Şeful diplomaţiei britanice, David Lammy, a primit un avertisment scris pentru pescuit ilegal împreună cu vicepreşedintele SUA, JD Vance
Ministrul britanic de externe, David Lammy, a mers la pescuit vicepreședintele SUA, JD Vance, la începutul acestei luni, însă a fost cât pe ce să se aleagă cu o amendă uriașă, scrie The Associated Press. Lammy a primit însă un avertisment scris pentru pescuit fără permis, a spus vineri un purtător de cuvânt al Agenției pentru Mediu. În ce privește încălcarea legii, a fost vorba despre o abatere minoră, dar aceasta i-ar fi putut aduce o amendă de până la 2.500 de lire sterline (3.380 de dolari). Lammy, al cărui purtător de cuvânt a catalogat totul ca fiind o „neglijență administrativă”, a achiziționat permisul post-factum și s-a autodenunțat agenției. Lammy i-a găzduit pe JD Vance și pe familiasa, care au venit în vacanță în Anglia, la reședința sa de la sud de Londra, pe 8 august. Cei doi s-au distrat la o partidă de pescuit în vreme ce Vance îi dădea lui Lammy sfaturi despre pescuitul în stil Kentuchy. Aparent, sfaturile nu l-au ajutat pe Lammy să prindă niciun pește. „Singura tensiune în relaţia noastră specială este că toţi copiii mei au prins peşte, dar ministrul de externe nu”, a declarat Vance ulterior. Agenția de Mediu nu a comentat dacă Vance avea permis, invocând normele de protecție a datelor. Nici purtătorul de cuvânt al vicepreşedintelui nu a răspuns imediat la un e-mail trimis de The Associated Press în care se solicita un comentariu. În schimb, agenția a confirmat că Lammy a primit un avertisment, pentru că a făcut public acest lucru. În Anglia și Țara Galilor, orice persoană peste 13 ani are nevoie de permis pentru pescuitiul în apă dulce, a spus agenția. În cele mai multe dintre cazuri, pescarii fără experiență prinși fără permis primesc avertismente, astfel că, în acest sens, Lammy a avut, se pare, norocul începătorului. Autorul recomandă: Noile tarife ale lui Donald Trump ar putea reduce deficitul bugetar al SUA cu 4 trilioane de dolari Trump pare să susțină planul Israelului de OCUPARE a orașului Gaza /„Criza trebuie să se încheie, facem totul pentru extragerea ostaticilor”
JD Vance, huiduit în Washington DC, la o întâlnire cu trupele Gărzii Naționale
Vicepreședintele SUA, JD Vance, a fost huiduit cu scandări de genul „Free DC!” în timpul unei sesiuni foto cu trupele Gărzii Naționale la Union Station, din Washington, care a avut loc miercuri după-amiază, 20 august. Alături de secretarul Apărării, Pete Hegseth, și adjunctul șefului de cabinet al Casei Albe, Stephen Miller, JD Vance a împărțit burgeri trupelor desfășurate săptămâna trecută de președintele Donald Trump. „Din Washington până în Palestina, ocupația este o crimă” „Apreciem tot ceea ce faceți. Am readus legea și ordinea”, le-a spus vicepreședintele american soldaților desfășurați în capitala SUA. În tot acest timp, o mulțime de manifestanți protesta afară scandând sloganuri precum „Eliberați Washingtonul!” și „Din Washington până în Palestina, ocupația este o crimă”. Întrebat de ce trupele stau la gară în loc să se afle în zone ale orașului unde ratele criminalității sunt statistic mai mari, Vance a susținut că „Washington era inundat de vagabonzi, dependenți de droguri, persoane fără adăpost și bolnavi mintal” și că vizitatorii nu se simțeau în siguranță nicăieri. „Acesta ar trebui să fie un monument al măreției americane. Nu trebuie să trăim așa” – JD Vance Adresându-se