Agenția care a ruinat-o pe Simona Halep, dată în judecată: Am depus plângerea
Agenția Internațională pentru Integritatea Tenisului (ITIA), organismul care i-a ruinat cariera Simonei Halep, se confruntă cu acuzații extrem de grave. Un tenismen bulgar din circuitul ATP, pe numele său Simon Anthony Ivanov, vrea să îi răzbune pe toți colegii săi de breaslă care se consideră victimele Agenției de integritate. Acesta a anunțat că dă în judecată ITIA, în urma deciziei organizației de a-i impune o suspendare de cinci ani. Agenția care a acuzat-o pe Halep de două încălcări ale Programului anti-doping l-a pedepsit aspru și pe bulgar: cinci ani de suspendare și 25.000 de dolari amendă, pentru că a jucat la pariuri sportive. ITIA, dată în judecată de un tenismen bulgar: „A depus plângerea în baza Codului Penal” Simon Anthony Ivanov, jucător în vârstă de 25 de ani, care a atins în 2023 cel mai bun loc al carierei în clasamentul ATP, 598, lansează acuzații fără precedent la adresa ITIA! Acesta susține că Agenția de Integritate nu are jurisdicție în Bulgaria sau în Uniunea Europeană. El afirmă că acest lucru a fost confirmat de o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene, pronunțată la 1 august 2025, în cauza C-600/23, conform căreia actele CAS/ITIA sunt supuse controlului judiciar deplin al instanțelor naționale ale statelor membre și nu pot produce efecte juridice în mod independent. Sportivul a mai precizat că a depus deja o acțiune civilă la Tribunalul Districtual Varna, unde actele emise de ITIA au fost prezentate ca probe ale unei activități infracționale. De asemenea, el a depus o plângere în baza articolului 321 din Codul Penal, precum și proceduri penale paralele în Grecia și Serbia împotriva agenției, acuzând implicarea într-un grup organizat criminal transnațional și prelucrarea ilegală a datelor sale personale. Suspendat cinci ani și amendat cu 25.000 de dolari Ivanov a transmis un comunicat prin intermediul agenției de presă BTA: „În prezent, actele ITIA fac obiectul unor proceduri în fața Tribunalului Districtual Varna (dosar civil nr. 20124/2025), precum și al unor proceduri penale în Bulgaria, Grecia și Serbia. Conform hotărârii CJUE (C-600/23), actele ITIA nu au jurisdicție independentă pe teritoriul UE”, a afirmat bulgarul. Simon Anthony Ivanov a fost suspendat recent pentru cinci ani și amendat cu 25.000 de dolari, pentru încălcarea Programului Anticorupție din Tenis. Potrivit ITIA, Ivanov a refuzat să participe la audierea din cazul său și a fost găsit vinovat de încălcarea Secțiunii D.1.a, legată de activități de pariuri în valoare de peste 196.000 de euro pe meciuri disputate între februarie și octombrie 2022, precum și a Secțiunii F.2.b, care vizează refuzul de a coopera cu anchetatorii.
