Etichetă: kazahstan

Oana Țoiu, discuții cu omologul din Kazahstan: Am transmis aprecierea noastră deosebită pentru reluarea exporturilor de țiței

„Astăzi am avut o convorbire telefonică foarte bună cu omologul meu din Kazahstan, Yermek Kosherbayev. Am avut un schimb aprofundat de opinii cu privire la cele mai recente evoluții privind încărcările de petrol prin Consorțiul Conductei Caspice (Caspian Pipeline Consortium – CPC), în contextul incidentelor recente cu drone din Marea Neagră”, se arată în mesajul publicat pe X de șefa diplomației de la București.  Oana Țoiu a transmis aprecierea Bucureștiului  pentru reluarea exporturilor de țiței prin CPC, mișcare pe care a descris-o drept una strategică pentru stabilitatea piețelor globale de energie și petrol, precum și pentru funcționarea lanțurilor de aprovizionare.  Astăzi am avut o convorbire telefonică foarte bună cu omologul meu din Kazahstan, Yermek Kosherbayev. Am avut un schimb aprofundat de opinii cu privire la cele mai recente evoluții privind încărcările de petrol prin Consorțiul Conductei Caspice (Caspian Pipeline Consortium -… pic.twitter.com/s7KYWFLxaA — Toiu Oana (@oana_toiu) August 6, 2026 România și-a reafirmat angajamentul pentru menținerea unui mediu maritim sigur și pentru garantarea libertății de navigație, mai transmite ministra.  De asemenea, Țoiu a reiterat disponibilitatea României de a consolida dialogul și coordonarea cu Kazahstanul în domeniul securității energetice și al protejării infrastructurii energetice critice.  „Am apreciat dialogul nostru bilateral constant, care, în luna iulie a anului viitor, va marca 35 de ani de relații diplomatice între țările noastre. Ne-am exprimat, de asemenea, dorința comună de a menține un ritm susținut al contactelor bilaterale la nivel înalt și i-am adresat invitația de a efectua o vizită de lucru în România în cursul acestui an”, a mai precizat Țoiu.   Discuția vine după o perioadă în care terminalul CPC a fost închis ca urmare a Războiului din Ucraina, Rusia blamând Ucraina pentru atacuri. Pe 27 iulie, Kazahstanul a reluat exporturile de petrol prin terminalul maritim al Caspian Pipeline Consortium din portul rusesc Novorossiisk.  

Victor Ponta critică reacția României la atacurile asupra infrastructurii petroliere: Potoliți-vă, pentru că ne faceți nouă rău