protestatarilor, el a spus: „Este cam bizar că avem o grămadă de oameni în vârstă, în principal albi, care protestează împotriva politicilor care protejează oamenii, când aceștia nu au simțit niciodată pericolul în întreaga lor viață. Haideți să eliberăm Washingtonul D.C, astfel încât familiile tinere să se poată plimba și să se simtă în siguranță. De asta încercăm să eliberăm Washingtonul D.C”. Sentimentele sale au fost împărtășite de Miller, care i-a minimalizat pe manifestanți numindu-i „comuniști nebuni” – „Îi vom ignora pe acești hipioți albi stupizi care trebuie să se întoarcă acasă și să tragă un pui de somn pentru că au toți peste 90 de ani și ne vom întoarce la treaba de a proteja poporul american și cetățenii din Washington DC”. Trump a preluat controlul Poliției metropolitane Săptămâna trecută, președintele Trump a federalizat Departamentul de Poliție metropolitană al orașului și i-a ordonat lui Hegseth să mobilizeze trupele Gărzii Naționale, susținând că ia măsuri împotriva „criminalității, a vărsării de sânge, haosului și mizeriei în capitala fără lege a națiunii noastre”. Totuși, multe surse, în special democrate, susțin că rata criminalității nu este atât de mare, dimpotrivă, infracțiunile violente fiind la cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani. Se estimează că 1.900 de soldați sunt desfășurați în Washington D.C. Peste jumătate provin din state conduse de republicani, inclusiv Louisiana și Carolina de Sud. Pe lângă Union Station, trupele au fost observate mai ales în zonele centrale ale orașului, inclusiv în National Mall și în stațiile de metrou. RECOMANDAREA AUTORULUI: De câte ori a spus Zelenski „mulțumesc” în Biroul Oval, după ce JD Vance l-a făcut NERECUNOSCĂTOR în februarie Trump pune poliția din Washington D.C. sub control federal și desfășoară Garda Națională pe străzi. MOTIVUL pentru care se bazează pe armată
Nivelul unui râu a fost ridicat pentru a permite excursia cu caiacul a lui JD Vance, de ziua sa
Săptămâna trecută, echipa de securitate a vicepreşedintelui a ridicat nivelul apei dintr-un râu pentru a permite o excursie cu caiacul pe care politicianul şi familia sa au făcut-o pentru a sărbători cea de-a 41-a aniversare a lui JD Vance, potrivit AP. Serviciul Secret al SUA a declarat că a solicitat creşterea debitului apei pentru a se asigura că ambarcaţiunile motorizate şi personalul de urgenţă „pot opera în siguranţă”, protejându-l în acelaşi timp pe vicepreşedintele republican. Corpul de Geniu al Armatei SUA a transmis că specialiştii au modificat temporar debitul lacului Caesar Creek din sud-vestul statului Ohio. Aceştia au spus că măsura a îndeplinit criteriile operaţionale şi se încadrează în practicile normale. „S-a stabilit că operaţiunile nu vor afecta negativ nivelurile apei în aval sau în amonte. Părţile interesate din aval au fost notificate în prealabil cu privire la creşterea uşoară a debitului, care a avut loc la 1 august 2025”, a anunţat instituţia. Ziua de naştere a lui JD Vance a fost pe 2 august. La operaţiune au participat angajaţi de la mai multe instituţii americane ceea ce a stârnit numeroase critici. Familia Vance a mai avut parte de astfel de tratament în timpul vacanţelor. În Italia, Colosseumul a fost închis publicului pentru ca soţia sa, Usha, şi copiii lor să poată face un tur, ceea ce a stârnit furia unor turişti. Taj Mahal a fost, de asemenea, închis vizitatorilor în timpul vizitei familiei Vance în India.
