Jeff Bezos, Amazon. Roboții vor fura 600.000 de locuri de muncă în Statele Unite până în 2033
Jeff Bezos, directorul companiei Amazon, ar putea accelera procesul de automatizare al pieței muncii din Statele Unite. Echipa de robotică de la Amazon este să automatizeze 75% din operațiunile sale. Potrivit New York Times , Amazon și-a triplat forța de muncă din 2018, ajungând la 1,2 milioane de angajați. Acum, conducerea companiei se așteaptă ca Amazon să evite angajarea a 160.000 de persoane în Statele Unite până în 2027. 600.000 de locuri de muncă ar urma să fie eliminate până în 2033. Automatizarea ar economisi circa 30 de cenți pentru fiecare livrare efectuată de Amazon. Amazon evită utilizarea termenilor „A.I.” și „automatizare” Documentele din interiorul companiei care au ajuns în posesia publicației New York Times nu conțin termeni precum „automatizare” sau „A.I.” în paragrafele despre robotică. În schimb, utilizează „tehnologie avansată”. Chiar și termenul de „robot” este înlocuit cu „cobot”. Publicația scrie că Amazon nu urmărește eliminarea oamenilor în totalitate prin automatizare, ci mai degrabă o colaborare între personalul uman și tehnologie. Kelly Nantel, purtătoarea de cuvânt a companiei Amazon, a notificat că Amazon plănuiește să angajeze 250.000 de oameni în viitorul apropiat. Planurile Amazon pentru automatizare ar putea avea un impact major asupra „gulerelor albastre” din Statele Unite și a servit ca un model pentru companii precum Walmart, cel mai mare angajator american. Ce planuri mai are Jeff Bezos Conducerea companiei este convinsă că automatizarea este la orizont. Miliardarul Jeff Bezos are planuri mari – el a declarat că „milioane de oameni vor trăi în spațiu din anul 2045, iar roboții vor munci pe Lună”, scrie Fortune. Sursa Foto: Amazon Autorul recomandă: Afacerea pornită dintr-un garaj. Cum a devenit Jeff Bezos unul dintre BOGAȚII planetei
Cine ar putea fi noul băiat de la IT al lui Trump, după despărțirea de Musk. Silicon Valley vânează locul vacant în anturajul prezidențial
Despărțirea spectaculoasă dintre Donald Trump și Elon Musk, după o perioadă de apropiere publică și proiecte comune, a lăsat în urmă un loc liber la masa celor influenți din Biroul Oval. Iar în Silicon Valley simte mirosul oportunității: giganții tehnologici încep să caute noi canale de influență în Casa Albă, mai ales în contextul revenirii lui Trump pentru un al doilea mandat. Prezența masivă a liderilor tech la inaugurarea din ianuarie 2025 — Zuckerberg, Pichai, Altman, Bezos sau chiar Huang — nu a fost întâmplătoare. Mulți dintre acești actori importanți încearcă deja să-și refacă poziția de forță în raport cu administrația Trump, într-un moment în care Musk pare exclus din cercul de apropiați, scrie publicația Business Insider. Mark Zuckerberg, între rebranding și calcule strategice Deși Meta este implicată într-un proces antitrust major cu autoritățile federale, Mark Zuckerberg nu a părut descurajat. A contribuit cu 1 milion de dolari la inaugurarea lui Trump și a găzduit un bal exclusivist în cinstea noii administrații. A mai făcut un pas important: s-a mutat parțial în Washington, după ce a achiziționat o vilă de 23 de milioane de dolari. Transformarea personală a lui Zuckerberg — de la fondatorul introvertit în hanorac la CEO-ul cu lanțuri de aur și discursuri despre „energie masculină” — pare gândită pentru a atrage un nou tip de atenție. Dacă acest joc dublu îl va apropia sau îl va îndepărta de Trump rămâne de văzut, dar Meta se află pe lista scurtă a favoriților. Sam Altman și proiectul „Stargate”: inteligența artificială, noua monedă de influență CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a devenit un apropiat discret al președintelui prin implicarea sa în proiectul Stargate — un plan colosal de 100 de miliarde de dolari