Surpriză în era AI: hârtia își recâștigă cititorii
La Kyoto, auto-publicarea și revistele artizanale, cunoscute sub numele de „fanzine” sau „zine”, câștigă popularitate, mai ales în rândul tinerilor creatori și cititori. Fenomenul crește în ciuda declinului puternic al industriei editoriale tradiționale. Vânzările de cărți și reviste din Japonia au scăzut cu 40% față de recordul din 1996, iar tirajele ziarelor tipărite s-au redus aproximativ la jumătate față de vârful atins în 1997, potrivit Asociației japoneze a editorilor și redactorilor de ziare, citată de Le Figaro. Într-o tipografie a cotidianului Kyoto Shimbun, doi artiști au urmărit cum un eseu fotografic prinde viață pe hârtie. Odată cu scăderea numărului de abonați, ziarul caută noi utilizări pentru echipamentele sale de tipar, iar creatorii speră să atragă astfel noi cititori, în era inteligenței artificiale. Pentru susținătorii acestor publicații, hârtia oferă o experiență mai directă, mai personală și mai greu de reprodus în mediul digital. „Hârtia este un mediu care implică toate cele cinci simțuri”, consideră unul dintre artiști, comparând experiența tipărită cu cea oferită de rețelele sociale. Hârtia, antidot la izolarea digitală Creatorii implicați în proiect spun că presa tipărită are o deschidere pe care telefoanele mobile și platformele digitale nu o pot oferi. „Cred că presa tipărită este incredibil de deschisă. Poți oferi un ziar cuiva, îl poți citi împreună”, a declarat unul dintre autorii eseului fotografic. În opinia sa, telefoanele mobile sunt „foarte izolate”, în timp ce hârtia permite o experiență comună. Autorii proiectului spun că obiectul tipărit creează și o legătură emoțională aparte între artist și cititor. „Poți simți pasiunea artistului atunci când ții lucrarea în mâini. Asta o face atât de atractivă, iar inteligența artificială pur și simplu nu poate reproduce acest lucru”. Lucrarea fotografului Kazuma Obara și a scriitorului Akihico Mori a fost prezentată la Kyotographie, festivalul internațional de fotografie desfășurat între 18 aprilie și 17 mai în mai multe locații din fosta capitală imperială a Japoniei. Tinerii redescoperă publicațiile făcute manual Interesul pentru auto-publicare nu vine doar din zona artiștilor consacrați. Potrivit reprezentanților tipografiei care colaborează cu creatorii de zine și publicații independente, vârsta clienților variază de la adolescenți până la persoane de peste 70 de ani. „În mod surprinzător, fenomenul are ecou în rândul tinerilor. Aud chiar comentarii de genul: Este interesant tocmai pentru că este vechi”, a explicat unul dintre reprezentanții Kyoto Shimbun Printing. Potrivit unui studiu citat de televiziunea publică japoneză, piața auto-publicării din Japonia a ajuns la peste 800 de milioane de euro până în martie 2026, aproape dublu față de nivelul de acum patru ani. Succesul se vede și la târgurile de fanzine, unde sunt expuse publicații realizate manual, în formate și dimensiuni foarte diferite. Pentru unii vizitatori, atracția acestor reviste vine tocmai din faptul că ele scapă logicii algoritmilor. „Inteligența artificială și rețelele sociale sunt conduse de algoritmi care ne arată doar ceea ce vrem să vedem sau ceea ce ni se potrivește cel mai bine”, spun vizitatorii. În opinia acestora, faptul că atât de mulți creatori participă la astfel de târguri arată că există „multe alte viziuni asupra lumii”. „Căldura pe care doar hârtia o poate oferi” Chiar și creatorii care recunosc avantajele inteligenței artificiale și ale tehnologiei digitale spun că obiectele tipărite păstrează o valoare aparte. „Se pot face foarte multe lucruri cu IA și tehnologia digitală. Dar cred că există și un farmec în a ține ceva în mâini”, a declarat pentru sursa citată una dintre artistele japoneze care își transformă viața de zi cu zi în ilustrații alb-negru. Marile librării au început, la rândul lor, să preia tendința. Sanseido, o librărie din Tokyo cu o istorie de 145 de ani, a introdus de aproape un an astfel de publicații auto-editate pe rafturile sale. „Zinele pot atrage un public diferit de cel al cititorilor tradiționali”, consideră reprezentanții librăriei. Pentru creatorii acestor publicații, revenirea hârtiei nu înseamnă respingerea tehnologiei, ci recuperarea unei experiențe pe care ecranele nu o pot înlocui. „Există o căldură pe care doar hârtia o poate oferi”, spun artiștii.