Reuters: Diplomații americani din Europa, instruiți să facă lobby împotriva legii UE privind serviciile digitale
Departamentul de Stat al SUA i-a instruit pe diplomații americani din Europa să lanseze o campanie de lobby pentru a se crea o opoziție față de Legea serviciilor digitale (Digital Services Act, DSA) a Uniunii Europene. Legea Uniunii Europene este menită să facă mediul online mai sigur și mai echitabil, obligând giganții tehnologici să facă mai mult pentru a combate conținutul ilegal, inclusiv discursul instigator la ură și materialele cu abuzuri sexuale asupra copiilor. Washingtonul consideră că legea UE înăbușă libertatea de exprimare și impune costuri companiilor americane din domeniul tehnologiei. Pe 4 august, Departamentul de Stat a emis o telegramă internă, semnată de secretarul de stat american Marco Rubio, care afirmă că UE urmărește să impună restricții „nejustificate” asupra libertății de exprimare și că Legea Serviciilor Digitale exacerbează aceste restricții. Documentul a putut fi consultat de reporterii Reuters. Telegrama, al cărei titlu o descrie ca fiind o „cerere de acțiune”, i-a însărcinat pe diplomații americani din ambasadele SUA din Europa să colaboreze în mod regulat cu guvernele UE și autoritățile din domeniul serviciilor digitale pentru a transmite îngrijorările SUA cu privire la DSA și costurile financiare pentru companiile de tehnologie din SUA. „Personalul diplomatic ar trebui să își concentreze eforturile pentru a obține sprijinul Guvernului statului gazdă și al altor părți interesate pentru a abroga și/sau modifica DSA sau legile UE sau naționale conexe care restricționează exprimarea online”, se arată în secțiunea de „obiective” a telegramei. Sugestii specifice cu privire la schimbări în legislația UE Telegrama a inclus sugestii specifice cu privire la modul în care legislația UE poate fi schimbată și subiectele de abordat pentru a-i ajuta pe diplomați să-și susțină punctul de vedere. Diplomaților americani li se ordonă să investigheze orice relatare privind cazuri de cenzură, descrise ca fiind „orice efort guvernamental de a suprima formele protejate de exprimare sau de a constrânge companiile private să facă același lucru”, adăugând că ar trebui să se acorde prioritate oricăror incidente care afectează cetățenii și companiile americane. Exemplele ar putea include arestări, procese în instanță, confiscări de proprietăți și suspendări de conturi online. „Personalul diplomatic ar trebui să se întâlnească cu oficiali guvernamentali, companii, societatea civilă și persoanele afectate pentru a semnala cazurile de cenzură, inclusiv dar fără a se limita la cele legate de DSA”, se arată în telegramă. Directiva vizează în special definiția “conținutului ilegal” din lege, spunând că este “prea vastă”. Diplomații americani sunt instruiți să pledeze pentru a se restrânge definiția „conținutului ilegal”, astfel încât să nu limiteze libertatea de exprimare, inclusiv în discursul politic și religios. O altă sugestie este retragerea sau modificarea Codului de Conduită privind Dezinformarea din DSA, despre care Departamentul de Stat a spus că stabilește „controale prea largi” asupra conținutului, într-un mod care subminează libertatea de exprimare. Printre alte puncte de discuție se numără eliminarea sau reducerea amenzilor pentru nerespectarea restricțiilor de conținut și renunțarea la „raportori de încredere”, entități desemnate de autoritățile naționale pentru a raporta conținutul online ilegal către platforme. „Tradiția libertății de exprimare din America” Directiva Departamentului de Stat marchează o accelerare a eforturilor Administrației de a promova ceea ce numește „tradiția libertății de exprimare din America”, o politică care a sporit tensiunile dintre SUA cu aliații europeni. Această politică a intrat în centrul atenției în februarie, când vicepreședintele SUA J. D. Vance i-a uimit pe liderii europeni acuzându-i – la o conferință cunoscută de obicei pentru manifestările de unitate transatlantică – că cenzurează discursul unor grupuri precum partidul de dreapta AfD din Germania și că democrația europeană este în regres. În timpul călătoriei sale, Vance s-a întâlnit cu liderii AfD – un partid clasificat de serviciul de informații intern al Germaniei ca fiind un grup suspectat de extremism. Companiile americane de tehnologie precum compania Meta, care deține Facebook și Instagram, au intervenit și ele, spunând că DSA echivalează cu o cenzură a platformelor lor. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Donald Trump: J.D. Vance, „cel mai probabil” următorul LIDER al mișcării „Make America Great Again”
