Dogioiu, despre incidentul de la Palatul Parlamentului cu jurnaliștii: Exces de zel
Dogioiu a fost întrebată, joi, despre incidentul din Palatul Parlamentului, când jurnaliștii au fost împinși de ofițerul de presă. Ea a spus că ofițerul de presă a dat dovadă de „exces de zel”. „Au fost tot felul de speculații. Nu a primit niciun fel de indicație să intre în contact fizic cu jurnaliștii, să îi împiedice Pentru așa ceva, pentru orice formă de protecție fizică a premierului, există echipa SPP care le însoțește peste tot. (…) Nu a existat un astfel de – nu știu – numiți-i cum vreți, mandat, indicație, cerere pentru domnul ofițer de presa. De aceea l-am numit un exces de zel”, a spus Ioana Dogioiu. Aceasta a mai spus că a prezentat deja regrete pentru acest incident. „Eu am considerat că a fost o atitudine nepotrivită”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Guvernului. Dogioiu a mai spus că vor fi verificate aspectele disciplinare în cazul ofițerul de presă, „însă aș vrea să fie foarte clar acest lucru: nu a existat niciun fel de indicație”. „Singurul lucru pe care a fost mandatat să-l facă a fost să comunice jurnaliștilor prezenți acolo că, așa cum se întâmplă de regulă, de altfel, domnul premier nu va face declarații pe holurile Parlamentului”, a precizat purtătorul de cuvânt. Guvernul României a reacționat, miercuri, după incidentul de la Palatul Parlamentului, unde un ofițer de presă a avut o interacțiune nepotrivită cu jurnaliștii, anunțând că gestul acestuia va fi analizat disciplinar și dând asigurări că astfel de situații nu se vor repeta.
Simona Halep, deconspirată de jurnaliștii străini! Adevăratul motiv pentru care nu poate antrena
S-a aflat care este, de fapt, motivul pentru care Simona Halep (34 de ani) nu poate deveni acum antrenoare de tenis, după ce a spus adio carierei de jucătoare la începutul anului. Simona Halep a mărturisit că momentan nu intenționează să pregătească nicio jucătoare din circuitul profesionist, deși în viitor și-ar dori să se dedice antrenoratului. Jurnaliștii străini au aflat care este marele impediment în calea noii profesii pe care campioana din România ar vrea să o îmbrățișeze la un moment dat. De ce nu poate, de fapt, să antreneze Simona Halep: „Se teme că i-ar transmite aceleași trăiri elevei sale” Jurnalista egipteană Reem Abulleil a intervievat-o de curând pe Simona Halep și a aflat care este, de fapt, motivul pentru care constănțeanca nu poate antrena în acest moment: „Deoarece era mult prea autocritică în perioada în care juca tenis, Halep se teme că ar transmite aceleași trăiri persoanei pe care ar antrena-o. Așa că, pentru moment, nu vede această cale ca pe una potrivită pentru ea”, se arată în articolul publicat în The National. Simona a mai dezvăluit că emoțiile pe care le simțea în timpul turneelor de tenis îi afectau inclusiv sănătatea fizică: „Mai puțină durere de stomac înainte de meciuri, pentru că mă omora. Faptul că eram atât de emoțională m-a afectat pe teren, dar asta sunt eu și a trebuit să accept”, a declarat fostul lider mondial. Cum se adaptează Simona Halep la viața de după retragere Simona Halep a oferit și detalii din viața de după retragere, campioana tenisului spunând că se adaptează cu greu: „Pentru că acum realizez că mi-am dedicat întreaga viață acestui sport. Am unele goluri emoționale în viața normală, dar nu regret. Acest lucru a fost foarte important pentru mine: să mă dedic complet tenisului”, a adăugat Simona. Partea bună este aceea că Halep se bucură acum de mult timp liber: „Mă relaxez, pentru că eram foarte obosită când am luat această decizie. Și simt că organismul meu trebuie doar să se liniștească și să nu facă nimic. Așa că exact asta fac”, a conchis Halep.
RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 766. Israelul, acuzat că a trecut la vânarea jurnaliștilor străini din Cisiordania ocupată
Asociația Presei Străine din Ierusalim (FPA) a îndemnat autoritățile israeliene „să pună capăt imediat” atacurilor întreprinse de coloniștii israelieni împotriva unor jurnaliști în Cisiordania ocupată. FPA, care reprezintă sute de jurnaliști, inclusiv israelieni și palestinieni, angajați la trusturi media străine, s-a arătat „consternată” de recentele atacuri, în special din timpul recoltării de măsline, în ultimele săptămâni. Spitalul din Nablus, plin cu jurnaliști bătuți „Jurnaliștii locali și străini au fost în mod clar vizați în timp ce documentau violențe fără precedent comise împotriva unor palestinieni în timpul recoltării de măsline, anul acesta”, subliniază asociația într-un comunicat. Doi angajați ai agenției Reuters, purtând veste și căști identificate în mod clar drept „presă”, au fost agresați, sâmbătă, 8 noiembrie, de civili israelieni mascați, înarmați cu bâte și pietre, lângă satul Beita, în teritoriul palestinian ocupat de Israel din 1967. „O mulțime de zeci de coloniști a bătut-o pe una dintre angajate, o jurnalistă, în timp ce aceasta se afla pe jos, provocându-i răni grave”, precizează asociația. Un fotograf al AFP a văzut jurnaliști răniți la sosirea lui la un spital din Nablus, oraș situat în apropiere de Beita. „Coloniștii i-au atacat, de asemenea, pe cei care încercau să-i vină în ajutor jurnalistei rănite. Un agent de securitate al Reuters a fost lovit, iar doi jurnaliști palestinieni independenți au fost răniți, în timp ce erau urmăriți”, adaugă asociația. Pe 10 octombrie, un fotograf al AFP a fost lovit cu bâte de israelieni, în timp ce filma recoltarea de măsline în aceeași zonă. „În 30 de ani de carieră, este pentru prima dată când mă confrunt cu o violență de acest gen. Dacă nu aș fi reușit să fug, ei m-ar fi ucis”, a declarat acest fotograf, Jaafar Ashtiyeh, cu sediul la Nablus și a cărui mașină a fost incendiată. „Ostilități tot mai mari din partea Israelului” Mai multe alte incidente ce au vizat jurnaliști au avut loc în ultimele săptămâni, denunță asociația. „Forțele israeliene hărțuiesc și intimidează regulat jurnaliștii, arestându-i și amenințându-i cu expulzarea”, transmite FPA, din al cărei consiliu de administrație face parte și un jurnalist al agenției de presă Reuters. „FPA critică ferm ostilitățile tot mai mari față de mass-media din partea autorităților israeliene și îndeamnă armata și poliția să garanteze că jurnaliștii pot lucra liber și în siguranță”. Solicitată de AFP să răspundă, armata israeliană nu a reacționat la aceste acuzații. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 657. Israelul pregătește anexarea Cisiordaniei! Vot favorabil în Knesset
Atacul israelian din Yemen din 10 septembrie, cel mai sângeros atac asupra presei din ultimii 16 ani. 31 de jurnaliști au murit în atac
Atacul a avut loc pe 10 septembrie. 31 de jurnaliști și angajați ai unor instituții mass-media au murit. Raportul întocmit de Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor apare în perioada în care Israelul se confruntă cu critici sporite pentru că ar fi vizat jurnaliști din Fâșia Gaza și dincolo de aceasta, potrivit NBC News. Lovitura din Yemen de la începutul acestei luni a fost al doilea cel mai sângeros atac asupra presei, conform raportului. Cel puțin 35 de persoane au murit în timpul atacului cu bombă din 10 septembrie care a vizat zone rezidențiale, un sediu guvernamental și o benzinărie. Agențiile media 26 Septembrie și ziarul Yemen sunt situate în sediul guvernului. Nasser al Khadri, redactorul șef al ziarului 26 Septembrie, a descris situația drept un „masacru fără precedent al jurnaliștilor”. Ambele instituții media se află sub controlul mișcării Houthi și sunt susținute de Iran. Israelul neagă acuzațiile Israelul a negat în repetate rânduri că ar fi vizat jurnaliștii. Totuși, Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor susține că în urma atacurilor israeliene au murit cel puțin 193 de jurnaliști și lucrători media palestinieni în Gaza de la începutul războiului. De asemenea, pe lista mai sunt șase jurnaliști decedați în Liban și trei în Iran. Cel mai sângeros atac asupra presei înregistrat de CPJ a fost masacrul de la Maguindanao din 2009, în Filipine. 32 de jurnaliști s-au numărat printre cei uciși atunci când un convoi a intrat într-o ambuscadă.
Peste 250 de publicaţii internaţionale au protestat faţă de uciderea jurnaliştilor din Gaza
Conform datelor oferite de organizaţia Reporteri Fără Frontiere, aproximativ 220 de jurnalişti au fost ucişi din 7 octombrie 2023 până în prezent, iar protestul se petrece la o săptămână la doar o săptămână după moartea a cinci jurnalişti în două atacuri israeliene asupra spitalului Nasser din Khan Younis. Printre jurnaliştii ucişi se numără Mohammad Salama de la Al Jazeera, cameramanul Reuters Hussam al-Masri, jurnalistul independent Mariam Abu Daqqa care lucrează pentru Associated Press, Ahmed Abu Aziz şi Moaz Abu Taha. Campania a fost vizibilă pe site-urile unor publicaţii precum Al Jazeera (Qatar), The Independent (Marea Britanie), La Croix şi L’Humanité (Franţa), dar şi în ziarele germane Tageszeitung şi Frankfurter Rundschau. Directorul general al organizaţiei, Thibaut Bruttin, a avertizat: „În ritmul în care jurnaliştii sunt ucişi în Gaza de armata israeliană, nu va mai rămâne nimeni să vă informeze. Acesta nu este doar un război împotriva Gazei, este un război împotriva jurnalismului. Jurnaliştii sunt vizaţi, ucişi şi defăimaţi. Fără ei, cine ne va alerta cu privire la foamete? Cine va expune crimele de război? Cine ne va arăta genocidele?”