Turcia propune Japoniei un parteneriat pentru producția de drone
Turcia este pregătită să își extindă colaborarea cu Japonia în industria de apărare, în special în dezvoltarea și producția de drone (vehicule aeriene fără pilot – UAV), relatează Ukrinform. Potrivit publicației, ministrul turc de externe Hakan Fidan a făcut aceste declarații într-un interviu pentru Nikkei Asia, relatat de TRT Haber. „Credem că există un potențial puternic de cooperare între Turcia și Japonia, care va aduce beneficii ambelor părți”, a declarat diplomatul turc. El a precizat că tehnologia turcă în domeniul dronelor s-a dovedit eficientă în diverse condiții operaționale și ar putea fi baza unor proiecte comune, mai ales în securitatea zonelor de coastă și de frontieră. „În aviație, în special în sistemele aeriene fără pilot și tehnologiile de interceptare a dronelor, Turcia a dezvoltat capabilități avansate și testate pe teren, care pot forma o bază solidă pentru cooperare”, a spus el. Dincolo de domeniul apărării, Fidan a făcut precizări și despre progresele în negocierile pentru un acord de securitate socială între cele două țări, dar și posibilități de colaborare în energie, minerit, transformare digitală, tehnologii aeronautice și spațiale, robotică și dezvoltarea unor lanțuri de aprovizionare mai rezistente.
Japonia oferă 14,7 milioane de dolari pentru sprijinirea Ucrainei prin programul NATO PURL
Japonia a anunțat o contribuție de 14,7 milioane de dolari la inițiativa NATO „Lista de cerințe prioritare pentru Ucraina” (PURL), în demersul lor de a sprijni Kievul, scrie Kyiv Post. Potrivit Ministerului de Externe al Japoniei, suma se ridică la 2,2 miliarde de yeni și provine din bugetul suplimentar al Japoniei pentru anul fiscal 2025. Reprezentanții politici din Tokyo au precizat că banii vor fi folosiți exclusiv pentru echipamente neletale, iar detaliile pachetului vor fi stabilite împreună cu NATO. Autoritățile japoneze au transmis că echipamentele finanțate vor fi în conformitate cu sprijinul anterior oferit prin Fondul fiduciar NATO pentru Pachetul de asistență cuprinzător pentru Ucraina, care a inclus tot ajutor neletal. Ministerul japonez de Externe a mai transmis că Japonia „va continua să sprijine Ucraina pentru a realiza o pace justă și durabilă” și că își dorește să întărească în continuare cooperarea cu NATO. Reacțiile au venit rapid din partea Kievului. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a salutat decizia și a spus că „sprijinul principial și consecvent al Japoniei transmite un mesaj puternic de solidaritate”. Și președintele Volodimir Zelenski a mulțumit Japoniei pentru contribuție, adăugând că țara asiatică sprijină Ucraina încă de la începutul invaziei rusești la scară largă. „Mulțumesc Japoniei pentru contribuția sa la inițiativa PURL”, a scris Zelenski pe X. „Încă de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei, Japonia a ajutat foarte mult Ucraina și poporul nostru. Și apreciem profund tot sprijinul pe care l-am primit.” Tot el a transmis mulțumiri și altor state care au contribuit la program în acest an, inclusiv Norvegia, Olanda, Canada, Bulgaria, Belgia, Regatul Unit, Spania, Suedia, Lituania, Estonia, Letonia și Islanda. Președintele a mai precizat că unele contribuții nu au fost făcute publice, doar că totalul ajutorului din acest an a ajuns la aproximativ 1,5 miliarde de dolari. Sunt 28 de țări implicate în inițiativa PURL până acum.
