Jaqueline Cristian a răbufnit, după eșecul de la Roland Garros. Groaznic! Un pic lovită
Jaqueline Cristian (27 de ani – 32 WTA) a fost eliminată în primul tur de la Roland Garros 2026, la capătul unei lupte de aproape trei ore, pe care a pierdut-o cu scorul 3-6, 6-4, 4-6 în fața Kamillei Rakhimova (24 de ani – 89 WTA) din Uzbekistan. A fost a patra întâlnire dintre cele două jucătoare de tenis și a consemnat a treia înfrângere din dreptul reprezentantei României. Jaqueline Cristian, brutal de sinceră după ce a părăsit Roland Garros 2026 în primul tur Roland Garros 2026 nu a început tocmai bine pentru România, după ce Gabriela Ruse (28 de ani – 71 WTA) a abandonat, iar Jaqueline Cristian a fost învinsă în primul tur, la fel ca la Roma, după un meci dramatic. La începutul lunii mai, în Italia, Jaqueline a fost bătută de Karolina Pliskova (34 de ani – 106 WTA), scor 6-7 (5), 7-6 (2), 6-4, după un meci de 3 ore și 15 minute în care a avut trei mingi de meci. În schimb, în primul tur de la Roland Garros, după 2 ore și 55 de minute, cea care i-a venit de hac a fost Kamilla Rakhimova din Uzbekistan. Aceasta s-a impus după trei seturi, scor 6-3, 4-6, 6-4, chiar dacă pornea cu șansa a doua înainte de startul partidei. Partida Kamillei nu a fost una de excepție și a comis un total de 10 duble greșeli. Pe de altă parte, nu a reușit niciun as. În schimb, Jaqueline Cristian a înregistrat 7 ași și 7 duble greșeli în dreptul ei. Însă, o diferență importantă a făcut-o raportul punctelor de break salvate. Sportiva din Uzbekistan a salvat 10 puncte de break dintr-un total de 16, în timp ce Jaqueline Cristian a salvat doar 3 din 10. La scurt timp după eșec, Jaqueline Cristian a fost brutal de sinceră la interviu și a mărturisit că a făcut unul dintre cele mai slabe meciuri din întreg sezonul: „M-am simțit groaznic! A fost unul dintre cele mai slabe meciuri pe care le-am făcut în sezonul ăsta, dar nu e despre asta. E vorba că săptămâna trecută m-a consumat destul de mult și am venit la Roland Garros un pic lovită, un pic avariată, cu mai multe probleme… Am încercat să fac tot posibilul să mă acomodez… Și terenul, fiind foarte cald, au fost cu totul alte condiții, n-a fost ușor… Bineînțeles, mentalitatea mea de luptătoare a fost acolo și ăsta e singurul lucru de care sunt mândră pentru că, deși am trei bandaje pe picior și o răceală cu care mă tot lupt de mai mult de două săptămâni, am făcut tot ce am putut și, cu un nivel totuși slab de tenis, am reușit să stau cât de cât în meci și să fiu competitivă, să-mi joc șansa până la urmă, pentru că nu știi niciodată ce se întâmplă într-un Grand Slam. Asta e, din păcate, astăzi ăsta a fost nivelul, rezultatul… Nu am servit bine, n-am putut să fiu suficient de solidă, am avut multe greșeli ușoare, greșeli pe care în ultimele meciuri nu prea le-am mai făcut, dar aici, fiind alte condiții, mi-a fost mai greu să mă adaptez. Mergem mai departe și aia e”, a declarat Jaqueline Cristian, potrivit Eurosport.ro. Am rămas doar cu Sorana Cîrstea pe tabloul de simplu de la Roland Garros 2026 Așadar, după abandonul Gabrielei Ruse și eliminarea lui Jaqueline Cristian, România a rămas doar cu Sorana Cîrstea (36 de ani – 18 WTA) pe tabloul de simplu de la Roland Garros 2026. În primul tur, Sorana a învins-o fără emoții pe favorita locală Ksenia Efremova (17 ani – 623 WTA), scor 6-3, 6-1, iar acum se pregătește pentru un duel cu nemțoaica Eva Lys (24 de ani – 81 WTA). Partida dintre cele două este programată pentru ziua de miercuri, 27 mai 2026.
