Universitatea Harvard, afectată de scandalul Epstein: fostul său președinte, Lawrence Summers, demisionează
Lawrence H. Summers, fost președinte al Universității Harvard și economist de renume, va renunța la activitatea didactică la finalul anului universitar, potrivit NYTimes. Decizia vine în urma unor documente recent publicate, care au evidențiat o relație mai apropiată cu Jeffrey Epstein decât se știa anterior. Harvard a confirmat că Summers, aflat în concediu din noiembrie, nu va reveni la cursuri înainte de plecarea sa. Un purtător de cuvânt al universității a precizat că demisia este legată de o revizuire instituțională în curs a documentelor privind relația cu Epstein, publicate recent de Departamentul de Justiție (DOJ) al SUA. Demisie legată de documentele despre Epstein Documentele arată că Summers a continuat să interacționeze cu Epstein după condamnarea acestuia din 2008 pentru prostituție implicând un minor. Dezvăluirile au determinat reluarea verificărilor privind conexiunile lui Epstein în mediile academice de elită. Summers a demisionat și din funcția de co-director al Mossavar-Rahmani Center for Business and Government. Harvard a transmis că această decizie face parte din procesul intern de evaluare a documentelor legate de Epstein. Informația a fost relatată pentru prima dată de The Harvard Crimson, publicația studențească a universității. Revizuire instituțională extinsă la Harvard Universitatea a confirmat, de asemenea, că Martin A. Nowak, profesor de matematică și biologie, care are legături documentate cu Epstein, a fost plasat în concediu administrativ. Facultatea de Arte și Științe desfășoară o investigație separată în cazul său. Cazul reaprinde discuțiile, în timp ce universitățile își revizuiesc relațiile și eventualele legături financiare cu Epstein. Mai multe instituții s-au confruntat cu întrebări legate de donațiile și colaborările academice asociate acestuia. Impactul asupra Universității Harvard Summers, care a condus Harvard între 2001 și 2006, a rămas o figură influentă în mediul academic și în politicile publice. Demisia sa adaugă un nou element major în seria repercusiunilor legate de Epstein. Oficialii Harvard au subliniat importanța transparenței și responsabilității în procesul de revizuire aflat în curs.
Parisul va înființa o echipă specială pentru a analiza posibila implicare a cetățenilor francezi în infracțiunile lui Jeffrey Epstein
Procuratura din Paris a anunțat, sâmbătă, că va înființa o echipă specială pentru analizarea probelor care ar putea implica cetățeni francezi în infracțiunile comise de Jeffrey Epstein, relatează France24. În cadrul acestei inițiative, magistrații din această echipă specială vor redeschide dosarele referitoare la Jean-Luc Brunel, fost director al unei agenții de modelling franceze. Acesta a fost găsit mort în celula sa dintr-o închisoare din Paris în 2022, după ce fusese acuzat de violarea unor minore. O anchetă a arătat că Brunel era „un prieten apropiat al lui Jeffrey Epstein”. Echipa specială va colabora îndeaproape cu procurorii de la unitatea națională pentru infracțiuni financiare și cu poliția franceză, pentru a demara anchete în cazul în care sunt suspiciuni că sunt infracțiuni care implică persoane din Franța, a declarat procuratura din Paris pentru AFP. Scopul este „de a putea extrage orice element care ar putea fi reutilizat în mod util într-un nou cadru de anchetă”, se arată în comunicatul procuraturii, potrivit France24. Mai multe personalități din Franța, menționate în ultimele documente publicate din dosarele Epstein Decizia vine în contextul în care mai multe personalități publice din Franța sunt menționate în cele mai recente documente publicate de Departamentul de Justiție din SUA privind cazul Epstein. Menționarea lor nu înseamnă în sine că a fost comisă vreo infracțiune. Procuratura franceză a precizat, potrivit sursei citate, că i s-a cerut să investigheze trei cazuri noi specifice care implică un diplomat francez, un agent de modelling și un muzician. De asemenea, procuratura investighează apariția diplomatului de rang înalt Fabrice Aidan în documentele legate de Epstein publicate de autoritățile americane.