Victor Ponta a vorbit despre dependența României de petrolul importat din Kazahstan. Politicianul susține că autoritățile române ar fi trebuit să discute cu oficialii ucraineni pentru a proteja aprovizionarea cu petrol. El a criticat și poziția autorităților române în relația cu Ucraina. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … „70-80% din petrolul României provine din Kazahstan” Invitat la Marius Tucă Show, Victor Ponta a subliniat că România este dependentă de importurile de petrol din Kazahstan. Acesta a explicat că 70-80% din petrolul folosit de țara noastră este de origine kazahă. De asemenea, a menționat că petrolul este transportat printr-o infrastructură care trece prin Rusia. „Noi nu avem petrol suficient, cât consumăm. 70-80% importăm dintr-o țară neutră, Kazahstan se numește țara, care, întâmplător, trimite petrol în România și, pentru că e coproprietar Kazahstanul la Rompetrol, la Midia, la rafinăria de la Năvodari, dar din petrolul ăsta kazah se rafinează și la rafinăria lui OMV. Petrol, deci cam 80% se rafinează din Kazahstan. Kazahstan, cine se uită pe hartă, nu are ieșire la Marea Neagră, deci trece printr-o conductă care trece prin Rusia, dar conducta aia e a lui British Petroleum și cred că și o firmă americană, cred că Exxon, proprietară sau Chevron. Important este că nu e vorba că sunt ruși, sunt americani cu kazahi,” a declarat politicianul. „De ce vă luptați cu kazahstanii care ne trimit petrol în România?” Politicianul susține că România ar trebui să ceară Ucrainei să oprească atacurile asupra infrastructurii petroliere din Kazahstan. Acesta consideră că atacurile afectează direct aprovizionarea României cu petrol. El crede că Nicușor Dan și Ilie Bolojan ar fi trebuit să discute cu autoritățile ucrainene despre această situație. „Ucraina bombardează non-stop și astăzi a bombardat cu bombe, cu rachete, cu drone aceste facilități, terminalul și navele care încarcă petrol din Kazahstan. Motiv pentru care Kazahstanul, pe bună dreptate, a zis: Domnule, nu mai trimitem petrol în România, care ne bombardează ucrainenii. Eu am spus că orice președinte al României ori prim-ministru, nu mai vorbesc de ministru de externe, trebuie să sune la Kiev să zică: Băi, oameni buni, noi vă susținem de 4 ani cu bani, cu armament, cu ce vreți voi. Faptul că voi vă bateți cu rușii și e dreptul vostru, e normal, ați fost atacați să luptați cu rușii. Dar de ce vă luptați cu kazahstanii care ne trimit petrol în România? Potoliți-vă, pentru că ne faceți nouă rău. Nu s-a auzit de nicio discuție, nicio întâlnire a domnului Nicușor Dan cu Zelenski. Nu am auzit decât de domnul prim-ministru Bolojan, care a vorbit cu premierul din Kazahstan, care ăla probabil, săracul, i-a zis: Știi, noi nu ne bombardăm noi pe noi. Vorbește cu ăla din Ucraina,” a declarat Ponta. „Suntem o țară condusă de niște lași” Ponta a vorbit despre întâlnirea Oanei Țoiu cu ministrul de Externe al Ucrainei. În cadrul discuției, aceasta l-a asigurat de sprijinul României pentru integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană. El a acuzat autoritățile române că nu au curajul să le ceară oficialilor ucraineni să nu afecteze aprovizionarea României cu petrol. „Doamna Țoiu care tocmai s-a postat că a avut o discuție lungă și fructuoasă cu ministrul de Externe al Ucrainei, prin care l-a asigurat de sprijinul nostru pentru integrarea în Uniunea Europeană. Sigur că suntem o țară considerată, pe bună dreptate, condusă de niște lași care nu au curaj să-i zică lui Zelenski: Bate-te cu Putin, dar nu ne fă nouă rău,” a declarat Victor Ponta. Ministerul Energiei din Kazahstan a anunțat că operațiunile de încărcare prin terminalul maritim al Consorțiului Conductelor din Marea Caspică (CPC) au fost reluate. Activitatea fusese suspendată pe 20 iulie, după un atac cu drone asupra unui petrolier. Conducta transportă peste 80% din exporturile de petrol ale Kazahstanului, iar România se numără printre țările care importă petrol kazah.

Victor Ponta confirmă că prețul motorinei poate ajunge la 20 de lei

Fostul premier Victor Ponta a confirmat că există posibilitatea unui scenariu negru în care prețul motorinei poate ajunge chiar și la 20 de lei pe litru. În cadrul emisiunii Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu acesta a avertizat și că în acest moment România nu are de unde să ia petrol care poate fi rafinat la noi în țară. Emisiunea poate fi urmărită live pe Facebook și YouTube. Răzvan Dumitrescu: „Pe surse, din documente de analiză dintr-un minister. Au simulat și scenariul cu 20 lei pe litru la motorină.” Victor Ponta: „Corect să facă așa. Că dacă nu primim din Kazahstan, n-are cine să ne vândă. În momentul ăsta din țările Golfului, n-ai cum să aduci, că încă se bombardează Israelul cu Iranul și cu americanii din Rusia. Și de unde să aduci, că petrolul nu umblă pe străzi așa și îl iei tu.” Declarația lui Victor Ponta a fost făcută în contextul în care Kazahstanul a suspendat temporar transportul de țiței prin terminalul maritim rusesc Novorossiisk. Ruta era folosită de România ca să aducă în țară singurul tip de petrol pe care îl putem rafina. Decizia Kazahstanului a venit în urma unor atacuri ucrainene care puneau în pericol petrolierele care foloseau ruta. Importul de țiței din Kazahstan reprezintă aproximativ 80% din necesarul României, iar rafinăria Petromidia e afectată grav de suspendarea importului de țiței. Petromidia poate rafina doar petrol venit din Kazahstan.

Cât poate rezista România fără țițeiul kazah?

