale victime printre dărâmături, scrie Reuters. Bilanțul victimelor continuă să crească Conform informațiilor furnizate de guvernul prefecturii Kumamoto, alte șase persoane au fost rănite grav în urma seismului. Cutremurul a produs pagube extinse infrastructurii, iar mai multe drumuri au fost fisurate sau distruse, îngreunând accesul echipelor de intervenție. De asemenea, activitatea economică din zonă a fost afectată, iar lanțurile de aprovizionare au fost perturbate din cauza avariilor produse la infrastructură și unități industriale. Autoritățile avertizează că bilanțul ar putea continua să se modifice pe măsură ce operațiunile de căutare și salvare sunt în desfășurare. Aproape jumătate dintre victime au murit în două incidente majore Potrivit autorităților japoneze, aproape jumătate dintre persoanele decedate și-au pierdut viața în două incidente produse în timpul cutremurului. Unul dintre acestea a avut loc la o fabrică de hârtie aparținând companiei Nippon Paper Industries, unde structura clădirii a suferit avarii majore în urma seismului. Cel de-al doilea incident s-a produs într-un centru comercial operat de compania Aeon, unde autoritățile investighează posibilitatea producerii unei explozii de gaze după cutremur. Anchetatorii încearcă să stabilească împrejurările exacte în care s-au produs cele două tragedii și dacă explozia de la centrul comercial a fost declanșată de avariile provocate de seism. Autoritățile continuă evaluarea pagubelor Echipele de intervenție rămân mobilizate în prefectura Kumamoto pentru îndepărtarea dărâmăturilor și restabilirea infrastructurii afectate. În paralel, autoritățile locale monitorizează situația în cazul unor eventuale replici ale cutremurului și încearcă să restabilească alimentarea cu utilități și transportul în zonele afectate. Cutremurul reprezintă unul dintre cele mai grave dezastre naturale produse în Japonia în acest an și readuce în atenție vulnerabilitatea regiunii la activitatea seismică intensă.
Cutremurul puternic din Japonia, soldat cu 13 decese, a fost urmat de peste 100 de replici
Regiunea Kyushu din sud-vestul Japoniei a înregistrat peste 100 de replici de când a fost lovită marți de un cutremur puternic, în urma căruia cel puțin 13 persoane și-au pierdut viața. Potrivit BBC, mai multe persoane se află în stare de stop cardiac, un termen adesea folosit în rapoartele preliminare din Japonia înainte ca decesul să fie confirmat oficial. Premierul Japoniei, Sanae Takaichi, a avertizat că salvarea celor blocați este „cu adevărat o cursă contra cronometru”. După seismul cu magnitudinea de 7,1, Agenția Meteorologică a Japoniei (JMA) îndeamnă locuitorii să fie atenți la posibilitatea unor replici puternice, a raportat postul public de televiziune NHK. „În următoarea săptămână, în special în următoarele două-trei zile, dorim ca oamenii să fie atenți la posibile cutremure cu o intensitate seismică maximă de 7”, a declarat un reprezentant al JMA, potrivit sursei citate. Una dintre clădirile cele mai grav afectate a fost centrul comercial Aeon Mall din Kashima, unde o parte a etajului al doilea s-a prăbușit. În cadrul operațiunilor desfășurate în Kumamoto, au fost mobilizați peste 4.500 de militari japonezi. Evacuări msaive în urma seismului Autoritățile au cerut evacuarea a aproximativ 260.000 de locuitori din prefectura Kumamoto, iar poliția a înregistrat 386 de apeluri de urgență privind clădiri prăbușite și persoane care aveau nevoie de ajutor. De asemenea, peste 36.000 de locuințe au rămas fără curent electric. În plus, mai multe drumuri au fost fisurate, iar circulația feroviară de mare viteză a fost suspendată imediat după seism, după ce mai mulți pasageri au fost răniți. Cutremurul a avut loc marți, în regiunea vestică Kumamoto, la aproximativ 900 km sud-vest de Tokyo, la ora locală 16:27. Japonia este una dintre cele mai active zone seismice din lume, fiind situată pe „Cercul de Foc” al Pacificului, unde se produce aproximativ 20% din totalul cutremurelor cu magnitudinea de cel puțin 6.0 la nivel mondial.