H. D. Hartmann: Băncile n-au explicat cum a avut Epstein acces la bani. Făcea transferuri de sute de milioane de dolari lunar
Într-o ediție transmisă live de Gândul, analistul politic H. D. Hartmann a analizat aspecte importante privind dosarul Epstein, ridicând un semn de întrebare privitor la modul prin care Jeffrey Epstein reușea să facă transferuri de milioane de dolari fără a ridica suspiciuni. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Invitat în emisiunea lui Marius Tucă, H. D. Hartmann a vorbit despre dosarul Epstein, fiind vehement cu privire la presupusa implicare a băncilor americane în această rețea. Acesta afirmă că este de-a dreptul suspect modul în care Epstein făcea transferuri și donații de milioane de dolari lunar, fiind neclară sursa veniturilor acestuia. „Părerea mea este că vor apărea apoi și dosarele, din punct de vedere, cum spunem noi, semifalse. Sunt dosare financiare. În primul rând, băncile n-au explicat cum a avut acces Epstein la bani. Vorbesc de împrumuturi. Nu numai de împrumuturi, dar a făcut transferuri imense. El făcea pe lună donații de 2 milioane de dolari la instituții de toate calibrele.” Hartmann susține că, în momentul în care vor fi făcute publice numele celor din domeniul bancar care au făcut posibile aceste transferuri, acest lucru îi va dărâma, de fapt, pe șefii sistemului financiar mondial. „Să nu uităm că una dintre celebrele, nu mai știu care, Turandot a fost producția plătită în 2006 sau 2005, integral de el, 30 de milioane, la The Metropolitan Opera. Deci, atenție foarte mare, trebuie să apară și dosarele financiare. Vor distruge actualii șefi ai sistemului financiar mondial. Deci, cine folosește această rețea în acest moment, este o preluare în forță, în primul rând. Și, doi, este o preluare cu un anumit scop.”
Fost premier norvegian, suspect de corupție agravată în dosarul Epstein. Percheziții la proprietățile lui Jagland
Operațiunea a fost realizată de Økokrim, unitatea specializată în combaterea criminalității financiare, în baza unei decizii judecătorești, scrie Der Spiegel. Potrivit unui comunicat oficial, poliția a percheziționat locuința lui Jagland din Oslo, precum și alte două proprietăți situate în Risør și Rauland, în sudul Norvegiei. Perchezițiile au fost posibile după ce Consiliul Europei i-a ridicat imunitatea, la solicitarea autorităților norvegiene. Jagland a fost secretar general al Consiliului Europei între 2009 și 2019 și, anterior, președinte al Comitetului Nobel norvegian. Ancheta vizează posibile fapte de „corupție pasivă”, autoritățile încercând să stabilească dacă avantajele primite de Jagland constituie beneficii ilegale. Conform documentelor publicate în dosarul Epstein la sfârșitul lunii ianuarie, Jagland și/sau membri ai familiei sale ar fi utilizat, în mod repetat, între 2011 și 2018, apartamentele lui Epstein din Paris și New York, precum și proprietatea acestuia din Palm Beach, Florida. Pentru cel puțin unul dintre aceste sejururi, cheltuielile de călătorie pentru șase adulți ar fi fost suportate integral de Jeffrey Epstein. De asemenea, anchetatorii menționează o ofertă de acoperire a costurilor pentru o vacanță în Caraibe, acceptată inițial de Jagland, dar anulată ulterior. Thorbjørn Jagland, suspect de corupție agravată, neagă orice faptă penală Prin intermediul avocatului său, Anders Brosveet, fostul lider laburist în vârstă de 75 de ani a declarat că nu este vinovat de nicio infracțiune și că dorește să coopereze deplin cu ancheta. Acesta urmează să fie audiat de Økokrim în perioada următoare. Documentele anchetei mai arată că Jagland ar fi solicitat sprijinul lui Epstein pentru obținerea unui împrumut bancar și că Epstein l-ar fi presat în repetate rânduri să faciliteze o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin. Jagland a admis recent că menținerea relației cu Epstein a fost „o eroare de judecată”. Jeffrey Epstein, condamnat în 2008 pentru infracțiuni sexuale, a murit în 2019 într-o închisoare din New York, în așteptarea procesului pentru trafic sexual de minori. Dosarul său continuă să genereze investigații și controverse internaționale, mai multe personalități fiind menționate în documente, fără ca simpla apariție a numelui să implice automat vinovăție.