H.D. Hartmann: Vance n-ar fi vrut vreodată să se întâlnească doar cu von der Leyen
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii Marius Tucă Show, analistul H.D. Hartmann a comentat relațiile complexe și tensionate dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, cu accent pe statutul geopolitic al României. Potrivit acestuia, o fotografie recentă cu Ursula von der Leyen, Giorgia Meloni și J.D. Vance surprinde o realitate importantă: o schimbare de paradigmă în negocierile internaționale, în care România este tratată ca teritoriu european, nu ca stat partener suveran. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. O imagine simbolică: Europa negociază pentru România Hartmann analizează o fotografie în care apar Ursula von der Leyen, Giorgia Meloni și J.D. Vance. Pentru Hartmann, imaginea sugerează că „terenul de joc” în relațiile dintre Europa și America s-a mutat, iar România este parte dintr-o zonă aflată sub influență exclusiv europeană. „Reamintesc de poza celebră pe care am avut-o: J.D. Vance, Meloni, Ursula von der Leyen. Ce transmite această fotografie? Că Ursula von der Leyen poate să facă parte dintr-o echipă de negociere pe teritoriul european. Mi se pare că poza a fost făcută la Roma, ieri.”, a declarat Hartmann. Hartmann: „Franța transformă România în colonie” Hartmann face halucinanta afirmație prin care compară statutul României în Uniunea Europeană și relația cu Franța cu cel al unei colonii. Declarația amintește flagrant de cea a lui George Simion, în care compară Franța cu Iranul. „Așa cum atrăgeam atenția acum câteva săptămâni, chiar la emisiunea ta, spuneam că ambasadorul Franței din București umblă înnebunit să anunțe că America s-a retras, iar Franța transformă România în colonie.”, declară el. Discursul ajunge, bineînțeles, înapoi la alegerile prezidențiale din România. Fără a oferi dovezi concrete sau argumente, analistul discreditează din nou campania candidatului câștigător la prezidențiale și efortul vizibil societății civile din ultimele săptămâni. Rezultatul este, desigur, unul nemeritat, nereprezentativ, posibil doar datorită presupusei interferențe a sistemului. „La acest vot, noi asta am văzut: candidatul cel mai susținut de către Macron a fost susținut cu toată forța de sistemul european.”, susține din nou Hartmann. Von der Leyen și relația tensionată cu Washingtonul Hartmann reia o idee mai veche privind relația rece dintre Ursula von der Leyen și administrația Trump. În opinia sa, actuala președintă a Comisiei Europene ar fi fost o figură indezirabilă în dialogul transatlantic, iar întâlnirea recentă cu J.D. Vance ar fi fost o concesie de formă, nu de fond: „Statele Unite direct n-ar fi dorit niciodată să se întâlnească cu această doamnă. Trump, în primul mandat, a avut de-a face cu obrăznicia, mârlănia și primitivismul lui von der Leyen.”, insultă Hartmann. Analistul susține că Washingtonul a acceptat cu reticență discuțiile, trimițând un reprezentant de rang secund: „Washingtonul a spus: vi-l trimitem pe J.D. Vance. Va fi maximul de autoritate americană care se va întâlni cu această individă de la Comisia Europeană. Dacă vedeți poza, madam von der Leyen este ca o fetiță cuminte, care nu mai insultă și nu mai dă lecții de democrație celor mai mari democrații din lume.”, continuă Hartmann să insulte. Influența franceză în politica românească Hartmann face și o serie de observații privind personajele politice românești care ar beneficia, în opinia sa, de sprijin din partea Franței. Îl menționează pe câștigătorul la o diferență de peste 7 procente al alegerilor prezidențiale, Nicușor Dan, despre care spune că are legături culturale și educaționale directe cu Franța: „Nicușor Dan este sprijinit de Franța. El vorbește franceză, a făcut școală în Franța. Nu este nicio problemă cu asta.”, concluzionează el. Ramona Turcu a absolvit Facultătea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București în 2024. Și-a început parcursul în presă ca redactor TV pentru Aleph News. Din … vezi toate articolele
J.D. VANCE și Volodimir Zelenski și-au strâns mâna la evenimentul de inaugurare a pontificatului Papei Leon al XIV-lea, de la Vatican