Japonia bifează o premieră. Un primar aflat în funcție intră în concediu de maternitate
Decizia lui Shoko Kawata, în vârstă de 36 de ani, a atras atenția presei internaționale și a generat dezbateri intense în Japonia privind egalitatea de gen, drepturile femeilor și echilibrul dintre viața profesională și cea de familie. Kawata, aleasă primar în 2023 și considerată la acel moment cea mai tânără femeie care a ocupat această funcție în Japonia, a declarat că și-a dorit să își întemeieze o familie încă din momentul în care a candidat pentru această poziție. Cu toate acestea, a descoperit că legislația și regulamentele locale nu prevedeau posibilitatea ca un primar în funcție să beneficieze de concediu de maternitate, deși angajații primăriei au dreptul la 16 săptămâni de concediu. În lipsa unui precedent, administrația locală a fost nevoită să stabilească un protocol special care să permită exercitarea acestui drept, scrie Reuters. Primarul din Japonia aflat în concediu de maternitate readuce în atenție problema reprezentării femeilor Shoko Kawata a declarat că a fost surprinsă să afle că este primul primar japonez care beneficiază de concediu de maternitate în timpul mandatului. „Am fost foarte surprinsă să aflu că sunt primul primar care își ia concediu de maternitate. Acest lucru mi-a arătat că până acum au existat foarte puține femei și, mai ales, foarte puține femei tinere care au ajuns primari”, a afirmat aceasta. Ultima sa apariție publică înainte de începerea concediului a avut loc la festivalul tradițional Taiko din Yawata. Deși tradiția prevede ca primarul să urce pe altarul mobil Shinto (mikoshi), Kawata, aflată în ultimele săptămâni de sarcină, a ales să participe mergând în urma procesiunii. Provocările demografice ale țării Japonia continuă să se confrunte cu una dintre cele mai scăzute rate ale natalității din lume și cu o populație aflată într-un proces accelerat de îmbătrânire. În acest context, primarul consideră că statul trebuie să creeze condiții care să permită tuturor, inclusiv persoanelor aflate în funcții de conducere, să poată avea copii fără teama că își vor compromite cariera. Potrivit legislației japoneze, femeile au dreptul la aproximativ 14 săptămâni de concediu de maternitate și primesc, în general, aproximativ două treimi din salariu, alături de un bonus acordat la nașterea copilului. În cazul unor angajați din sectorul public, condițiile pot fi mai avantajoase. Kawata consideră că simpla promovare a egalității de gen nu este suficientă dacă societatea nu creează mecanisme prin care femeile și bărbații să poată îmbina responsabilitățile familiale cu cele profesionale. Critici online Deși majoritatea locuitorilor din Yawata și colegii din administrația locală și-au exprimat sprijinul pentru decizia primarului, reacțiile din mediul online au fost împărțite. Unele persoane au criticat faptul că edilul ar beneficia de concediu în detrimentul atribuțiilor administrative, în timp ce alții au contestat faptul că aceasta va continua să primească salariul integral pe perioada concediului. Printre vocile critice s-a numărat și o locuitoare a orașului, care a declarat că susține dreptul femeilor de a beneficia de concediu de maternitate, însă nu este de acord ca primarul să fie remunerat integral în această perioadă. Shoko Kawata a mărturisit că aceste comentarii au fost dezamăgitoare, mai ales pentru că mulți dintre cei care au criticat-o nu îi cunoșteau activitatea administrativă și au aflat despre ea doar prin intermediul știrilor referitoare la concediul de maternitate. Potrivit Forumului Economic Mondial, Japonia ocupă locul 118 din 148 de state în clasamentul privind egalitatea de gen și locul 125 la capitolul reprezentare politică, ceea ce evidențiază în continuare subreprezentarea femeilor în funcțiile publice de conducere. Nașterea copilului lui Shoko Kawata este așteptată în luna septembrie, iar cazul său este deja considerat un moment de referință în dezbaterea privind drepturile femeilor și modernizarea administrației publice din Japonia.