Trump amenință că va da în judecată BBC pentru că discursul său a fost editat. Reacția postului britanic
Președintele BBC, Samir Shah, și-a cerut scuze luni pentru „eroarea de judecată” care a provocat demisiile directorului executiv al BBC și ale șefului departamentului de știri. Demisiile au avut loc după ce documentarul intitulat „Trump: A Second Chance?” a fost difuzat ca parte a seriei „Panorama” a BBC cu câteva zile înainte de alegerile prezidențiale din 2024 din SUA. Postul național britanic a îmbinat la montaj două părţi ale discursului lui Trump rostit la 6 ianuarie 2021, astfel încât acesta părea să încurajeze revolta de la Capitol Hill. BBC a declarat luni că a primit scrisoarea preşedintelui Trump, în care acesta ameninţă cu acţiuni în justiţie, iar reprezentanții postului britanic au promis că vor răspunde în timp util. În scrisoare se menționează că „dacă BBC nu se conformează celor de mai sus până la 14 noiembrie 2025, ora 17:00 EST, președintele Trump nu va avea altă alternativă decât să-și exercite drepturile legale și echitabile, toate fiind rezervate în mod expres și nefiind renunțate, inclusiv prin intentarea unei acțiuni în justiție pentru daune în valoare de cel puțin un miliard de dolari”. BBC News și-a cerut scuze pentru situația provocată, subliniind că nu a existat intenția de a induce publicul în eroare. Scopul, notează aceasta, a fost de a transmite mesajele cheie ale discursului într-un „format condensat”, întrucât discursul complet a durat peste o oră, și de a ilustra ceea ce se întâmpla în acea zi. BBC afirmă, de asemenea, că s-a sugerat că programul a eliminat cuvântul „pașnic” din clipurile discursului lui Trump, însă acest lucru nu s-a întâmplat. „Pentru a fi clar, nu am făcut acest lucru”, afirmă BBC.
Allen Coliban, fost primar al Brașovului, dat în judecată pentru un prejudiciu de 16 milioane de lei
Acuzațiile vizează implicarea directă a acestora în structura asociației care a beneficiat ilegal de finanțare publică. Potrivit publicației Biz Brașov, lichidatorul judiciar al Asociației Club Sportiv Fotbal Club Brașov – Steagul Renaște a depus o cerere la Tribunalul Brașov pentru atragerea răspunderii patrimoniale împotriva mai multor persoane publice, printre care Allen Coliban, fostul primar al Brașovului, partenera sa Camelia Clem, și Dragoș David, fost șef al Agenției Metropolitane Brașov. Conform cererii, cei implicați ar trebui să suporte în solidar, proporțional cu responsabilitatea fiecăruia, un prejudiciu în valoare de 16.083.391,95 lei, sumă care, potrivit lichidatorului, reprezintă daunele produse asociației. În plină campanie electorală, Allen Coliban a cedat partenerei sale casa moștenită de la bunici, în care își avea sediul inclusiv Federația Română de Curling, sub forma unei dări în plată, invocând că aceasta a fost renovată din fonduri proprii ale Cameliei Clem. Potrivit sursei citate, gestul fostului edil ar fi avut drept scop protejarea patrimoniului personal în eventualitatea în care ar fi fost obligat de instanță să suporte pierderile cauzate prin implicarea în activitatea asociației. După un an de la înființarea asociației, juriștii Primăriei Brașov au constatat că în componența acesteia se regăseau primarul Allen Coliban și partenera sa, ceea ce făcea ilegală finanțarea din fonduri publice a organizației. Ce spune legea despre participarea unui primar Potrivit legii, un primar nu poate participa, în nume propriu, la o asociație care primește bani publici de la instituția pe care o conduce. Situația s-a menținut până în 8 septembrie 2022, când Judecătoria Brașov a consfințit oficial retragerea celor doi din rândul membrilor fondatori. Fostul edil a declarat că s-ar fi retras din asociație încă din 2021, prezentând o cerere în acest sens. Cu toate acestea, cererea nu era înregistrată oficial la Judecătoria Brașov, astfel că, din punct de vedere legal, Allen Coliban și Camelia Clem figurau în continuare ca membri fondatori în momentul în care asociația beneficia de fonduri publice. Asociația vizată a fost înființată pentru a susține conceptul de „FC Brașov – Steagul Renaște”, un proiect sportiv care a beneficiat de susținere din partea administrației locale, însă care a ajuns, ulterior, în procedură de lichidare. Ancheta lichidatorului a scos la iveală nereguli privind conflictul de interese și implicarea directă a unor oficiali locali în structura organizației, ceea ce a determinat declanșarea procesului de atragere a răspunderii patrimoniale, scrie Gândul.