Vicepreședintele al SUA J.D. Vance și președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-au strâns mâinile duminică, într-un gest de diplomație, în cadrul ceremoniei de inaugurare a pontificatului Papei Leon al XIV-lea. Vicepreședintele J.D. Vance și președintele Ucrainei Volodimir au fost prezenți, alături de alți oficiali de rang înalt, la evenimentul de inaugurare a pontificatului Papei Leon al XIV-lea, care se desfășoară duminică, 18 mai, la Vatican. Scurta interacțiune dintre Vance și Zelenski a avut loc înainte de Liturghia inaugurală a pontificatului noului suveran. Vicepreședintele american, alături de soția sa, și secretarul de stat, Marco Rubio, au ieșit din bazilică și s-au îndreptat spre Piața Sfântul Petru, cu câteva momente înaintea președintelui ucrainean. În momentul în care a ajuns în piață, președintele Volodimir Zelenski i-a salutat pe oficialii din primul rând, inclusiv pe președinta peruană, Dina Boluarte, dar și pe premierul italian Giorgia Meloni. Având în vedere că Papa Leon are dublă cetățenie, peruană și americană, J.D. Vance era așezat chiar lângă Boluarte, astfel liderul ucrainean și oficialul american și-au dat mâna scurt, ca un gest de diplomație. Papa Leon al XIV-lea și Volodimir Zelenski vor avea o întrevedere, duminică 18 mai Papa Leon va avea o întâlnire privată cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Reprezentanții Vaticanului au confirmat că întâlnirea va avea loc duminică, 18 mai 2025. Discuția se va desfășura după ceremonia de la Vatican la finalul căreia Papa Leon al XIV-lea își va începe, în mod oficial, pontificatul. Reprezentanții Vaticanului au confirmat că Papa va avea o întâlnire privată cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, duminică după-amiază, notează Mediafax. Anterior, Papa a promis că va depune personal „toate eforturile” pentru a ajuta la încheierea războiului din Ucraina. De asemenea, Papa a sugerat că Vaticanul ar putea fi un loc de desfășurare a negocierilor de pace. Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele
Crin Antonescu: „Cel mai mult mi-e frică de Departamentul de Stat SUA. A fost o glumă”
În 2012, pe vremea când era președinte interimar al României și posibil candidat la funcția deplină din partea USL, Crin Antonescu, întrebat de care adversar îi este mai frică, de Mihai Răzvan Ungureanu sau de Sorin Oprescu, a răspuns: „De Departamentul de Stat al SUA”. A fost o glumă, a explicat peste ani pretendentul Coaliției. A fost o afirmație curajoasă, explică Antonescu peste ani, și o atitudine dezinvoltă. Sunt mulțumit totuși, că, iată, anumite vorbe ale mele sunt duse, duse, duse. Sunt mulți ani de atunci. Sunt recunoscător și vă felicit că ați citat. În fine, exact asta era, un joc de cuvinte. Spaimele mele nu pot dura atât de mult, nici nu era vorba de o spaimă reală. Am vorbit atunci și, pentru cine nu cunoaște contextul, am vrut să spun limpede, și am spus, pentru că, în general, ce-am dorit să spun? Am spus cu curaj, nu cu iresponsabilitate. Am spus cu curaj acest lucru, așa cum am spus la vremea respectivă și că domnul ambasador Gitenstein este foarte speriat, este speriat rău, este exagerat de speriat și nu e cazul. Sigur că asemenea atitudini, să spunem dezinvolte, ca să nu zicem direct demne, i-au cam speriat pe unii care s-au dezobișnuit. Suntem între aliați, putem să fim dezinvolți. A fost o glumă. Deci, era vorba de Mihai Răzvan Ungureanu și Sorin Oprescu, posibil contracandidați într-o cursă prezidențială. Evident că departamentul nu candida și era limpede și nu exagerăm cu nimic că la acea vreme. Departamentul de Stat, doamna Hillary Clinton îmi trimiși săi, domnul Gordon, nu erau cei mai favorabili unei candidaturi din partea mea. N-am semnat nicio secundă vreo distanță de parteneriat cu Statele Unite. Asta n-are niciun fel de legătură încă o dată, cu tot ce s-a întâmplat de atunci. A fost doar un joc de cuvinte care s-a dovedit a face trimitere la o situație adevărată astăzi. Spusele domnului J.D. Vance fac carieră, de la conferința de la Munchen încoace. Zilele trecute, cred, Bloomberg comenta într-un mod în care spunea că J.D vance ar trebui să-și ceară scuze față de România. Ați văzut și dumneavoastră. Sunt declarații, sunt importante. E un om important, e vicepreședintele Statelor Unite. Le luăm cum trebuie luate, le urmărim. Vom încerca să comunicăm. Închei ce e important cu adevărat, o spune și J.D Vance, o știm și noi. Am spus-o totdeauna este ca procesul democratic să fie real și complet în România și cu ocazia acesor alegeri, punctează Crin Antonescu.