Japonia transformă obsesia pentru pisici într-o industrie de miliarde. Catnomics schimbă turismul, comerțul și cultura pop
De la cafenele tematice și suveniruri până la turism, literatură și produse de lux, pisicile generează în 2026 aproape 3 trilioane de yeni pentru economia japoneză, echivalentul a aproximativ 19 miliarde de dolari, mai arată The Guardian. Pisicile au devenit mai populare decât câinii în Japonia Potrivit Asociației Japoneze pentru Hrană pentru Animale, gospodăriile japoneze aveau în 2025 aproximativ 8,8 milioane de pisici și 6,8 milioane de câini. Fenomenul este atât de puternic încât animalele de companie au ajuns să depășească numeric inclusiv copiii sub 15 ani din Japonia. Un studiu recent arată că o familie japoneză cheltuie în medie aproape 1,8 milioane de yeni pe durata vieții unei pisici – aproximativ 11.300 de dolari. Tokyo are propriul „oraș al pisicilor” Unul dintre simbolurile fenomenului este cartierul Yanaka Ginza, supranumit „cat town” de localnici și turiști. Zona atrage tot mai mulți vizitatori străini datorită legăturii istorice cu pisicile. Magazinele sunt pline de suveniruri tematice, dulciuri în formă de pisică, semne stradale cu motive feline și obiecte considerate aducătoare de noroc. În paralel, insulele japoneze populate aproape exclusiv de pisici au devenit atracții turistice internaționale și apar constant pe rețelele sociale. 🇯🇵At Akiyoshidai Safari Land in Yamaguchi, the cat-only “Cat Village” even has a shrine just for cats. A truly sacred spot https://t.co/JSvJOD8NzX pic.twitter.com/zIi8bugOQn — No Cats No Life (@NoCatsNoLife_m) May 23, 2026 Influența felinelor este vizibilă inclusiv în cultura pop și literatură. Celebrul roman „I Am a Cat”, scris de Natsume Sōseki acum mai bine de un secol, este considerat unul dintre simbolurile relației speciale dintre japonezi și pisici. Pisicile apar frecvent și în romanele lui Haruki Murakami, dar și în multe alte bestselleruri japoneze moderne. Editorii folosesc deseori imagini cu pisici chiar și pe cărți fără legătură directă cu animalele, deoarece acestea cresc vânzările. „Catnomics” rivalizează cu marile evenimente economice Economistul Katsuhiro Miyamoto, profesor emerit la Kansai University, estimează că industria construită în jurul pisicilor va genera în acest an aproape aceeași valoare economică precum Expo 2025 Osaka. Calculul include cafenele tematice, produse și accesorii și hrana pentru animale. Tot aici el a inclus și cărțile și revistele tematice, turismul, salariile și toată activitatea companiilor implicate în industria pet. Japonia, Maneki-neko. Sursa foto: X Legătura dintre Japonia și pisici merge mult dincolo de industria modernă. Animalele au fost aduse în Japonia în perioada Nara, între anii 710 și 794, fiind folosite inițial pentru protejarea manuscriselor budiste de rozătoare. În timp, pisicile au primit un statut aproape mistic în cultura japoneză. Celebrul simbol maneki-neko – pisica cu laba ridicată care „cheamă norocul” – este astăzi prezent aproape peste tot în magazinele și restaurantele japoneze. Demografia Japoniei ar putea schimba și lumea pisicilor Paradoxal, succesul uriaș al industriei feline este influențat și de criza demografică a Japoniei. Pe măsură ce populația îmbătrânește și numărul copiilor scade, tot mai mulți japonezi aleg animalele de companie drept companie emoțională și stil de viață. Experții avertizează însă că declinul populației ar putea afecta pe termen lung inclusiv industria pisicilor. Până atunci însă, Japonia continuă să transforme fascinația pentru feline într-un adevărat fenomen economic și cultural global.