Bryan Kohberger a fost condamnat la închisoare pe viață pentru uciderea celor patru studenți din Idaho
Conform Reuters, Bryan Kohberger, în vârstă de 30 de ani, fost student la doctorat în justiţie penală, a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru uciderea a patru studenţi ai Universităţii din Idaho, într-un caz care a şocat America. Sentinţa a fost pronunţată miercuri, după ce Kohberger a încheiat o înţelegere cu procurorii, acceptând să pledeze vinovat în schimbul evitării pedepsei cu moartea. Judecătorul a decis patru pedepse pe viaţă, care se execută consecutiv, fără posibilitatea de apel sau eliberare condiţionată. Cu toate acestea, în timpul audierii finale, Kohberger a refuzat să dea o declaraţie în faţa instanţei, menţinând misterul asupra motivului care a stat la baza atacului brutal comis în noiembrie 2022. Familiile victimelor şi-au exprimat furia şi frustrarea în sala de judecată, cerând explicaţii şi acuzând lipsa de empatie a inculpatului. Judecătorul John C. Hippler a atras atenţia asupra pericolului de a-i acorda prea multă atenţie publică inculpatului, afirmând că „unii oameni caută faima în cel mai cumplit mod”. Kohberger a fost arestat în decembrie 2022, după o anchetă amplă care a implicat amprente ADN şi supraveghere video. Victimele Ethan Chapin, Madison Mogen, Xana Kernodle şi Kaylee Goncalves au fost înjunghiate mortal într-o casă de lângă campusul universitar din oraşul Moscow, statul Idaho.
Călin Georgescu a fost trimis în judecată. Ce acuzații îi sunt aduse fostului candidat la prezidențiale
Călin Georgescu a fost trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată. Aceste fapte sunt prevăzute de art. 5 din O.U.G. 31/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal. Potrivit procurorilor, faptele au avut loc în ultimii 5 ani: 16 iunie 2020, luna septembrie 2020, 2 octombrie 2021, 1 septembrie 2024 și 16 mai 2025. Concret, Călin Georgescu a promovat în public, prin diverse mijloace, idei, concepţii și doctrine fasciste, legionare și xenofobe. Parchetul General a menționat mai multe acuzații la adresa lui Călin Georgescu, printre care „glorificarea excesivă a trecutului istoric, ultranaționalismul populist și cultul mareșalului Ion Antonescu”. Săptămâna trecută, lui Călin Georgescu i s-a schimbat calitatea în dosarul menționat, din suspect în inculpat. În prezent, fostul candidat la alegerile prezidențiale se află sub control judiciar. Rechizitoriul a fost transmis Judecătoriei Sectorului 1 București, instanța care este competentă să judece cauza în fond.
Românul care a dat în judecată WhatsApp că nu i-a șters contul. Cine a câștigat, câți bani au fost în joc
Tribunalul Sibiu a obligat Meta Platforms să șteargă contul WhatsApp și datele aferente ale unui sibian, după ce compania nu i-a respectat cererea de ștergere. Concret, un bărbat din Sibiu a dat în judecată Meta Platforms, compania-mamă a Facebook și WhatsApp, după ce a solicitat ștergerea contului său de WhatsApp și a constatat că datele sale încă erau accesibile contactelor sale, deși el își ștersese contul și aplicația. Tribunalul Sibiu i-a dat câștig de cauză bărbatului Tribunalul Sibiu i-a dat parțial dreptate, obligând compania să șteargă contul și backup-ul asociat din Google Drive, scrie publicația sibiană Turnul Sfatului. C.T., în vârstă de 55 de ani, a decis în 2021 să-și închidă contul WhatsApp ca reacție la schimbarea politicii de confidențialitate, care a preluat clauze de la Facebook, cu care nu a fost de acord. „Am cerut să mi se șteargă contul, dar am descoperit că persoanele din lista mea de contacte încă puteau vedea conversațiile noastre”, a explicat el, potrivit sursei citate. În proces, a susținut și un martor care a demonstrat că poate