Keir Starmer își cere scuze victimelor lui Epstein după numirea lui Mandelson
Premierul Marii Britanii, Keir Starmer, și-a cerut public scuze victimelor lui Jeffrey Epstein și a spus că regretă decizia de a-l numi pe Peter Mandelson ambasador al Regatului Unit în SUA. Peter Mandelson a avut o relație apropiată cu infractorul sexual Jeffrey Epstein, scrie Reuters. Keir Starmer a spus că, la momentul numirii în decembrie 2024, nu cunoștea cât apropiați sunt Mandelson și Epstein. El a afirmat că informațiile disponibile atunci nu arătau că relația dintre cei doi ar putea fi problematică. Premierul a precizat că voia inițial să facă public avizul de verificare primit înainte de desemnarea lui Mandelson, însă a decis să nu facă acest lucru după o solicitare a poliției. Autoritățile engleză i-au cerut să evite orice demers care ar putea afecta o anchetă în curs. „Se știa public de ceva vreme că Mandelson îl cunoștea pe Epstein, dar niciunul dintre noi nu știa profunzimea și întunericul acelei relații”, a declarat Starmer reporterilor. Premierul s-a adresat direct victimelor și a transmis scuze pentru toate cele întâmplate. „Vreau să le spun asta (victimelor): Îmi pare rău. Îmi pare rău pentru ceea ce vi s-a făcut, îmi pare rău că atât de mulți oameni cu putere v-au dezamăgit, îmi pare rău că am crezut minciunile lui Mandelson și l-am numit.”, a transmis Starmer.
Cum au distras scandalurile ICE şi Epstein atenția de la Jocurile Olimpice: E trist
Președinta CIO, Kirsty Coventry, spune că este „trist” că scandalurile ICE și Epstein distrag atenția de la Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano Cortina. Șefa Comitetului Internațional Olimpic adaugă însă că întotdeauna a existat ceva care a perturbat această competiție în trecut, și aduce aminte de virusurile Zika sau Covid. Scandalurile ICE şi Epstein distrag atenția de la Jocurile Olimpice? Cum răspunde șefa CIO Președinta CIO susține că, din păcate, scandalurile ICE și Epstein distrag atenția de la Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano Cortina, programate în perioada 6-22 februarie. Aceasta adaugă însă că este obișnuită să existe mereu ceva de genul înaintea acestei competiții de anvergură, iar aici dă exemplele virusurilor Zika sau Covid. Coventry nu au putut evita întrebările legate de ICE și dosarele lui Jeffrey Epstein la o conferință de presă de duminică la Milano. Aceasta a încercat să dribleze jurnaliștii spunând că nu este treaba CIO să comenteze aceste probleme, dar, atunci când a fost presată, ea a recunoscut că este „trist” că astfel de povești deviază atenția de la viitoarele Jocuri Olimpice, scrie apnews.com. „Cred că orice distrage atenția de la aceste Jocuri este trist, nu? Dar am învățat de-a lungul anilor… că întotdeauna a existat ceva care a preluat atenția în perioada premergătoare Jocurilor. Fie că a fost vorba de Zika, COVID, întotdeauna a existat ceva” „Dar ceea ce îmi menține vie credința este că, atunci când are loc ceremonia de deschidere și acei sportivi încep să concureze, lumea să-și amintească magia și spiritul pe care le au jocurile și ce este cu adevărat important”, a spus Coventry. Foto: Profimedia02.02.2026 Proteste de amploare la Milano Sute de manifestanți s-au adunat sâmbătă la Milano pentru a protesta față de desfășurarea agenților Imigrației și Vamei (ICE) din SUA în timpul Jocurilor Olimpice de iarnă. Pe de altă parte, cea mai recentă colecție de dosare guvernamentale publicate despre Epstein include e-mailuri din 2003 între Casey Wasserman, șeful comitetului de organizare a Jocurilor Olimpice de la Los Angeles, și fosta iubită a lui Epstein, Ghislaine Maxwell. „Din toate informațiile pe care le avem și cred că autoritățile americane, ca și celelalte autorități, au făcut toate clarificările necesare, așa că din partea noastră nu ne revine sarcina de a comenta mai mult. Dar așteptăm cu nerăbdare Jocurile Olimpice”, a spus Coventry când a fost întrebat despre prezența agenților ICE la Milano. Ea a fost și mai puțin receptivă când a fost întrebată despre Wasserman: „Nu am discutat despre asta ieri și cred că domnul Wasserman știe ce a declarat și acum nu mai avem nimic de adăugat”. Doi membri ai CIO au fost menționați în documente, deși nu există nicio sugestie că ar fi făcut ceva greșit. Aceștia sunt Richard Carrion, un bancher portorican care a terminat pe locul doi după fostul președinte CIO, Thomas Bach, la alegerile din 2013, și Johan Eliasch, președintele Federației Internaționale de Schi și Snowboard, care a fost unul dintre adversarii lui Coventry în luna martie anul trecut. „Nu am luat legătura cu Casey, atenția a fost concentrată în totalitate pe Milano Cortina, au fost o serie de lucruri pe care ne-am concentrat aici”, a declarat Coventry, care a fost aleasă acum puțin peste 10 luni, fiind prima femeie președinte CIO. „În ceea ce privește membrii CIO, evident că urmărim și monitorizăm presa și suntem conștienți de câteva lucruri care au fost raportate chiar astăzi și avem nevoie de ceva timp pentru a analiza acest lucru și pentru a primi informații”, a conchis șefa CIO.
