Avertismentul unui laurat Nobel: Franța riscă falimentul
Franța se îndreaptă către alegeri decisive la capătul celui de-al doilea mandat al președintelui Emmanuel Macron. Potrivit sondajelor, socialistul Jean-Luc Melenchon și naționalista Marine Le Pen au cele mai mari șanse să ajungă în turul al doilea. Fost lambertarist și un socialist internațional convins, Melenchon a promis că va continua să sprijine Ucraina împotriva invaziei ruse dacă va ajunge președinte. Le Pen a spus că se va opune furnizării ajutorului gratuit. Totuși, piețele financiare au stabilit că „omul bolnav” al Europei este chiar la Paris și nu la Moscova, care a fost ținta celor mai severe sancțiuni economice în ultimii patru ani. Franța se află pe o traiectorie fiscală „nesustenabilă”, unde îngrijorările legate de costurile vieții și scumpirea carburanților se amplifică. Dobânzile sunt în creștere. Guvernul de la Paris plătește mult mai mult decât cel de la Roma pentru a se împrumuta. Prețul contractelor de schimb pe riscul de neplată, asigurările împotriva falimentului unui stat, a crescut. Paul Krugman dă un semnal de alarmă că Franța nu poate fi salvată Paul Krugman a declarat într-o postare pe blogul său de pe platforma Substack că Franța se află pe o „traiectorie fiscală nesustenabilă” din caua creșterii costurilor dobânzilor la datoria publică și a deficitelor bugetare masive. „Franța a devenit prea mare pentru a fi salvată de către Banca Centrală Europeană”, a scris săptămâna aceasta economistul Paul Krugman, laureatul Nobel pentru economie, potrivit CNBC. Într-o analiză economică extrem de pesimistă, intitulată „Care e problema cu Franța?”, Paul Krugman a scris: „Dintr-o dată, piețele financiare tratează Franța ca pe bolnavul economic al lumii occidentale. Da, ratele dobînzilor au crescut peste tot. Dar creșterea ratelor dobînzilor la obligațiunile guvernamentale franceze din ultima lună a fost deosebit de mare. Nu s-a ajuns la nivelurile din Grecia sau Portugalia din 2010-2012, dar cînd cineva își cumpără polița de incendiu abia cînd simte miros de fum, merită să te uiți în jur. Probabilitatea de default pe cinci ani, dedusă din aceste prețuri, e de doar 1,2%.” Paul Krugman estimează că Franța are un risc sporit să intre în incapacitate de plată din cauza datoriei naționale. Și presa din SUA și Regatul Unit al Marii Britanii au prevestit că, la fiecare criză, Franța e următoarea piesă de domino care va cădea, cu o economie sugrumată de taxele mari și sistemul de ajutoare sociale. Între timp, liberalii, progresiștii și socialiștii minimalizează criza. Situația este însă prea gravă pentru a mai fi ignorată. Și cu toate că datoria deja provoacă un deficit de 5,4% din PIB în acest an, fiind unul dintre cele mai mari deficite din UE, de parcă ar fi în timp de război. Laureatul Nobel, despre moneda euro Paul Krugman continuă să tragă un semnal de alarmă că Franța este prea dependentă de moneda euro. Iar scenariul crizei financiare din 2009-2012 riscă să se repete. „Dependența Franței de moneda euro face ca riscul ca această pierdere a încrederii să degenereze într-o criză gravă să fie extrem de evident… Am mai văzut acest scenariu în perioada 2009-2012, mai întâi în Grecia, apoi în Portugalia, Spania și Italia”, a scris Krugman. „Mai întâi, investitorii încetează să mai cumpere obligațiunile unei țări din zona euro, alimentând temerea că guvernul va fi forțat să intre în incapacitate de plată deoarece pur și simplu nu dispune de lichiditățile necesare pentru a achita dobânzile și principalul datoriei. Teama de incapacitate de plată duce apoi la o fugă și mai mare a capitalului, ceea ce amplifică temerile privind insolvența și majorează ratele dobânzilor, adâncind astfel cercul vicios.” Krugman mai spune că o eventuală încercare de salvare financiară a Franței ar fi extrem de costisitoare pentru Banca Centrală Europeană. El susține că țara se îndepărtează și mai mult de responsabilitatea fiscală. „Este posibil ca Franța să fi trecut pragul de la a fi «prea mare pentru a eșua» la a fi «prea mare pentru a fi salvată». Pe scurt, este foarte ușor de conturat un scenariu extrem de sumbru pentru o criză franceză, care ar genera diviziuni profunde în cadrul Europei”. Într-o declarație pentru CNBC de vineri, fostul președinte al BCE, Jean-Claude Trichet, a îndemnat politicienii să găsească un compromis pentru a reduce deficitul celei de-a doua mari economii a UE.” Problema pensiilor din Franța De