Jaqueline Cristian, reacție dură după ce a fost eliminată de Aryna Sabalenka la Madrid: Îmi urla muzica aia în cap! A fost haotic
Jaqueline Cristian a avut o primă reacție după eliminarea de la Madrid, acolo unde a fost învinsă de liderul mondial Aryna Sabalenka în turul 3 al competiției. Românca a pierdut în două seturi, 6-1, 6-4, după un meci în care a recunoscut că nu a reușit să intre în ritm. La final, românca a vorbit deschis despre problemele întâmpinate, atât pe teren, cât și în afara lui. „Mi se pare incredibil cum jucăm cu muzica în urechi” Sportiva a explicat că nu s-a adaptat condițiilor de joc și că atmosfera din arenă a fost dificil de gestionat. A spus că zgomotul constant și muzica puternică au făcut ca totul să pară dezordonat, lucru care i-a afectat concentrarea. Jaqueline Cristian a recunoscut că Sabalenka a impus un ritm foarte rapid încă din start și că nu a reușit să țină pasul. Sportiva a catalogat prestația sa drept una slabă și a recunoscut că putea face mai mult în anumite momente ale meciului. Pe lângă joc, oboseala acumulată a contat și ea. După o zi precedentă în care a avut atât antrenamente, cât și meci, românca a simțit că nu a fost la nivelul fizic dorit și a menționat că o zi de pauză ar fi ajutat-o. Chiar și așa, turneul de la Madrid a venit cu un premiu important pentru româncă. Jaqueline Cristian a plecat cu un cec de 54.110 euro și 65 de puncte WTA, ajungând pe locul 29 mondial, cea mai bună clasare din carieră. Sportiva a vorbit și despre importanța și rolul echipei sale, în special al antrenorului de pregătire fizică, care a contribuit la evoluția din ultimul an. „A fost un meci destul de haotic. Nu m-am regăsit foarte bine. Nu am intrat bine în meci. Ea a impus un ritm destul de rapid. M-am chinuit și cu terenul, era foarte multă gălăgie. A fost haotic totul. Mi se pare incredibil cum putem să jucăm așa cu muzica aia care-ți urlă în ureche. Oamenii sunt acolo să vadă un spectacol, mulți sunt cu băutura în mână și nu e chiar bine. Nu vreau să spun prea multe, pentru că este aceeași situație pentru amândouă. A fost un meci slab din partea mea, nu m-am adaptat cum aș fi vrut. Bineînțeles, ea este o jucătoare foarte bună și mă așteptam să fie un meci dur, greu. Consider că puteam face niște lucruri mult mai bine, dar asta este. Este încă o lecție pe care trebuie s-o învăț. Per total, sunt mulțumită cu tot ce am făcut în ultimele 4 săptămâni. Nu-mi doresc decât să continui pe drumul ăsta și să ajung cât mai repede la nivelul la care să mă bat și cu cele din Top 5, Top 10. Clasamentul WTA vine ca o consecință a jocului bun, a antrenamentelor bune și a tot ceea ce faci zi de zi. Consider că sunt pe drumul cel bun și am răbdare cu mine. Am încercat să nu mă gândesc prea mult la chestia asta. Îmi doresc, bineînțeles (n.r. să ajungă în Top 30 WTA), cred că sunt aproape să fac acest pas. Sunt sigură că dacă voi continua la fel va veni mai devreme sau mai târziu. Am fost și obosită după ziua de ieri, care m-a afectat, pentru că a fost foarte mult tenis. Chiar nu a fost ușor și m-ar fi ajutat mai mult o zi liberă astăzi. Dar, asta este, așa au fost condițiile. „Consider că am o echipă foarte solidă” Consider că am o echipă foarte solidă, fiecare vine cu ceva în plus, se completează unul cu celălalt, tenis și pregătirea fizică. Merg mână în mână și m-au ajutat foarte mult. Dacă nu ar fi fost echipa, nu știu dacă lucrurile ar fi stat la fel. Consider că de anul trecut, de când am completat echipa cu un antrenor specializat pe parte de pregătire fizică, am crescut cel mai mult. Javier Marti, cu toate metodele, experiența pe care o are în spate, ca jucător, dar și cu alte jucătoare, seriozitatea în ceea ce privește antrenamente, meciuri, program, rutină, detalii, a făcut diferența. Am grăbit puțin procesul acesta de a învăța și de a înțelege mai exact ce se întâmplă pe aici. Clar, o mare parte se datorează și echipei. Noi vorbim destul de mult în timpul meciului. Mă uit non-stop la cei din echipa mea și caut tot timpul detalii din afara terenului. Mi-am dat seama de multe ori că ei văd mai bine din afară ce se întâmplă și nefiind direct implicați emoțional, cum sunt eu în timpul meciului, mă ajută să mă uit la ei și să înțeleg mai bine. Faptul că putem să vorbim este un avantaj nu doar pentru mine, ci pentru toate jucătoarele, cred. Noi putem vedea lucrurile diferit și nu e întotdeauna real. Spaniolii sunt foarte pasionați de tenis. Până acum nu am cunoscut un antrenor spaniol care să nu își pună sufletul pe tavă când vine vorba despre antrenamente, de rutină, de rachete, de mingi, de terenuri, de tot ce ține de sportul acesta. Mi se pare că iubesc sportul în sine și sunt foarte activi ca și nație. Padelul tot de la ei vine. Mi se pare că tot ce înseamnă un sport cu o rachetă în mână e gestionat incredibil de către ei până la fiecare detaliu. Asta cred, sincer, că face diferența. De asta sunt foarte mulți jucători spanioli buni, la fel și antrenori. Efectiv, sunt extrem de implicați și de dedicați. Asta face diferența. Javi studiază tenisul încontinuu. Este la zi cu padelul. Știe tot ce se întâmplă, îi place foarte mult. Am jucat padel cu el, nu de foarte multe ori, pentru că voiau să rămână la racheta de tenis. Au o înțelegere foarte complexă a acestui sport și te fac să realizezi niște detalii de care nu ești atât de conștient în general. Sunt foarte muncitori, foarte implicați și asta face diferența. Altitudinea se simte. M-am antrenat și mă antrenez destul de des în Madrid. Știu ce înseamnă, pentru că ei