Cum ar fi încercat Jeffrey Epstein să profite de activele înghețate ale Libiei. MI6 și Mossad împlicate în discuții
Conform corespondenței dezvăluite, Epstein și colaboratorii săi discutau despre identificarea și „recuperarea” unor active libiene înghețate în diverse țări occidentale. Acestea erau evaluate la aproximativ 80 de miliarde de dolari, dintre care 32,4 miliarde se aflau în Statele Unite. În email, aceste fonduri sunt descrise ca fiind „furate și deturnate”. Autorii susțin că valoarea lor reală ar putea fi de trei până la patru ori mai mare, mai scrie Euronews. Documentele arată că au existat discuții preliminare cu foști membri ai serviciilor secrete britanice MI6 și ai agenției israeliene Mossad. Aceștia și-ar fi manifestat interesul de a participa la identificarea activelor. Totodată, au fost contactate importante firme internaționale de avocatură, dispuse să lucreze pe bază de onorariu de succes, adică să fie plătite doar dacă ar fi câștigat procesele. Libia, „o oportunitate strategică” Emailul prezintă Libia drept o țară bogată în resurse petroliere și cu „forță de muncă bine educată”. Era astfel considerată o oportunitate majoră pentru investiții financiare și juridice. Autorii calculau că recuperarea chiar și a unei mici părți din fondurile înghețate ar putea aduce profituri de miliarde de dolari. Mai ales într-un moment în care Libia avea nevoie de peste 100 de miliarde pentru reconstrucție și relansare economică. Fondurile libiene au fost înghețate conform Rezoluției 1973 a Consiliului de Securitate al ONU, adoptată în martie 2011, în timpul revoltei care a dus la prăbușirea regimului lui Muammar Gaddafi. Deși ONU promisese eliberarea activelor după încheierea conflictului, instabilitatea politică persistentă a împiedicat acest proces. Eforturile recente de recuperare a activelor În 2023, Guvernul Unității Naționale din Libia, condus de Abdelhamid Dbeibeh, a înființat o comisie juridică specială pentru a urmări dosarul activelor înghețate, colaborând cu mai multe state. Oficialii libieni afirmă că unele țări au deschis acțiuni în justiție pentru a confisca o parte din aceste fonduri, invocând pierderi suferite în urma conflictului.
Un fost ministru britanic demisionează din Partidul Laburist după noi dezvăluiri legate de Epstein
Mandelson, care a fost înlăturat de Starmer din funcția de ambasador al Marii Britanii în Statele Unite anul trecut, după dezvăluirile anterioare despre legăturile sale cu Epstein, a declarat că nu dorește să provoace „și mai multă jenă” Partidului Laburist, relatează BBC. Documentele publicate de Departamentul american de Justiție arată că Epstein a efectuat către Mandelson plăți totale de 75.000 de dolari, în 2003 și 2004, în trei tranșe de câte 25.000 de dolari. „În acest weekend am fost din nou asociat cu indignarea justificată stârnită de cazul Jeffrey Epstein și îmi pare rău pentru asta”, a scris Mandelson într-o scrisoare adresată Partidului Laburist. Mandelson a afirmat că el consideră false acuzațiile privind plățile și a spus că le va verifica. „În timp ce fac acest lucru, nu doresc să cauzez o jenă și mai mare Partidului Laburist și, prin urmare, renunț la calitatea de membru al partidului”, a scris acesta. „Vreau să profit de această ocazie pentru a-mi reitera scuzele față de femeile și fetele ale căror voci ar fi trebuit auzite cu mult timp în urmă”, a adăugat Mandelson. Acesta a spus că regretă că l-a cunoscut pe Epstein și că a păstrat legătura cu el după ce a fost condamnat, spunând că cere iertare „femeilor și fetelor care au suferit”.