Japonia riscă o criză fără precedent în familia imperială. De ce prințesa Aiko nu poate urca pe tron, deși majoritatea japonezilor o susțin
În timp ce numeroase monarhii europene au renunțat la regulile care favorizau exclusiv bărbații, Japonia continuă să aplice o lege veche de peste un secol, deși tot mai mulți experți și cetățeni cer schimbarea acesteia, scrie CNN. Familia imperială se confruntă cu o criză de succesiune Monarhia japoneză, considerată cea mai veche din lume, are în prezent doar trei persoane care pot moșteni tronul. Împăratul Naruhito are o singură fiică, prințesa Aiko, în vârstă de 24 de ani, însă legislația actuală îi interzice să devină împărăteasă exclusiv din cauza sexului său. Cei trei succesori eligibili sunt: prințul Hitachi, unchiul împăratului, în vârstă de 90 de ani; prințul moștenitor Akishino, fratele lui Naruhito, în vârstă de 60 de ani; prințul Hisahito, fiul lui Akishino, în vârstă de 19 ani și primul moștenitor de sex masculin ajuns la maturitate în ultimii 40 de ani. Această situație alimentează temerile privind viitorul instituției imperiale. Paradoxal, Constituția Japoniei nu interzice existența unei împărătese. Blocajul provine din Legea Casei Imperiale, adoptată în 1889, în perioada Meiji, care stabilește că doar descendenții de sex masculin pot moșteni Tronul Crizantemei. Istoricii atrag însă atenția că Japonia a avut în trecut opt împărătese, ceea ce contrazice argumentul potrivit căruia o femeie pe tron ar încălca tradiția. TOKYO, JAPONIA – 22 OCTOMBRIE: Prințesa moștenitoare Kiko a Japoniei sosește la ceremonia de proclamare în fața lumii a întronizării împăratului Naruhito la Palatul Imperial din Tokyo. Sursa foto: Reuters/Issei Kato/Pool / Anadolu Agency/ABACAPRESS.COM Profesorul Makoto Okawa, specialist în istoria familiei imperiale, susține că nu există o bază rațională pentru excluderea femeilor și consideră că această regulă reflectă mai degrabă o discriminare de gen decât o tradiție autentică. Guvernul preferă să readucă în familia imperială foști prinți decât să accepte o împărăteasă În loc să permită accesul femeilor la tron, guvernul condus de premierul Sanae Takaichi propune o altă soluție. Executivul dorește readucerea în familia imperială a unor descendenți ai ramurilor princiare desființate după Al Doilea Război Mondial, pentru a extinde numărul moștenitorilor de sex masculin. Proiectul urmează să fie aprobat de Parlament în această lună și nu prevede nicio posibilitate ca prințesa Aiko sau copiii unei prințese să poată moșteni tronul. În schimb, prințesele care se căsătoresc cu persoane din afara familiei imperiale vor putea rămâne în Casa Imperială pentru a îndeplini îndatoriri oficiale, însă descendenții lor nu vor avea drept de succesiune. Majoritatea japonezilor susțin ideea unei împărătese Sondajele realizate în ultimii ani arată că o mare parte a populației nu se opune ideii ca o femeie să devină împărăteasă. Susținătorii reformei amintesc că numeroase monarhii europene, inclusiv cea britanică, permit femeilor să urce pe tron, iar Japonia însăși a avut împărătese în trecut. Criticii sistemului actual consideră că excluderea femeilor riscă să agraveze criza de succesiune și să pună în pericol viitorul monarhiei. Pe de altă parte, conservatorii afirmă că păstrarea liniei masculine reprezintă fundamentul tradiției imperiale și avertizează că modificarea regulilor ar putea afecta legitimitatea instituției. Rolul familiei imperiale – simbol al unității naționale Familia imperială japoneză are în principal un rol ceremonial, însă rămâne unul dintre cele mai importante simboluri ale unității naționale într-o țară cu peste 120 de milioane de locuitori. Dacă actualele reguli vor rămâne neschimbate, Japonia va continua să depindă de un număr tot mai redus de moștenitori de sex masculin. Dezbaterea privind accesul femeilor la tron nu mai este doar o chestiune de egalitate de gen, ci una care privește însăși continuitatea celei mai vechi monarhii din lume.