accesa încă mesajele. Totuși, Meta nu sărăcește În sentința dată publicității, Tribunalul a admis parțial acțiunea, obligând Meta să șteargă contul WhatsApp aferent numărului de telefon al reclamantului și backup-ul din Google Drive, însă a respins restul cererilor. Compania trebuie să plătească și 20 de lei cheltuieli de judecată. C.T. a declarat că nu este mulțumit de decizie și va face apel, menționând că a avut și alte cereri neacceptate. El a subliniat că principalul motiv pentru care a intentat procesul este că datele personale continuă să fie folosite în scopuri comerciale: „Profitul companiilor mari vine din marketing, din afaceri cu datele noastre. Dacă alții sunt de acord cu asta, eu nu sunt”. Politicile de utilizare și politicile de confidențialitate, chestiuni esențiale Bărbatul a mai spus că, deși consumă mult timp, preferă să citească cu atenție termenii de utilizare și politicile de confidențialitate înainte de a accepta condițiile, recomandând acest lucru și altora, deși recunoaște că majoritatea acestor documente sunt doar în limba engleză, ceea ce poate fi o barieră pentru mulți utilizatori români. Acest caz scoate în evidență provocările legate de protecția datelor personale și dreptul utilizatorilor de a-și controla informațiile într-o eră în care companiile mari domină piața digitală.
50 Cent, atac la Floyd Mayweather, după ce fostul boxer a dat în judecată Business Insider şi a cerut 100.000.000 de dolari: Nu ai făcut afacerea, campionule
Rapper-ul 50 Cent l-a atacat frontal pe Floyd Mayweather, după ce fostul mare pugilist a dat în judecată Business Insider și a solicitat o sumă incredibilă pentru defăimare. Legenda boxului mondial a cerut 100.000.000 de dolari din cauza unui articol în care s-a scris ceva neadevărat despre el în legătură cu achiziționarea a 62 de apartamente în Manhattan. Celebrul rapper 50 Cent, atac la legenda boxului mondial, Floyd Mayweather Rapper-ul 50 Cent a fost în trecut prieten la cataramă cu Floyd Mayweather. Ulterior, s-au certat rău de tot și nu și-au mai vorbit. Cântărețul l-a criticat recent pe ex-boxer, după ce acesta din urmă a dat în judecată Business Insider și a solicitat 100.000.000 de dolari din cauza unui articol în care s-a scris neadevăruri despre el în legătură cu achiziționarea a zeci de case în Manhattan, scrie si.com. Legenda rapp-ului și campionul din ring au fost prieteni foarte apropiați. Apoi, înainte ca Mayweather să execute o pedeapsă de trei luni de închisoare în 2012, i-a cerut rapper-ului să preia conducerea companiei sale de promovare a boxului, „The Money Team”. 50 Cent a fost imediat de acord și a făcut toto ce i s-a cerut. Atunci când Mayweather a ieșit din închisoare, 50 Cent ar fi cerut un milion de dolari, pe care a pretins că i se datorează din conducerea „The Money Team”, însă celebrul boxer nu i-a plătit niciodată această sumă. Acest lucru a stârnit un adevărat iureș între Mayweather și 50 Cent. Un deceniu mai târziu, 50 Cent a dezvăluit că el și Mayweather s-au împăcat, însă relația lor apropiată nu a mai fost niciodată ca înainte. Rapper-ul 50 Cent ar putea reaprinde cearta cu Floyd Mayweather după ce l-a căutat în legătură cu un proces recent. 