Miniștrii de Externe din Australia, India, Japonia și SUA se întâlnesc la New Delhi
La întâlnire participă ministrul de externe al Indiei, Subrahmanyam Jaishankar, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, ministrul de externe al Japoniei, Toshimitsu Motegi, și ministrul de externe al Australiei, Penny Wong. Potrivit Ministerul indian de Externe, cei patru miniștrii vor discuta despre evoluțiile recente din regiunea Indo-Pacific și despre modalitățile de a promova cooperarea între națiunile lor, notează Associated Press. De asemenea, se așteaptă ca liderii să discute despre războiul din Iran și despre întreruperea transporturilor de energie prin Strâmtoarea Ormuz. Cele patru națiuni alcătuiesc grupul Quad, un parteneriat strategic cheie pentru cooperarea în domeniul securității maritime, al lanțurilor de aprovizionare și al strategiei regionale, pe măsură ce China își extinde influența militară și economică în regiunea Indo-Pacific. Alianța Quad a acuzat în repetate rânduri că Beijingul își etalează puterea militară în Marea Chinei de Sud și că își impune în mod agresiv pretențiile teritoriale maritime. China susține că armata sa are un caracter pur defensiv, menit să protejeze ceea ce consideră drept drepturile suverane ale țării și califică Alianța Quad drept o încercare de a-i limita creșterea economică și influența. Întâlnirea are loc la câteva zile după vizita președintelui american Donald Trump în China, o călătorie urmărită cu atenție la New Delhi pentru a detecta semne ale unei eventuale schimbări în abordarea Washingtonului față de Beijing. Rubio, care se află în India încă de sâmbătă, a precizat că Washingtonul își dorește ca Quad să depășească statutul de platformă de dialog și să ia măsuri mai concrete în privința unor chestiuni precum securitatea maritimă și mineralele critice. El a mai spus că oficialii lucrează la organizarea unui summit al celor patru lideri în cursul acestui an, deși nu a fost anunțată încă nicio dată.
Marea campioană olimpică i-a chemat pe ziarişti să-i anunțe că se retrage, dar le-a dezvăluit şi că s-a măritat în secret
Marea campioană olimpică i-a chemat pe jurnaliști pentru a-i anunța că se retrage, dar le-a făcut o surpriză și le-a dezvăluit că s-a măritat în secret. Kaori Sakamoto, unde dintre cele mai importante sportive din istoria patinajului din Japonia, și-a anunțat retragerea din patinaj și, în același timp, a dezvăluit că s-a căsătorit recent. Kaori Sakamoto a surprins pe toată lumea Conferința de presă organizată pentru retragerea sportivei Kaori Sakamoto s-a transformat într-o adevărată surpriză. Aceasta urma să îi anunțe pe jurnaliști că renunță la sportul care a consacrat-o, dar le-a dezvăluit că, recent, s-a căsătorit în secret. Sakamoto a precizat că s-a căsătorit pe data de 5 mai 2026 și că soțul ei are aceeași vârstă, însă nu are legătură cu lumea patinajului artistic. Cei doi s-au cunoscut în perioada facultății. „Este o chestiune personală, dar m-am căsătorit recent. Este complet opusul meu. O persoană care gândește calm și analizează totul. Dar știe și să se distreze, așa că ne simțim foarte bine împreună”, a declarat sportiva în vârstă de 26 de ani, stârnind aplauze în sală, conform japantimes. Jocurile Olimpice îi provocau teamă Sportiva anunțase că sezonul 2025-2026 va fi ultimul din cariera sa. După Jocurile Olimpice de Iarnă Beijing 2022, ea preciza că a decis să mai continue încă un ciclu