Atacurile ucrainene au forțat Kazahstanul să nu mai exporte petrol către România. Deși țara noastră are stocuri petroliere disponibile pentru 90 de zile, fără țițeiul kazah, motorina ar putea deveni o mare vulnerabilitate, avertizează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. România dispune oficial de stocuri petroliere pentru aproximativ 90 de zile. Însă această cifră nu înseamnă că benzinăriile pot continua să livreze toate tipurile de carburanți, la nivelul actual al consumului, timp de 3 luni, avertizează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. Motorina, principalul punct slab al României O analiză realizată de aceasta observă că, într-un scenariu sever în care importurile de țiței din Kazahstan ar fi întrerupte timp de 6 luni, dar nu ar putea fi înlocuite rapid cu alte volume, România devine deosebit de vulnerabilă la motorină, nu la benzină. „România are oficial stocuri petroliere pentru aproximativ 90 de zile. Dar această cifră, repetată fără explicații, poate crea o falsă senzație de securitate”, afirmă expertul în energie Dumitru Chisăliță. Expertul în energie Dumitru Chisăliță România produce anual aproximativ 2,7 milioane de tone de țiței, aproape trei sferturi din necesarul național fiind acoperit dinstocuri comstoc importuri. În ultima perioadă, peste 60% din importurile de țiței au provenit din Kazahstan. Ce conțin rezervele petroliere ale țării Datele europene expuse în analiză arată că România deținea, în 2025, aproximativ 2,038 milioane de tone de stocuri de urgență. Din această cantitate, circa 1,081 milioane de tone, echivalentul a 53%, erau reprezentate de țiței și alte materii prime destinate rafinăriilor. Alte aproximativ 957.000 de tone sunt produse petroliere finite și semifinite. O parte dintre stocuri nu este păstrată fizic pe teritoriul României. Potrivit explicațiilor Ministerului Energiei, stocurile aflate efectiv în țară ar acoperi aproximativ 45 de zile. Echivalentul altor 45 de zile este constituit, prin delegare, în alte state ale Uniunii Europene. Stocurile din străinătate nu pot ajunge rapid la pompă Specialistul subliniază că stocurile externe există fizic, însă trebuie mai întâi eliberate, încărcate, transportate, descărcate și distribuite. Dacă sunt constituite sub formă de țiței, acesta trebuie ulterior rafinat. Produsele finite aflate în depozitele din țară ar putea ajunge la consumatori, în condiții normale, în 2-7 zile. Dacă se află în porturi sau în incinta rafinăriilor, termenul ar putea crește la 4-10 zile. În cazul țițeiului aflat în România, transportarea, rafinarea, certificarea și distribuirea produselor finite ar putea necesita între 7-15 zile. Dacă o rafinărie funcționează la capacitate redusă sau a fost oprită, intervalul ar putea ajunge la 15-25 de zile. Rafinăria Petromidia. Sursa: MEDIAFAX FOTO Pentru produsele finite depozitate în alte state, termenul estimat este de 10-20 de zile într-un scenariu favorabil și de 20-35 de zile într-unul nefast. În cazul țițeiului păstrat în străinătate, aducerea, rafinarea și distribuirea ar putea necesita între 20 și 40 de zile. „Stocurile externe trebuie mobilizate înainte ca depozitele interne să se apropie de limită. Dacă decizia este luată abia când apar primele goluri în aprovizionare, rezerva poate exista juridic, dar poate ajunge prea târziu economic”, avertizează Chisăliță. Primele deficite locale, posibile la începutul lunii decembrie În ipoteza severă a studiului, primele deficite de motorină ar putea surveni în jurul începutului lunii decembrie. Rezerva operațională s-ar putea apropia de epuizare în ianuarie 2027. Cele mai expuse ar fi regiunile de Nord-Est, Vest și Nord-Vest, din cauza distanței față de rafinării și terminale, a capacităților regionale de depozitare și a eventualelor congestii de pe calea ferată. Ulterior, transportatorii ar putea începe să cumpere preventiv, agricultura ar putea primi volume mai mici. Benzina ar putea rămâne disponibilă Benzina nu ar intra într-o penurie națională în cele 6 luni analizate, mai arată studiul AEI. Consumul de benzină este mai redus decât cel de motorină. Producția rafinăriilor, împreună cu stocurile disponibile, ar putea acoperi necesarul. O altă vulnerabilitate este kerosenul pentru aviație, stocul direct fiind redus, iar aprovizionarea depinde majoritar de funcționarea rafinăriilor. Scenariul de bază nu indică o penurie națională de combustibil pentru aviație. Totuși, oprirea uneia dintre marile rafinării ar putea schimba rapid situația, aeroporturile regionale, precum cele din Iași și Timișoara, fiind mai expuse decât Aeroportul Henri Coandă.