pentru infrastructura AI din SUA. Apoi a fost văzut alături de Trump într-o delegație oficială în Arabia Saudită, pe fondul negocierilor pentru construirea unui uriaș centru de date în Abu Dhabi. Altman a reușit ceea ce Musk n-a mai putut: să fie ales pentru acest parteneriat internațional, în ciuda încercărilor fondatorului X de a-l bloca. Într-o administrație care pune accent pe supremația tehnologică a Americii, Altman ar putea deveni omul-cheie în politica de AI a Casei Albe. Bezos și Huang, jocuri de culise și strategii pe termen lung Jeff Bezos, altădată în conflict deschis cu Trump, pare acum reconfigurat ca un aliat discret. Fondatorul Amazon și al Blue Origin ar putea profita direct de o eventuală reziliere a contractelor SpaceX, amenințare lansată de Trump la adresa lui Musk. Blue Origin are deja o înțelegere de 3 miliarde de dolari cu NASA și ar putea urca pe un culoar preferențial dacă rivalul SpaceX va cădea în dizgrație. Pe de altă parte, Jensen Huang de la Nvidia, deși mai puțin vizibil public, a participat la vizita oficială din Orientul Mijlociu și este parte din proiectele comune de infrastructură AI. Interdicția impusă de Trump privind exportul cipurilor avansate în China a afectat Nvidia, dar și a creat o motivație suplimentară de colaborare cu guvernul SUA. Sundar Pichai și Google, prinși în menghina proceselor CEO-ul Google, Sundar Pichai, se confruntă cu presiuni judiciare serioase. Două decizii federale importante — privind monopolul pe piața de publicitate și motorul de căutare — ar putea obliga compania să se divizeze. În acest context, apropierea de Trump ar putea părea o strategie riscantă, dar și necesară. Prezența lui Pichai la inaugurare indică un interes real, deși poziția sa e delicată. În final, întrebarea nu e doar cine îl înlocuiește pe Musk în anturajul lui Trump, ci ce strategie va adopta Silicon Valley în relația cu un președinte care rămâne imprevizibil, dar puternic interesat de tehnologie și influență globală.
Cu cât au sărăcit cei mai bogați 10 oameni din lume după tarifele impuse de Trump
Noile tarife comerciale anunțate de președintele Donald Trump la începutul lunii aprilie au generat un val de panică pe piețele financiare americane, cu efecte imediate asupra marilor burse și, implicit, asupra averilor celor mai bogați oameni ai planetei. În doar 48 de ore, indicii bursieri au suferit cele mai mari scăderi din ultimii cinci ani. Nasdaq a pierdut 6%, S&P 500 a scăzut cu aproape 5%, iar Dow Jones a căzut cu 1.679 de puncte. Această volatilitate extremă a șters, la nivel teoretic, 74 de miliarde de dolari din averile combinate ale celor mai bogați 10 miliardari ai lumii. Potrivit Bloomberg Billionaires Index, cei mai afectați au fost liderii marilor companii de tehnologie – în special Elon Musk, Jeff Bezos și Mark Zuckerberg – ale căror averi sunt strâns legate de performanța bursieră a companiilor pe care le conduc sau le-au fondat. Elon Musk – pierdere de 11 miliarde de dolari (-2,5%) Elon Musk, cel mai bogat om din lume, a pierdut 11 miliarde de dolari în doar câteva zile, ca urmare a scăderii acțiunilor Tesla. Parte din această depreciere este alimentată și de criticile recente privind implicarea sa politică în noul mandat Trump, inclusiv prin controversatul „DOGE Office”. Averea sa, estimată acum la 322 miliarde de dolari, rămâne însă cea mai mare la nivel global. Musk deține și funcții de conducere în companii precum X/Twitter, Neuralink, Boring Company și SpaceX – dar grosul averii sale vine din Tesla, unde reacțiile publicului și ale investitorilor se reflectă imediat în valoarea acțiunilor. Jeff Bezos – pierdere de 15,9 miliarde de dolari (-6,7%) Fondatorul Amazon a fost lovit de o scădere importantă a acțiunilor companiei, ceea ce a dus la o pierdere de aproape 16 miliarde de dolari. Bezos, care