olimpic. La Jocurile Olimpice de Iarnă Milano Cortina 2026, Sakamoto era considerată una dintre favoritele la aur, însă a obținut medalia de argint. Și-a încheiat apoi cariera câștigând al patrulea titlu mondial la Campionatele Mondiale din 2026, desfășurate la Prague. Ea a mărturisit că, în cele trei participări olimpice, nu a simțit niciodată că a putut concura complet relaxată. „Cred că mi-a ajuns. Indiferent de situație, acolo simțeam cel mai puternic teama de a nu greși”, a mai spus sportiva, conform sursei menționate anterior. Cel mai dificil sezon din cariera sportivei Kaori Sakamoto a vorbit și despre cel mai dificil moment al carierei sale: sezonul 2019-2020, când patina pe programul „Matrix”. Atunci încerca să se adapteze la viața de studentă după participarea la Jocurile Olimpice de Iarnă PyeongChang 2018 și Campionatele Mondiale din 2019. Totodată, după unul dintre cele mai slabe sezoane din carieră, pauza provocată de pandemia COVID-19 a ajutat-o să se regăsească. „Nu mai aveam motivație să mă îmbunătățesc. Nu mai știam pentru ce muncesc atât de mult. Am simțit că, în sfârșit, am un motiv real să iau o pauză”, a spus ea. Multipla campioană a spus că își dorește acum să urmeze o carieră în antrenorat, inspirată de antrenoarele sale, Sonoko Nakano și Mitsuko Graham. Totodată, Sakamoto a precizat că va continua să participe la spectacole pe gheață și să organizeze cursuri pentru copii, sperând că astfel va inspira o nouă generație să descopere patinajul artistic.
Povestea cusătoresei din Mărginimea Sibiului care a vândut straie populare în America și Japonia
În toamnă va împlini 80 de ani, iar primul lucru pe care îl face femeia, deosebit de vioaie la vorbă și cusut, este să lămurească proveniența numelui: „Mă cheamă Maria Ciucă, însă lumea mă știe după numele de copilă: ‘Oara lu’ Pușcășel. Bunicii și străbunicii din partea mamei au fost polițiști cu pușcă și, cum erau mai mici de statură, lumea le-a spus «Pușcășel».” Meșteșugul acului, al aței negre și al pânzei de nea l-a deprins de la cea care i-a dat viață: „Mama și-a cusut prima ie când era în clasa întâi. Eu, la șapte ani, am cusut un fileu (dantelă – n.r.) de lampă, pe care l-am vândut. Atunci am început să fac și eu un ban în casă, deși se plătea foarte puțin. Îmi amintesc că lucrai cu acul o săptămână întreagă și primeai cât pentru o feldără de cucuruz.” În Poiana Sibiului este liniște, iar în fața casei Mariei Ciucă un câine masiv stă de strajă. Îi este recunoscător noii sale stăpâne că l-a luat de pe stradă și l-a hrănit. În casa celei devenite „tezaur uman viu” înveți cuvinte vechi, însă foarte noi pentru majoritatea celor ce-i trec pragul. „Ciupag”, „pupejoare”, „cipcă cu suveică”, „floare de 13 muscuță”, „ciocănel” sau „beată” sunt termeni care fac referire la cusăturile de pe ia de Mărginime, cea care a traversat lumea aceasta mare. „Am cusături din America până în Japonia. Mult am cusut, mult am și umblat”, mai spune Maria Ciucă, devenită în anul 2022 tezaur uman viu prin susținerea Muzeului ASTRA. „M-au sunat să-mi spună că dosarul mi-a fost aprobat la București. Erau bucuroși că am fost singura care a obținut voturile tuturor.” Nu-ți trebuie doar răbdare și talent să coși straie populare Să coși o ie, o șurță, o fustă sau o chimeșă nu-i de ici-colo. Nu-ți trebuie doar răbdare și talent, ci și ajutor de Sus. „Io vă spui drept: când cos, mă rog. Zic de 33 de ori o rugăciune către Maica