50 Cent l-a contrat pe Mayweather după ce boxerul a intentat un proces de 100 de milioane de dolari împotriva celor de la Business Insider. Reporterul Daniel Geiger a scris un articol despre portofoliul imobiliar de 62 de case din Manhattan al lui Mayweather. Boxerul spune însă că tranacța nu a avut loc niciodată, deoarece nu există nicio dovadă că s-a făcut o astfel de tranzacție de vânzare-cumpărare. Postare ștearsă de pe Instagram Mayweather a făcut o postare pe Instagram, ștearsă ulterior, legată de procesul intentat. „Am 48 de ani și nu am dat niciodată în judecată un mijloc de presă. Dar instituțiile de presă, de-a lungul vieții mele, m-au lovit, au vorbit de rău despre mine și despre familia mea. Acum, am fost întotdeauna judecat din cauza felului în care mă prezint atunci când promovez o luptă. Nu mă poți judeca pentru că am distrat oamenii atunci când promovez o luptă” Legenda lui 50 Cent a replicat instant: „Ei bine, cazul ăsta nu merge nicăieri, pentru că nu ai făcut afacerea, campionule. Trebuie să-l fi chemat separat pe cel care a scris, pentru a-l face să-și plătească judecătorii”
Când dragostea se dă în judecată: Bărbatul care a vrut să oprească internetul și a pierdut
Într-o lume în care întâlnirile online se împletesc tot mai des cu realitatea juridică, un caz recent din Chicago a atras atenția publicului internațional. Nikko D’Ambrosio, un bărbat din Illinois, a încercat să dea în judecată compania Meta, administratorii unui grup de Facebook și zeci de femei care au interacționat în acel spațiu online. Motivul? Comentariile care nu i-au fost pe plac în grupul „Are We Dating the Same Guy?”, o comunitate privată unde femeile avertizează între ele despre comportamentul problematic al unor bărbați cu care au ieșit. D’Ambrosio a invocat defăimare, invadarea intimității, doxxing și încălcarea dreptului la propria imagine, după ce a fost menționat în discuțiile grupului. Însă judecătorul federal Sunil R. Harjani a respins complet procesul, afirmând că plângerea nu conține acuzații plauzibile și că afirmațiile făcute despre reclamant nu pot fi considerate defăimătoare în sens legal. Mai exact, instanța a constatat că declarațiile făcute de utilizatoarele grupului nu conțin fapte false, ci opinii subiective — adică exact ce permite legea, chiar dacă nu-i place subiectului în cauză. Când opiniile devin arme… sau nu chiar Grupul „Are We Dating the Same Guy?” nu este o simplă curiozitate digitală. A devenit un fenomen social, unde femeile (în special heterosexuale) își povestesc experiențele cu bărbați care mint, înșală sau dispar brusc din peisaj (ghosting). Unii dintre acești bărbați au fost descoperiți că se întâlnesc simultan cu mai multe femei, fără ca vreuna să știe despre celelalte. Așa a ajuns să se numească grupul astfel — pentru că da, uneori, răspunsul este „da, ne întâlnim cu același tip!”. Conținutul grupului este disponibil doar membrilor invitați, ceea ce nu l-a împiedicat pe D’Ambrosio să afle că a fost menționat. În loc să ignore sau să ceară retragerea comentariilor într-un mod civilizat, el a optat pentru o acțiune legală de amploare, implicând Meta, administratorii grupului și chiar părinții unora dintre femeile care l-au menționat. Argumentele sale nu au convins însă instanța. Judecătorul Harjani a subliniat că opiniile — oricât de neplăcute ar fi ele pentru persoana despre care se vorbește — nu constituie defăimare. De asemenea, nu a existat niciun indiciu că imaginea bărbatului ar fi fost folosită în scopuri comerciale, ceea ce ar fi fost necesar pentru a aplica legea privind dreptul la imagine în Illinois. Ce spune acest caz despre puterea (și limitele) rețelelor sociale Acest proces eșuat ridică întrebări importante despre libertatea de exprimare pe internet și despre dreptul femeilor de a-și împărtăși experiențele personale în spații sigure. Grupurile ca „Are We Dating the Same Guy?” oferă un mediu în care femeile se pot proteja reciproc și pot evita relațiile toxice sau chiar periculoase. Faptul că bărbații menționați în aceste grupuri nu pot acționa legal doar pentru că nu le place ce se spune despre ei reprezintă un precedent semnificativ pentru libertatea de exprimare în era digitală. Platforma Facebook a fost criticată de-a lungul timpului pentru modul în care