Jurnaliști falși, atac real: cum au încercat hackerii ruși să păcălească apărarea Marii Britanii
Un nou episod tensionat în războiul digital global a fost semnalat în Regatul Unit, unde hackeri afiliați Rusiei au pus la cale o operațiune sofisticată de spionaj cibernetic împotriva Ministerului Apărării. Sub masca unor jurnaliști legitimi, aceștia au lansat o campanie de spear phishing menită să infecteze sistemele britanice cu malware. Atacul a fost însă detectat și blocat rapid, iar autoritățile de la Londra au anunțat măsuri ferme de consolidare a apărării digitale. Incidentul vine într-un context tensionat, în care guvernul britanic se pregătește să publice o revizuire strategică a apărării, cu accent pe războiul cibernetic. Dezvăluirea acțiunii grupului rus RomCom confirmă ceea ce experții avertizează de ani de zile: natura războiului s-a schimbat, iar frontul digital este la fel de periculos ca cel fizic. Potrivit informațiilor furnizate de Sky News și confirmate de Centrul Național de Securitate Cibernetică din Marea Britanie, atacul a fost demarat printr-o campanie de spear phishing – o formă de atac foarte targetată, care vizează persoane specifice prin e-mailuri aparent legitime. Hackerii s-au dat drept reprezentanți ai unei organizații de presă și au trimis două e-mailuri către angajați ai Ministerului Apărării, încercând să-i convingă să acceseze linkuri infectate sau să descarce fișiere compromise. Într-o a doua etapă, campania a trecut la o temă financiară, direcționând victimele către o platformă de partajare de fișiere care, în realitate, era un mijloc de propagare a malware-ului. Scopul era clar: infiltrarea sistemelor informatice guvernamentale pentru a fura date sensibile, a cartografia infrastructura digitală și, eventual, a compromite capacitățile de apărare ale Marii Britanii. Identificarea rapidă a amenințării – în mai puțin de o oră – a permis echipei specializate din Wiltshire să izoleze atacul înainte ca acesta să producă daune majore. Totuși, simplul fapt că hackerii au ajuns atât de aproape de ținte strategice arată vulnerabilitatea sistemelor, chiar și într-un stat cu o infrastructură cibernetică avansată. Consolidarea apărării digitale: Marea Britanie trece la ofensivă În paralel cu dezvăluirea acestui incident, ministrul britanic al apărării, John Healey, a făcut publice planurile de modernizare a capacităților cibernetice ofensive ale armatei. În cadrul unei vizite la instalația unde a fost dejucat atacul, Healey a subliniat că „natura războiului se schimbă”, și că Regatul Unit trebuie să fie pregătit nu doar să se apere, ci și să contraatace în spațiul digital. Noua strategie de apărare, care va fi publicată în zilele următoare, va include o componentă dedicată operațiunilor cibernetice ofensive. Aceasta presupune dezvoltarea unor echipe specializate care să poată neutraliza amenințările externe înainte ca acestea să ajungă la porțile sistemului național de securitate. Prim-ministrul Keir Starmer a lansat această inițiativă încă din iulie 2024, anticipând summitul NATO din iunie 2025. Strategia vizează nu doar protecția împotriva atacurilor informatice, ci și integrarea securității cibernetice în obiectivele mai largi de apărare ale Alianței Nord-Atlantice. În acest sens, NATO a propus ca statele membre să includă cheltuielile legate de apărarea digitală în obiectivul de 1,5% din PIB destinat securității. Amenințările hibride: între realitate virtuală și impact concret Atacul coordonat de grupul RomCom nu este un caz izolat, ci face parte dintr-un model tot mai frecvent de agresiune hibridă – în care spionajul, dezinformarea, atacurile cibernetice și presiunea economică sunt combinate într-o strategie coerentă. Rusia, dar și alte state autoritare, au fost implicate în multiple astfel de acțiuni, vizând guverne, companii și infrastructuri critice din Europa și America de Nord. În fața acestei amenințări, Marea Britanie și alte state occidentale sunt nevoite să regândească nu doar metodele de apărare, ci și modul în care comunică, educă populația și construiesc alianțe internaționale în domeniul cibernetic. Un aspect relevant este și utilizarea identităților jurnalistice false. Această tactică subminează încrederea în presă și alimentează confuzia, punând sub semnul întrebării veridicitatea surselor de informație. În același timp, ea demonstrează că în era digitală, linia dintre frontul de război și spațiul informațional este din ce în ce mai estompată. Tentativa hackerilor ruși de a pătrunde în sistemele Ministerului Apărării britanic nu a fost doar un simplu incident tehnic. A fost un semnal de alarmă, o demonstrație a riscurilor reale care planează asupra lumii democratice într-o epocă în care puterea nu mai este definită doar de tancuri și avioane, ci și de linii de cod și servere. Reacția promptă a autorităților britanice arată că se poate răspunde eficient, dar în același timp confirmă că războiul digital este deja aici – și nu dă semne că va încetini.