Domnului, de 24 de ori pe cea către Domnul Iisus și de 14 ori pe cea către Sfânta Cruce. Și tot așa, iar câteodată mă prinde noaptea, pe la unu sau doi, cu acul în mână.” Cusăturile ‘Oarei, admirate chiar și de Petre Roman Alături are un album cu imagini de la numeroasele festivaluri și târguri meșteșugărești la care a participat. Sunt amestecate cu cele în care îi apar copiii și nepoții. Chiar și Petre Roman: „Aici e copila mea, Roxana, cu Petre Roman și Corneliu Bucur, fostul director de la Muzeul ASTRA. Doamne, ce se mai minuna domnul Roman de straiele copilei!” Cunoscuta cusătoreasă din Mărginimea Sibiului se lasă ușor descusută. Vorbește despre primele amintiri pe acest pământ: „Pe mama o știu cu acul în mână, iar pe tata, tot pe fugă. În 1948, comuniștii l-au condamnat la închisoare pentru că era chiabur și i-au confiscat casa din Turda. Avea magazine și autobuze, era un om priceput în afaceri. A evadat de la Penitenciarul Aiud; câteva luni nimeni nu a știut de el. Mai apărea rar pe la o soră de-a lui din Rod, unde primea mâncare și haine. Până la urmă, l-au prins și a făcut 11 ani de închisoare.” În acele vremuri, un părinte în pușcărie era un stigmat pentru oricine dorea să facă școală sau să se angajeze. „M-au primit doar la școala de cooperație din Alba Iulia, după ce am fost refuzată de liceul din Deva din cauza «originii nesănătoase». Până la urmă, școala am terminat-o la Orăștie, cu ajutorul unei rude îndepărtate care m-a înscris într-o clasă formată din 30 de fete crescute la orfelinat.” Trăia din cusut, iar salariile de la cooperativă le punea la CEC Studiile în domeniul cooperației o ajută să ajungă vânzătoare la Daia Română. Aici îl cunoaște pe fiul primarului, care avea să-i devină soț. „Amândoi am ajuns să lucrăm la Cooperativa de consum din Poiana Sibiului, pe partea de achiziții și evidență a mărfii. Trăiam doar din ce coseam, iar salariile le puneam la CEC. Așa am strâns bani de casă.” La pensie a ajuns din poziția de contabil-șef al Primăriei Poiana Sibiului. Soțul i s-a prăpădit, însă i-au rămas alături cei trei copii și șapte nepoți. Pe toți îi iubește egal și îi îmbracă în strai românesc la fiecare sărbătoare. „Încă nu le-am pus la locul lor, le mai las să respire”, spune femeia, arătând spre o duzină de costume populare așternute în camera de dinainte. Au fost purtate nu demult de cei pe care-i iubește și le duce dorul. Cetățean de Onoare al comunei Poiana Sibiului În urmă cu câteva săptămâni, Maria Ciucă a primit titlul de „Cetățean de onoare al comunei Poiana Sibiului”, în fața a sute de oameni, mulți dintre ei tineri. Lor le trimite un gând: „Să aibă ambiție și să lucreze. Munca-i sfântă!” În casa aflată nu departe de vechea biserică din lemn, Oara lu’ Pușcășel își coase nemurirea cu ață neagră și aurie. Împunge pânza albă, murmurând rugăciuni în care cuvintele „familie” și „copiii” apar cel mai des. Poartă în gând seninul omului are împrumută din răbdarea sfinților la care se roagă. Mi-a spus că nu cere nimic de la Dumnezeu, pentru că deja fiecare a primit pe acest pământ ceea ce i-a fost hărăzit. Știe că va sta cu acul în mână până când Cel de Sus va decide că vrea să o cunoască personal. ‘Oara lu’ Pușcășel umple o altă filă din seria „Oameni și Locuri de Poveste”, campanie inițiată de Consiliul Județean Sibiu. Povestea Mariei Ciucă a fost împărtășită pe rețelele sociale de Daniela Câmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu.