gestionează discursurile defăimătoare sau campaniile de hărțuire, dar în acest caz, ironia e că rețeaua socială s-a aflat de partea libertății de exprimare. Procesul lui D’Ambrosio pare mai degrabă o tentativă de intimidare a femeilor care au îndrăznit să vorbească, decât o acțiune legitimă de apărare a imaginii personale. Într-un climat politic și social deja tensionat, unde aplicațiile de dating sunt din ce în ce mai toxice, astfel de grupuri devin un refugiu digital. Faptul că instanțele americane le recunosc valoarea și legitimitatea este un semn că justiția ține pasul cu realitatea digitală. Ce învățăm din acest scandal (și de ce te privește și pe tine) Dacă folosești aplicații de dating sau ai avut parte de întâlniri ciudate, știi cât de prețioasă e o comunitate unde poți vorbi deschis. Grupuri ca acesta nu sunt doar bârfe sau „pălăvrăgeală între fete” – sunt instrumente reale de protecție într-o lume în care unele comportamente rămân ascunse sub masca anonimatului digital. Din acest caz poți învăța că, da, poți fi sincer(ă) online, atâta timp cât nu minți și nu ataci gratuit. Opiniile tale contează – și sunt protejate de lege. Totodată, ar trebui să-ți ridice semne de întrebare dacă o persoană pe care ai întâlnit-o pe o aplicație încearcă să controleze ceea ce spui sau ce gândești. Dacă cineva amenință cu procese doar pentru că ai relatat ce s-a întâmplat, e un semn clar de toxicitate. În loc să te simți vinovat(ă), ar fi mai bine să împărtășești experiența cu altele ca tine. Și da, uneori chiar e bine să te întrebi: „Ne întâlnim cu același tip?” Pentru că uneori, răspunsul te poate salva de mai mult decât o inimă frântă.
Începe judecata în cazul incendiului cu nouă morți de la Spitalul Județean Piatra Neamț
Primul termen de judecată în cazul incendiului de la Spitalul Județean Piatra Neamț „Astăzi de la ora 11:00, la Piatra Neamț (Judecătorie) se desfășoară primul termen de judecată (cameră preliminară) în cazul incendiului de la Spitalul Județean Piatra Neamț”, transmite miercuri avocatul Adrian Cuculis. Dosarul penal are o vechime de 5 ani și ajunge în instanță unde mulți responsabili sunt chemați să răspundă. „În cele din urmă, în cauza cercetată ani în șir rămâne o singură concluzie: aprinderea sau lăsarea nesupravegheată a unei candele într-o secție ATI în plină pandemie a dus la explozia și moartea acelor persoane”, mai spune Cuculis. Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a două inculpate – persoane fizice, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru şi nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, precum şi a unei persoane juridice – Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ, sub aspectul comiterii infracţiunii de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru. Detalii despre incident Potrivit procurorilor, în 14 noiembrie 2020, fiind în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în calitate de asistente medicale în cadrul Secţiei de ATI, în salonul nr. 240, în care acordau îngrijiri bolnavilor pozitivi Covid-19, cărora li se administra oxigenoterapie, în intervalul orar aproximativ 16:40-18:40, inculpatele nu au luat măsurile necesare pentru îndepărtarea din salon sau stingerea lumânării tip candelă care ardea pe noptiera unui pacient aflat în agonie. Astfel, inculpatele au încălcat mai multe prevederi legale şi infralegale ce au ca scop asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă, siguranţei la incendiu şi bunelor practici în exercitarea actului medical. „Pe fondul neatenţiei şi al concentraţiei de oxigen peste limita maximă prevăzută în fişa cu date de securitate pentru oxigen (peste 23,5%) din salon, la contactul lumânării (sursă de foc deschis) cu îmbrăcămintea uneia dintre