Cel mai vechi hotel din lume are 1.300 de ani și este administrat de aceeași familie timp de 52 de generații
Cel mai vechi hotel din lume este deschis fără oprire de peste 1.300 de ani în Japonia. Conform Express, Hanul Keiunkan a fost înființat în anul 705 d.Hr., al doilea an al erei Keiun, de Fujiwara Mahito. Hotelul este construit într-o zonă cu izvoare termale și fiecare baie a hotelului are acces la sursa de apă. Zona nu este modernizată deoarece proprietarii au dorit să păstreze farmecul original al clădirii. Hotelul este administrat de aceeași familie timp de 52 de generații. Cel mai vechi hotel din lume are o istorie dramatică Istoria vastă a hanului Nishiyama Onsen Keiunkan are numeroase episoade dramatice. Incendii majore au izbucnit în 1909 și 1916, iar o stâncă enormă s-a prăbușit peste una dintre clădiri în 1925. Un taifun a lovit și proprietatea în 1982, ceea ce a dus la mutarea clădirii principale a hotelului de trei ori de-a lungul anilor. Conform Guinness World Records, Keiunkan deține recordul de cel mai vechi han funcțional din lume. De asemenea, hotelul este, după anumite standarde și cea mai veche afacere de pe Pământ. Recordul a fost certificat în 2011 și ulterior zona a devenit foarte populară. Keiunkan se află în prefectura Yamanashi, aproape de Muntele Fuji, iar accesul la hotel este destul de dificil. Un microbuz preia oaspeții hotelului dintr-un sat pentru ultima etapă a călătoriei.
Surpriză în era AI: hârtia își recâștigă cititorii
La Kyoto, auto-publicarea și revistele artizanale, cunoscute sub numele de „fanzine” sau „zine”, câștigă popularitate, mai ales în rândul tinerilor creatori și cititori. Fenomenul crește în ciuda declinului puternic al industriei editoriale tradiționale. Vânzările de cărți și reviste din Japonia au scăzut cu 40% față de recordul din 1996, iar tirajele ziarelor tipărite s-au redus aproximativ la jumătate față de vârful atins în 1997, potrivit Asociației japoneze a editorilor și redactorilor de ziare, citată de Le Figaro. Într-o tipografie a cotidianului Kyoto Shimbun, doi artiști au urmărit cum un eseu fotografic prinde viață pe hârtie. Odată cu scăderea numărului de abonați, ziarul caută noi utilizări pentru echipamentele sale de tipar, iar creatorii speră să atragă astfel noi cititori, în era inteligenței artificiale. Pentru susținătorii acestor publicații, hârtia oferă o experiență mai directă, mai personală și mai greu de reprodus în mediul digital. „Hârtia este un mediu care implică toate cele cinci simțuri”, consideră unul dintre artiști, comparând experiența tipărită cu cea oferită de rețelele sociale. Hârtia, antidot la izolarea digitală Creatorii implicați în proiect spun că presa tipărită are o deschidere pe care telefoanele mobile și platformele digitale nu o pot oferi. „Cred că presa tipărită este incredibil de deschisă. Poți oferi un ziar cuiva, îl poți citi împreună”, a declarat unul dintre autorii eseului fotografic. În opinia sa, telefoanele mobile sunt „foarte izolate”, în timp ce hârtia permite o experiență comună. Autorii proiectului spun că obiectul tipărit creează și o legătură emoțională aparte între artist și cititor. „Poți simți pasiunea artistului atunci când ții lucrarea în mâini. Asta o face atât de atractivă, iar inteligența artificială pur și simplu nu poate reproduce acest lucru”. Lucrarea fotografului Kazuma Obara și a scriitorului Akihico Mori a fost prezentată la Kyotographie, festivalul internațional de fotografie desfășurat între 18 aprilie și 17 mai în mai multe locații din fosta capitală imperială a