deși a renunțat la funcția de CEO în 2021, rămâne extrem de implicat în direcțiile strategice ale gigantului e-commerce și controlează încă un pachet consistent de acțiuni. Bezos are și interese mediatice importante – este proprietarul The Washington Post – iar averea sa totală este acum estimată la 201 miliarde de dolari. Mark Zuckerberg – pierdere de 17,9 miliarde de dolari (-8,6%) Zuckerberg este, de departe, cel mai afectat miliardar din clasament, cu o pierdere de aproape 18 miliarde de dolari, echivalentul a 8,6% din averea sa. În contextul scăderii încrederii investitorilor în Meta și a controverselor privind eliminarea programelor de fact-checking de pe Facebook și Instagram, acțiunile companiei au scăzut accelerat. Zuckerberg controlează Meta (Facebook, Instagram, Threads, WhatsApp) și se confruntă cu o presiune tot mai mare din partea autorităților de reglementare. Warren Buffett – pierdere de 2,57 miliarde de dolari (-1,8%) Veteranul investițiilor a fost afectat indirect, mai ales prin deținerile companiei Berkshire Hathaway în Apple, care reprezintă 20% din portofoliul grupului. Buffett, în vârstă de 94 de ani, continuă să conducă imperiul Berkshire și are o avere estimată la 165 de miliarde de dolari. Bernard Arnault – pierdere de 6,22 miliarde de dolari (-3,5%) Liderul LVMH, cel mai mare conglomerat de lux din lume, a pierdut peste 6 miliarde în contextul încetinirii consumului global. Arnault controlează branduri precum Louis Vuitton, Dior, Moët & Chandon și Hublot. Scăderea încrederii consumatorilor în piețele cheie din Asia și Europa, amplificată de incertitudinile legate de noile tarife, a tras în jos și acțiunile LVMH. Bill Gates – pierdere de 291 milioane de dolari (-0,2%) Co-fondatorul Microsoft a fost relativ ferit de furtună. Deși averea sa a scăzut ușor, el are un portofoliu diversificat gestionat prin Cascade Investment și este mai puțin expus direct la mișcările speculative ale pieței. Cu o avere estimată la 162 de miliarde, Bill Gates rămâne activ în domeniul filantropic prin Fundația Bill & Melinda Gates. Larry Ellison – pierdere de 8,1 miliarde de dolari (-4,2%) Fondatorul Oracle a resimțit impactul prin expunerea sa la acțiunile Tesla, dar și prin scăderile din sectorul tehnologic în general. Cu o avere de 160 de miliarde, Ellison este implicat și în proiecte masive de infrastructură AI, precum Stargate – un plan de 500 de miliarde de dolari susținut de administrația Trump. Larry Page – pierdere de 4,79 miliarde de dolari (-2,9%) Fostul CEO al Google și acționar major la Alphabet a pierdut aproape 5 miliarde, în special pe fondul scăderilor în sectorul Big Tech. Page rămâne un pion important în dezvoltarea tehnologiilor viitorului, inclusiv vehicule electrice zburătoare prin startup-uri precum Kitty Hawk. Steve Ballmer – pierdere de 2,85 miliarde de dolari (-1,9%) Fostul CEO Microsoft, cu o avere de 131 de miliarde, a fost afectat de declinul general al acțiunilor Microsoft. Ballmer este în prezent și proprietarul echipei de baschet Los Angeles Clippers, achiziționată în 2014. Sergey Brin – pierdere de 4,46 miliarde de dolari (-2,8%) Co-fondatorul Google și fost președinte al Alphabet a pierdut aproape 4,5 miliarde. Deși nu mai deține o funcție executivă, influența lui în companie rămâne semnificativă datorită acțiunilor cu drepturi speciale pe care le controlează. Concluzie Chiar dacă pierderile nu sunt definitive, iar miliardarii își pot recupera rapid sumele odată ce piețele se stabilizează, episodul confirmă cât de expusă este economia globală la politicile comerciale. Tarifele impuse de Trump nu au afectat doar relațiile comerciale dintre SUA și China, ci și averile celor mai influenți oameni ai planetei – un semnal clar că economia mondială a intrat într-o nouă etapă de volatilitate și negociere agresivă.