la invazia rusă a Ucrainei, Franța a intensificat procesul de reînarmare și ajutoarele pentru Kiev și face planuri pentru a rezista unui atac din partea Rusiei până în 2030, Dar cu o populație îmbătrânită, cu costurile vieții în creștere, este greu de estimat dacă Franța va mai putea plăti pensii. Din 2023, vârsta de pensionare a devenit problematică după ce Macron a propus să crească la 64 de ani. Vâsta de pensionare era de 62 de ani în 2023. În comparație, vârsta de pensionare în Danemarca, o țară model pentru stânga din Franța, este de 67 de ani. Speranța de viață în Franța e chiar mai mare decât în SUA. Iar costurile unei populații de pensionari în creștere le suportă educația. Statul francez le oferă vârstnicilor subvenții mari pe spatele tinerilor. Din această cauză, elevii și studenții ies în stradă. „Investitorii nu mai cumpără obligațiuni, statul riscă să nu-și mai poată plăti dobînzile, panica scoate banii din țară, panica alimentează panica. Un cerc vicios care se strînge singur.Americanii dorm liniștiți, pentru că pot tipări dolari”, scrie Krugman. Franța nu poate tipări euro. A doua economie a zonei euro, din „prea mare ca să cadă”, riscă să ajungă „prea mare ca să fie salvată”, mai avertizează laureatul Nobel. Premierul Franței dă asigurări că va găsi soluții până la finalul lunii Prim-ministrul francez Sebastien Lecornu încearcă să obțină aprobarea unui buget controversat pentru anul 2027. Între timp, protestele elevilor zguduie țara. La demonstrațiile care au luat o turnură violentă participă și adulți nemulțumiți de creșterea costurilor vieții în ultimii ani. Franța se confruntă cu o potențială criză a datoriei, deși premierul francez a promis că va aborda problemele elevilor de liceu care protestează. Totodată, el a anunțat eliberarea unor rezerve strategice de carburanți pentru a reduce prețurile pe fondul prelungirii
Sondaj prezidențiale Franța 2027: Jordan Bardella urcă la cel mai ridicat nivel, iar Édouard Philippe rămâne peste Gabriel Attal
Un nou sondaj Ifop-Fiducial pentru LCI, Le Figaro și Sud Radio confirmă avansul clar al Rassemblement National înaintea alegerilor prezidențiale din Franța din 2027. Potrivit sondajelor publicate joi, Jordan Bardella este creditat cu 35% până la 37% din intențiile de vot în primul tur, în funcție de scenariul testat, peste Marine Le Pen, estimată la 32%. Rezultatul îl plasează pe Bardella la cel mai înalt nivel dintre candidații testați și întărește ideea că RN ar intra în turul al doilea aproape indiferent de configurația politică. Dacă se adaugă scorul potențial al lui Éric Zemmour, estimat între 3,5% și 6%, blocul naționalist s-ar apropia de 40% în primul tur, un prag considerat fără precedent în actuala Republică franceză. În tabăra de centru, fostul premier Édouard Philippe păstrează avantajul în fața lui Gabriel Attal. Philippe este cotat cu 19% până la 21% în scenariile în care Attal nu candidează, în timp ce liderul Renaissance ar obține 15% dacă ar fi singurul reprezentant al centrului. Dacă ambii ar intra în cursă, Philippe ar rămâne în față, cu 14%, față de 8% pentru Attal. Diferența față de RN rămâne însă mare. Le Journal du Dimanche notează că distanța blocului central față de Bardella ajunge între 14 și 22 de puncte, în funcție de scenariu, chiar dacă Philippe pare să capteze mai bine electoratul de dreapta și o parte din vechiul electorat macronist. La dreapta tradițională, Bruno Retailleau este creditat în general cu 8% până la 11%, cu o excepție în care ar urca la 14%. La stânga, Jean-Luc Mélenchon rămâne cel mai bine plasat, cu 12% până la 15%, înaintea lui Raphaël Glucksmann, estimat la 8% până la 11%. François Hollande, testat în locul lui Glucksmann, ar obține 9%. Marine Le Pen Contextul politic rămâne influențat și de situația juridică a lui Marine Le Pen. Curtea de Apel urmează să se pronunțe pe 7 iulie în dosarul privind folosirea fondurilor europene, iar o eventuală interdicție de a candida ar putea deschide definitiv drumul lui Bardella ca reprezentant al RN în 2027. Dacă Le Pen nu poate candida, Bardella este așteptat să intre în cursă în locul ei. Sondajul a fost realizat online, între 22 și 24 iunie 2026, pe un eșantion de 1.415 persoane reprezentativ pentru populația franceză adultă, prin metoda cotelor. Marja de eroare este cuprinsă între 1,1 și 2,5 puncte procentuale, ceea ce înseamnă că rezultatele indică o fotografie de moment, nu o predicție certă a votului din 2027.