Planurile de atac ale lui Trump, discutate pe un grup de Signal. Un jurnalist a fost adăugat în chat dintr-o greșeală de proporții colosale
Într-un episod care pare desprins dintr-un thriller politic, planuri militare ale administrației Trump au fost dezbătute într-un grup de chat pe Signal dezbătute într-un grup de chat pe Signal, iar un jurnalist de top s-a trezit, din greșeală, parte din conversație. Jeffrey Goldberg, redactorul-șef al publicației The Atlantic, a fost adăugat în mod accidental într-un canal intitulat „Houthi PC Small group”, în care vicepreședintele, secretarul apărării și alți oficiali de rang înalt discutau în detaliu o operațiune de bombardament în Yemen. Incidentul nu doar că ridică semne de întrebare serioase despre securitatea națională, dar expune și modul precar în care sunt gestionate informațiile clasificate de către cei mai puternici oameni din administrația Trump. Goldberg a relatat că a crezut inițial că este victima unei farse. Însă discuțiile din chat, pline de detalii operaționale, tonul specific participanților și sincronizarea cu atacurile aeriene reale l-au convins că nu era vorba de o simulare. Iar acest lucru a fost confirmat ulterior chiar de un purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, care a recunoscut autenticitatea mesajelor. O greșeală banală cu implicații majore Totul a început pe 11 martie, când Goldberg a primit o solicitare pe Signal din partea unui cont cu numele „Michael Waltz” – același nume ca al consilierului pentru securitate națională al lui Trump. Deși cei doi se întâlniseră anterior, jurnalistul era sceptic că era contactat chiar de el, în special din cauza istoricului tensionat dintre Trump și publicația The Atlantic. Ulterior, Goldberg a fost adăugat într-un grup în care erau prezenți, după nume sau indicii clare de identificare, vicepreședintele JD Vance, secretarul apărării Pete Hegseth, directorul serviciilor de informații Tulsi Gabbard, dar și secretarul de stat Marco Rubio. Discuțiile vizau o posibilă ofensivă împotriva rebelilor Houthi din Yemen, ca răspuns la acțiuni de piraterie în Marea Roșie. Deși părea absurd ca o asemenea dezbatere să aibă loc pe o aplicație de mesagerie publicăasemenea dezbatere să aibă loc pe o aplicație de mesagerie publică, mesajele erau convingătoare, iar conținutul lor ridica serioase semnale de alarmă. Goldberg a asistat tăcut la conversațiile în care oficialii americani schimbau opinii despre momentul oportun al loviturii, posibilele reacții internaționale și chiar implicațiile politice ale operațiunii. La un moment dat, vicepreședintele Vance a menționat că președintele nu era pe deplin informat despre această inițiativă și că mesajul transmis în Europa ar putea fi afectat de această acțiune. Aplicații sigure, oameni neglijenți Deși Signal este o aplicație de mesagerie criptată end-to-end, special concepută pentru a proteja confidențialitatea comunicării, securitatea digitală nu este infailibilă atunci când oamenii fac greșeli fundamentale. În acest caz, nu doar că informații sensibile au fost discutate în afara unor canale guvernamentale aprobate, dar au fost și partajate cu un observator complet străin. Practic, tot ceea ce face Signal eficient din punct de vedere al criptării este inutil dacă adaugi, din greșeală, un jurnalist în discuție. Avocații specializați în securitate națională consultați de The Atlantic au subliniat că un astfel de incident echivalează cu o breșă gravă de securitate. Utilizarea aplicațiilor de mesagerie comercială pentru a gestiona operațiuni militare clasificate contravine normelor de securitate ale guvernului american și creează riscuri evidente, mai ales dacă vreunul dintre dispozitive ar fi pierdut sau compromis. Iar ceea ce agravează situația este ipocrizia politică. În timpul campaniei din 2016, Trump și-a construit o parte din capitalul electoral pe atacuri constante la adresa lui Hillary Clinton, acuzând-o că a folosit un server privat de email pentru corespondența oficială. Acum, în propria administrație, oficiali de rang înalt planifică acțiuni militare pe o aplicație mobilă fără niciun fel de protecție instituțională reală. Consecințe politice și tăcerea de la vârf Întrebat în cadrul unei conferințe de presă despre incident, Donald Trump a declarat sec: „Nu știu nimic despre asta. Îmi spui tu acum pentru prima dată.” Este o reacție tipică, dar care nu face decât să ridice și mai multe întrebări despre controlul real pe care liderul administrației îl are asupra propriei echipe de securitate. De ce nimeni nu a observat că un jurnalist era prezent în discuție? Cum a fost posibilă o asemenea neglijență într-un moment în care se discutau detalii operative ce puteau pune în pericol vieți omenești? Și, mai important, ce alte canale de comunicare similare ar putea exista, nedetectate până acum? În cele din urmă, Goldberg s-a retras singur din chat, ceea ce a declanșat automat notificarea „J G has left the group” pentru toți participanții. Abia atunci, unii dintre ei au realizat dimensiunea dezastrului. Incidentul rămâne o lecție amară despre ce se poate întâmpla când tehnologia întâlnește neglijența umană. Iar prețul îl poate plăti o țară întreagă.