Erdoğan și Tokayev întăresc parteneriatul strategic: Turcia și Kazahstan țintesc schimburi comerciale de 13 miliarde de euro

Cele două state și-au propus să crească schimburile comerciale bilaterale la 13 miliarde de euro și să extindă cooperarea în domenii precum energia, apărarea, transporturile și digitalizarea. Vizita are loc într-un context geopolitic sensibil, în care statele din Asia Centrală încearcă să își diversifice relațiile economice și strategice, pe fondul războiului din Ucraina și al schimbării rutelor comerciale dintre Europa și Asia, mai arată Euronews. Tokayev: Turcia este o „punte de aur” între Europa și Asia Președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, a descris Turcia drept o „punte de aur” care leagă Europa, Asia și lumea turcică. „Datorită politicii dumneavoastră echilibrate și vizionare, influența Ankarei pe scena globală continuă să crească”, i-a transmis Tokayev lui Erdoğan. Liderul kazah a subliniat că relația dintre cele două state se bazează pe legături istorice și culturale puternice și a evidențiat importanța colaborării economice și strategice. În timpul vizitei, Erdoğan a devenit primul lider decorat cu noul Ordin „Qoja Ahmet Yasawi”, distincție numită după poetul și misticul turcic din secolul al XII-lea. Tokayev a descris gestul drept unul cu „o profundă semnificație simbolică”. Cei doi președinți au coprezidat a șasea reuniune a Consiliului de Cooperare Strategică la Nivel Înalt și un forum economic bilateral. Erdoğan a insistat asupra necesității atingerii pragului de 13 miliarde de euro în comerțul bilateral, aproape triplu față de nivelul actual. Schimburile comerciale dintre cele două țări au crescut cu aproape 9% și au depășit 4,5 miliarde de euro. În prezent, aproximativ 4.000 de companii turcești operează în Kazahstan, iar Ankara se află printre primii cinci parteneri comerciali ai țării. Investițiile Turciei în Kazahstan depășesc 5 miliarde de euro, în timp ce investițiile kazahe în Turcia au trecut de 2 miliarde de euro. Vicepremierul kazah Serik Zhumangarin a declarat că au fost finalizate 100 de proiecte investiționale în valoare de aproape 3,5 miliarde de euro, iar alte 50 de proiecte similare sunt în desfășurare. Coridorul trans-caspic și energia, priorități comune Un punct important al discuțiilor a fost dezvoltarea Coridorului Internațional de Transport Trans-Caspic, ruta care leagă China de Europa prin Kazahstan, Marea Caspică, Azerbaidjan, Georgia și Turcia. Tokayev a anunțat că transportul feroviar de marfă dintre cele două state a crescut cu 35% în acest an, iar transportul rutier cu 5%. Kazahstanul a invitat investitorii turci să participe la dezvoltarea porturilor Aktau și Kuryk, considerate esențiale pentru extinderea coridorului comercial. În sectorul energetic, autoritățile de la Astana au salutat intenția companiei petroliere de stat din Turcia, Türkiye Petrolleri Anonim Ortaklığı, de a intra pe piața kazahă. Tokayev a invitat, de asemenea, companiile turcești să participe la proiecte miniere și la dezvoltarea producției de litiu. Cooperare în apărare și digitalizare Cele două state au semnat acorduri privind protecția investițiilor, cooperarea în petrol și gaze, producția de drone, educația, cultura și colaborarea financiară. În domeniul digital, platforma kazahă Kaspi.kz ar urma să colaboreze cu platforma turcă de comerț electronic Hepsiburada, iar Freedom Holding Corp își extinde serviciile financiare și digitale în Turcia. Vizita lui Erdoğan precede summitul informal al Organizației Statelor Turcice, programat pentru 15 mai la Turkistan și dedicat inteligenței artificiale și dezvoltării digitale. Organizația reunește Azerbaidjan, Kazahstan, Kârgâzstan, Turcia și Uzbekistan, în timp ce Ungaria și Turkmenistan au statut de observator. Asia Centrală își diversifică alianțele Vizita liderului turc reflectă tendința tot mai accentuată a statelor din Asia Centrală de a-și diversifica parteneriatele externe și de a reduce dependența economică de Rusia. Războiul din Ucraina a afectat rutele comerciale tradiționale dintre Europa și Asia, iar state precum Kazahstanul încearcă să își consolideze relațiile cu Turcia, China și Occidentul pentru a-și proteja interesele economice și strategice.