Măsura surprinzătoare prin care o țară asiatică încearcă să crească natalitatea. Plătește tinerii să folosească aplicații de întâlniri
Măsura face parte dintr-un plan mai amplu destinat combaterii scăderii natalității și reducerii declinului demografic care afectează tot mai puternic Japonia, scrie The Independent. Programul se adresează persoanelor cu vârste între 20 și 39 de ani și oferă o subvenție de până la 20.000 de yeni, echivalentul a aproximativ 125 de dolari. Suma este destinată acoperirii unei mari părți din costurile anuale pentru utilizarea aplicațiilor de matchmaking aprobate de autorități, inclusiv platforme populare precum Tapple. Oficialii locali spun că obiectivul principal este încurajarea tinerilor să își găsească parteneri într-un mod sigur și accesibil. Reducerea problemelor demografice Inițiativa vine pe fondul unei crize demografice fără precedent în Japonia. Potrivit datelor oficiale, populația țării a scăzut pentru al 16-lea an consecutiv, iar rata natalității a atins un nou minim istoric. În 2024, Japonia a înregistrat doar 686.061 de nașteri, cel mai mic număr raportat din 1899. În același timp, numărul deceselor a depășit 1,59 milioane, ceea ce a dus la un deficit de aproape un milion de persoane între nașteri și decese. Autoritățile japoneze consideră că regiunile rurale, precum prefectura Kochi, sunt printre cele mai afectate de migrația tinerilor către marile orașe. Pentru a evalua eficiența programului, beneficiarii vor participa ulterior la sondaje care vor analiza dacă folosirea aplicațiilor de dating a dus la crearea unor relații stabile. Oficialii speră că această strategie poate contribui indirect la creșterea numărului de căsătorii și, implicit, la creșterea natalității. Reacțiile publice au fost împărțite. Unii utilizatori online consideră că inițiativa este modernă și adaptată stilului de viață actual, în care aplicațiile de întâlniri reprezintă o metodă populară de socializare. Pe de altă parte, criticii spun că problema natalității nu poate fi rezolvată doar prin încurajarea utilizării platformelor de dating. Aceștia atrag atenția asupra unor cauze mai profunde, precum stresul financiar, costurile ridicate ale creșterii copiilor și programul prelungit de lucru. Un sondaj guvernamental realizat în 2024 arată că aproximativ una din patru persoane căsătorite cu vârsta sub 39 de ani și-a întâlnit partenerul online. Acest procent depășește metodele tradiționale de cunoaștere, precum școala sau locul de muncă. Viitorul relațiilor în Japonia Măsura adoptată de prefectura Kochi reflectă schimbările sociale și digitale din Japonia, unde aplicațiile de întâlniri devin tot mai importante în formarea relațiilor. Autoritățile încearcă să adapteze politicile publice la noile obiceiuri ale generațiilor tinere. În timp ce rezultatele programului rămân de văzut, inițiativa demonstrează că Japonia caută soluții alternative pentru a răspunde uneia dintre cele mai mari provocări sociale și economice ale prezentului: declinul populației.