Descoperirea a încă un milion de potențiale documente legate de Jeffrey Epstein întârzie publicarea completă a dosarelor cu câteva săptămâni
Administrația de la Washington a început publicarea dosarelor legate de investigațiile penale care l-au vizat pe Epstein, apropiat al lui Trump în anii 1990, în vederea respectării unei legi adoptate de Congres luna trecută, relatează Reuters. Republicanii și democrații din Congres au adoptat legea în pofida obiecțiilor lui Trump, actul normativ impunând publicarea tuturor documentelor până pe 19 decembrie, cu posibilitatea efectuării unor redactări parțiale pentru protejarea victimelor. Documentele făcute publice până în prezent au conținut numeroase pasaje cenzurate, fapt care a stârnit nemulțumirea unor parlamentari și a contribuit prea puțin la calmarea unui scandal ce riscă să afecteze Partidul Republican înaintea alegerilor din 2026. Într-un mesaj publicat miercuri pe rețelele sociale, Departamentul de Justiție a precizat că peste un milion de documente suplimentare, potențial legate de Epstein, au fost descoperite de FBI și de biroul procurorului federal din Manhattan, fără a oferi detalii despre momentul sau modul în care acestea au fost identificate. „Avem avocați care lucrează non-stop pentru a analiza și a face redactările impuse de lege, în vederea protejării victimelor, și vom publica documentele cât mai curând posibil”, a transmis Departamentul de Justiție. „Din cauza volumului foarte mare de materiale, acest proces ar putea dura încă câteva săptămâni.”
Imaginea lui Trump, printre documentele republicate în dosarele Epstein, după ce aparent a fost eliminată
Printre documentele retrase se numără o fotografie care prezintă două imagini ale lui Trump într-un birou: una în care este înconjurat de femei în costume de baie și alta în care apare alături de soția sa, Melania Trump, Ghislaine Maxwell și Epstein, scrie Sky News. Retragerea temporară a fost confirmată după ce un grup de democrați din Comitetul de Supraveghere al Camerei Reprezentanților a atras atenția asupra lipsei din fișierele publicate. DOJ a precizat ulterior că nu există dovezi că vreuna dintre victimele lui Epstein apare în fotografii și că imaginile au fost republicate fără nicio modificare sau redare. În contextul publicării, peste 1.200 de victime și-au văzut identitatea protejată prin redactări parțiale sau totale, însă supraviețuitorii și experți juridici au criticat modul de prezentare. Avocata Gloria Allred a declarat că unele fotografii compromițătoare ale victimelor nu au fost complet redactate, provocând un traumatism suplimentar. Ashley Rubright, o victimă a lui Epstein, a declarat că paginile complet redactate ridică întrebări privind motivele reale ale ascunderii unor informații. De asemenea, Jay Clayton, procuror al Districtului de Sud din New York, a recunoscut că procesul de revizuire „este vulnerabil erorilor umane sau automate” și că DOJ a optat să acopere fețele femeilor din fotografii pentru a proteja identitatea victimelor, chiar dacă nu toate erau victime cunoscute. Printre celelalte imagini retrase se numără nuduri și picturi ale femeilor din reședința lui Epstein. Publicarea incompletă a documentelor a stârnit critici din partea ambelor partide politice, precum și ale avocaților victimelor, care consideră că procesul de transparență nu respectă pe deplin legea. DOJ a promis că vor urma noi actualizări și publicări ale documentelor, iar administrația Trump susține că a fost cea mai transparentă în istorie, deși publicarea a avut loc ca urmare a legii Epstein Files Transparency Act.