România ar putea semna alături de Kazahstan un Memorandum de înțelegere în sectorul agricol

„România este deschisă consolidării parteneriatelor internaționale în agricultură, iar cooperarea cu Republica Kazahstan oferă oportunități concrete pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar și pentru schimbul de expertiză”, a declarat ministrul agriculturii, Florin Barbu, potrivit comunicatului publicat, marți, de Ministerul Agriculturii pe Facebook.  Discuțiile s-au concentrat pe stadiul actual din sectorul agricol și agroalimentar, dar și a consolidării acesteia. Au fost analizate noi posibilități de dezvoltare, bazate pe domeniile comune de interes, atât ale României, cât și ale Republicii Kazahstan, potrivit sursei citate. Cei doi oficiali au purtat și discuții cu privire la posibila semnare a unui Memorandum de înțelegere în domeniul agriculturii între Ministerul Agriculturii din România și omologii din Kazahstan. Documentul urmează să fie definitivat în vizita de lucru la Astana a Ministrului Agriculturii, care ar putea avea loc în acest an.  Memorandumul vizează dezvoltarea cooperării în domenii precum producția vegetală și animală, mecanizarea agriculturii, industria alimentară, dezvoltarea rurală, sectorul irigațiilor, serviciile de consultanță agricolă și cercetarea științifică, potrivit sursei citate.  Kazahstan este un partener strategic al României în Asia Centrală, relația bilaterală fiind susținută inclusiv prin participarea la misiuni economice și agricole și prin schimburi de bune practici, un exemplu în acest sens fiind domeniul cercetării agricole și cooperarea între universitățile de profil din cele două state.

Scandal la nivel înalt între Rusia și Kazahstan din cauza Elenei Rybakina! Acuzații grave de la Moscova și o replică pe măsură de la Astana, în vreme ce jucătoarea preferă tăcerea

Tenismena Elena Rybakina e din nou subiectul unui scandal între Rusia și Kazahstan. Federația Rusă de Tenis (FRT) a avut din nou un discurs dur la adresa sportivei care a ales să reprezinte altă țară, deși are cetățenie rusă. Shamil Tarpischev a făcut o afirmație care a stârnit o reacție din partea Kazahstanului. Președintele FRT a precizat că Rybakina are doar cetățenie sportivă în Kazahstan, „casa” sa fiind de fapt tot Rusia. Replică acidă din partea Kazahstanului pentru președintele FRT În 2018, Elena Rybakina a luat o decizie care a stârnit un val de reacții dure din partea rușilor. Sportiva a decis să joace sub steagul Kazahstanului în detrimentul țării în care s-a născut. Shamil Tarpischev a reaprins subiectul cetățeniei sportivilor ruși, care încep să evolueze tot mai des pentru alte țări. A vorbit despre cazul Rybakinei despre care a spus că locuiește la Moscova și are cetățenie rusă, aceasta alegând Kazahstanul doar pentru „cetățenia sportivă”. „Oamenilor le place să ne amintească de Rybakina. Dar nu putem fi învinuiți că nu am prevăzut că va deveni o vedetă. La momentul plecării, era pe locul șapte în grupa ei de vârstă. Dar locuiește la Moscova și are cetățenie rusă. Cetățenia ei sportivă este Kazahstanul. S-a făcut pentru cariera ei sportivă”, a declarat Tarpischev pentru Match TV. Federația kazahă a sărit în apărarea jucătoarei la scurt timp. A demontat declarația președintelui FRT precizând că sportiva nu mai are nicio legătură cu Moscova. În prezent, Rybakina ar deține pașaport kazah și este înregistrată la Astana. „Informațiile răspândite, însoțite de un comentariu al președintelui Federației Ruse de Tenis, Shamil Tarpischev, privind cetățenia Elenei Rybakina, sunt neadevărate. Elena Rybakina nu locuiește la Moscova. Este cetățeană a Republicii Kazahstan, deține un pașaport kazah și este înregistrată în capitala Astana.”, a transmis federația kazahă, potrivit sports.kz. Elena Rybakina a fost atacată recent și de o jucătoare de tenis. Svetlana Kuznetsova a transmis în urmă cu o lună că „este profund jignitor pentru toți fanii ei ruși” să evolueze sub un alt steag. La scurt timp a venit și reacția Rybakinei care le-a transmis fanilor kazahi că e mândră să le reprezinte țara. „Sunt mândră să reprezint Kazahstanul și să vă ofer emoții și victorii Sunt deosebit de fericită când văd că din ce în ce mai mulți tineri iau racheta în mână. Dacă jocul meu vă inspiră să visați, să munciți și să credeți în voi înșivă, aceasta este cea mai mare victorie a mea”, a transmis sportiva kazahă pe Instagram.