Japoniei. Tinerii redescoperă publicațiile făcute manual Interesul pentru auto-publicare nu vine doar din zona artiștilor consacrați. Potrivit reprezentanților tipografiei care colaborează cu creatorii de zine și publicații independente, vârsta clienților variază de la adolescenți până la persoane de peste 70 de ani. „În mod surprinzător, fenomenul are ecou în rândul tinerilor. Aud chiar comentarii de genul: Este interesant tocmai pentru că este vechi”, a explicat unul dintre reprezentanții Kyoto Shimbun Printing. Potrivit unui studiu citat de televiziunea publică japoneză, piața auto-publicării din Japonia a ajuns la peste 800 de milioane de euro până în martie 2026, aproape dublu față de nivelul de acum patru ani. Succesul se vede și la târgurile de fanzine, unde sunt expuse publicații realizate manual, în formate și dimensiuni foarte diferite. Pentru unii vizitatori, atracția acestor reviste vine tocmai din faptul că ele scapă logicii algoritmilor. „Inteligența artificială și rețelele sociale sunt conduse de algoritmi care ne arată doar ceea ce vrem să vedem sau ceea ce ni se potrivește cel mai bine”, spun vizitatorii. În opinia acestora, faptul că atât de mulți creatori participă la astfel de târguri arată că există „multe alte viziuni asupra lumii”. „Căldura pe care doar hârtia o poate oferi” Chiar și creatorii care recunosc avantajele inteligenței artificiale și ale tehnologiei digitale spun că obiectele tipărite păstrează o valoare aparte. „Se pot face foarte multe lucruri cu IA și tehnologia digitală. Dar cred că există și un farmec în a ține ceva în mâini”, a declarat pentru sursa citată una dintre artistele japoneze care își transformă viața de zi cu zi în ilustrații alb-negru. Marile librării au început, la rândul lor, să preia tendința. Sanseido, o librărie din Tokyo cu o istorie de 145 de ani, a introdus de aproape un an astfel de publicații auto-editate pe rafturile sale. „Zinele pot atrage un public diferit de cel al cititorilor tradiționali”, consideră reprezentanții librăriei. Pentru creatorii acestor publicații, revenirea hârtiei nu înseamnă respingerea tehnologiei, ci recuperarea unei experiențe pe care ecranele nu o pot înlocui. „Există o căldură pe care doar hârtia o poate oferi”, spun artiștii.
Turcia propune Japoniei un parteneriat pentru producția de drone
Turcia este pregătită să își extindă colaborarea cu Japonia în industria de apărare, în special în dezvoltarea și producția de drone (vehicule aeriene fără pilot – UAV), relatează Ukrinform. Potrivit publicației, ministrul turc de externe Hakan Fidan a făcut aceste declarații într-un interviu pentru Nikkei Asia, relatat de TRT Haber. „Credem că există un potențial puternic de cooperare între Turcia și Japonia, care va aduce beneficii ambelor părți”, a declarat diplomatul turc. El a precizat că tehnologia turcă în domeniul dronelor s-a dovedit eficientă în diverse condiții operaționale și ar putea fi baza unor proiecte comune, mai ales în securitatea zonelor de coastă și de frontieră. „În aviație, în special în sistemele aeriene fără pilot și tehnologiile de interceptare a dronelor, Turcia a dezvoltat capabilități avansate și testate pe teren, care pot forma o bază solidă pentru cooperare”, a spus el. Dincolo de domeniul apărării, Fidan a făcut precizări și despre progresele în negocierile pentru un acord de securitate socială între cele două țări, dar și posibilități de colaborare în energie, minerit, transformare digitală, tehnologii aeronautice și spațiale, robotică și dezvoltarea unor lanțuri de aprovizionare mai rezistente.