Grădiniță japoneză în Herăstrău. Când vor exploda cireșii în București
Primăria Capitalei a împodobit cel mai mare parc din București, Herăstrău, cu cireși japonezi. Atenție culegătorilor, sunt de flori, nu și de poame. Conform autorităților, București s-ar putea lăuda, în 2026, cu un loc unic în Europa: cea mai mare grădină japoneză de pe continent. Potrivit unei postări oficiale pe pagina de Facebook a Primăriei Capitalei, în grădina japoneză au fost plantați recent 24 de cireși japonezi, numărul total ajungând la 85. Astfel, Bucureștiul depășește Olanda, unde există 70 de cireși într-o amenajare similară. Noile plantări au fost realizate chiar înainte de celebra sărbătoare japoneză Hanami, momentul în care niponii admiră florile de cireș. „Avem cea mai mare Grădină Japoneză din Europa! În ParculHerăstrău. Ieri am plantat 24 de cireși japonezi, astfel că am ajuns la 85. După noi, se află Olanda cu 70 aflați în același loc”, postează Ciucu. Acordul Ciucu – Takashi Katae Promisiunea a fost făcută de primarul general Ciprian Ciucu ambasadorului Japoniei la București, Takashi Katae, în februarie, iar lucrările au fost finalizate la timp pentru sezonul de primăvară. Grădina japoneză din Herăstrău nu este o noutate. Ea există încă din 1989 și a fost amenajată cu sprijinul Ambasadei Japoniei. Ulterior, în 2017, a fost refăcută complet de o echipă de specialiști japonezi, coordonați de peisagistul Takuhiro Yamada, alături de voluntari români. Grădina japoneză din Herăstrău este situată în apropierea intrării dinspre Arcul de Triumf și devine, în fiecare primăvară, unul dintre cele mai căutate locuri din București. În perioada înfloririi cireșilor, mii de oameni vin aici pentru a se relaxa și a admira spectacolul naturii, într-un ritual inspirat din tradiția japoneză Hanami. Transformările din 2026 readuc la viață un loc cu adevărat special. Deși mai sunt lucruri de îmbunătățit, grădina japoneză din Herăstrău începe din nou să fie ceea ce ar trebui: un spațiu de liniște, frumusețe și echilibru publică Playtech. Recomandarea autorului: Ciucu promite că va reabilita parcurile bucureștene. ”Într-un an și jumătate, Herăstrăul va fi ca nou”
Japonia desfășoară primele rachete cu rază lungă de acțiune: Demonstrează hotărârea fermă și capacitatea Japoniei de a se apăra
Japonia a desfășurat primele sale rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune în baza militară Kengun din sud-vestul regiunii Kumamoto, intensificându-și capacitatea de descurajare. Potrivit Financial Times, este prima desfășurare a rachetelor de tip 12. Acestea au o rază de acțiune de 1.000 kilometri și pot atinge ținte din China continentală. Totodată, rachetele de tip 12, dezvoltate și produse de Mitsubishi Heavy Industries, sunt configurate pentru utilizare de tipul „sol-navă”, scrie Associated Press. Pe lângă desfășurarea acestora, Japonia a amplasat și un nou tip de proiectil planor de mare viteză într-o bază a Forțelor Terestre de Apărare din provincia centrală Shizuoka. Această mișcare a Japoniei privind desfășurarea rachetelor vine într-un moment în care relațiile dintre Tokyo și Beijing au ajuns la cel mai tensionat punct din ultimii ani. In response to the increasingly severe security environment surrounding Japan, the Ground Self Defense Force is engaged in the development of stand-off defense capabilities. Today, the “Type-12 Surface-to-Ship Guided Missile (surface-launched variants)” and the “Hyper Velocity… pic.twitter.com/rvxH7axk1R — Japan Ministry of Defense/JGSDF (@Japan_GSDF) March 31, 2026 Ministrul japonez al Apărării: Suntem hotărâți să ne apărăm În octombrie anul trecut, prim-ministrul japonez Sanae Takaichi a vorbit despre o eventuală implicare militară a Japoniei într-un conflict legat de Taiwan. Declarațiile au deteriorat instantaneu relațiile bilaterale. „Întrucât Japonia se confruntă cu cel mai sever și complex context de securitate din perioada postbelică… aceasta este o capacitate extrem de importantă pentru consolidarea puterii de descurajare și a capacității de reacție a Japoniei. Asta demonstrează hotărârea fermă și capacitatea Japoniei de a se apăra”, a declarat reporterilor ministrul japonez al Apărării, Shinjiro Koizumi, potrivit Associated Press. Pasul făcut de Tokyo nu a rămas fără răspuns din partea Beijingului. Marți, Ministerul de Externe al Chinei a declarat că este „profund îngrijorat” de desfășurarea rachetelor, despre care a afirmat că încalcă dreptul internațional și spiritul Constituției Japoniei. În plus, informația vine în contextul în care timp de aproape opt decenii, Japonia a aderat în mare parte la o interpretare a „clauzei de pace” din articolul 9 al constituției sale, în temeiul căreia și-a menținut capacități militare strict defensive.