inculpate, halatul pe care aceasta îl purta s-a aprins şi a izbucnit astfel un incendiu soldat cu decesul, prin intoxicaţie cu monoxid de carbon, arsuri şi insuficienţă cardio respiratorie acută, a 9 dintre pacienţii internaţi (în saloanele 240 şi 242), vătămarea corporală a unui medic şi a celor două asistente medicale. O altă consecinţă a constat în degradarea salonului nr. 240, a spaţiilor din componenţa acestuia şi distrugerea/degradarea mai multor lucrări, instalaţii, echipamente şi componente ale acestora”, se arată în comunicat. În rechizitoriu, procurorul a reţinut că inculpatele nu au respectat obligaţiile şi măsurile specifice de securitate şi sănătate în muncă aplicabile domeniului în care îşi desfăşurau activitatea şi au tolerat existenţa timp de aproximativ 2 ore şi nu au procedat la stingerea ori îndepărtarea din salon a unei lumânări tip candelă care ardea pe noptiera unui pacient. „Prin încălcarea deliberată a standardelor minimale de prevenţie în materia sănătăţii şi securităţii în muncă s-a creat un pericol iminent de producere a unui accident de muncă care s-a şi concretizat prin izbucnirea incendiului soldat cu propria vătămare corporală, precum şi cu vătămarea corporală a unui medic (arsuri de grad II-III pe 70-75% suprafaţă corporală care au necesitat 160-170 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, care au pus în primejdie viaţa victimei şi care au generat un prejudiciu estetic grav şi permanent)”, mai spun procurorii. Responsabilitatea instituțională și cererile procurorilor Cu referire la persoana juridică trimisă în judecată, respectiv Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ, procurorul a reţinut omisiunea persoanei juridice de a lua măsuri pentru instruirea corespunzătoare, adaptată evoluţiei riscurilor sau apariţiei unor noi riscuri, suficientă şi adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, a personalului S.J.U. Piatra Neamţ, respectiv a personalului secţiei A.T.I, revizuirea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională la secţia A.T.I., ca urmare a schimbării condiţiilor de muncă care s-au produs odată cu nominalizarea S.J.U. Piatra Neamţ ca spital suport COVID 19 pentru Spitalul Judeţean de Urgenţe „Sf. Spiridon” Iaşi şi adoptarea unei terapii care implică creşterea cantităţii de oxigen administrată pacienţilor pozitiv COVID 19 şi astfel creşterea concentraţiei de oxigen în atmosfera saloanelor unde sunt trataţi aceşti pacienţi. asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor, pentru prevenirea riscurilor profesionale, pentru informarea şi instruirea lucrătorilor şi pentru asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi sănătăţii în muncă, respectarea cerinţelor ca în saloanele de terapie intensivă să existe o ventilaţie cu înoirea aerului de cel puţin 6 volume pe oră, o temperatură ambientală între 22-26 C cu o umiditate de 30%-60% şi o rezervă pentru izolare. Astfel, reiese din rechizitoriu, s-au creat premisele izbucnirii şi propagării cu extremă rapiditate a incendiului din data de 14 noiembrie 2020, în jurul orei 18:40, în salonul nr. 240 al secţiei A.T.I., şi producerii tuturor consecinţelor derivate din acesta: decesul, prin intoxicaţie cu monoxid de carbon, arsuri şi insuficienţă cardio respiratorie acută, a 9 dintre pacienţi internaţi, vătămarea corporală a unui medic şi a celor două asistente medicale inculpate, degradarea salonului nr. 240, a spaţiilor din componenţa acestuia şi cu distrugerea/degradarea mai multor lucrări, instalaţii, echipamente şi componente ale acestora. Pagubele materiale cauzate prin comiterea faptelor au fost evaluate la suma totală de 2.576.674,45 lei. Dosarul a fost trimis spre competentă soluţionare Judecătoriei Piatra Neamţ.