Fostul ministru britanic al Sănătății a anunțat că vrea să îl înlocuiască pe Starmer în cazul unor alegeri interne din Partidul Laburist
Wes Streeting, fost ministru în guvernul condus de Keir Starmer a anunțat sâmbătă că este pregătit să intre în cursa pentru conducerea Partidului Laburist, dacă va fi organizată o competiție internă pentru înlocuirea premierului Keir Starmer. „Avem nevoie de o competiție adecvată cu cei mai buni candidați din partid, iar eu voi participa”, a spus Streeting, citat de Reuters. Fostul ministru a criticat dur decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană în urma, pe care a descris-o drept „o greșeală catastrofală”. Potrivit acestuia, Brexitul a slăbit semnificativ poziția Marii Britanii pe plan internațional, iar țara ar trebui să urmărească reluarea relațiilor strânse cu blocul comunitar și eventual chiar aderarea la UE. Presiunile asupra lui Starmer au crescut după înfrângerea severă suferită de Partidul Laburist în alegerile locale desfășurate săptămâna trecută. Deși mai mulți miniștrii și-au dat demisia din cabinetul său și un număr ridicat de parlamentari i-au cerut retragerea, liderul laburist a respins apelurile privind demisia sa. Conform regulamentului intern al partidului, orice candidat care dorește să declanșeze o competiție pentru conducere trebuie să obțină sprijinul a cel puțin 20% dintre parlamentarii laburiști.
Keir Starmer respinge apelurile la demisie și spune că guvernul său este un proiect de 10 ani
Premierul britanic Keir Starmer a declarat că va continua să conducă guvernul și a descris mandatul său drept un „proiect de 10 ani”, în ciuda presiunilor tot mai mari venite după rezultatele slabe ale Partidului Laburist în alegerile locale desfășurate la începutul săptămânii. Formațiunea condusă de Starmer a suferit cele mai mari pierderi înregistrate de un partid aflat la guvernare în alegerile locale din ultimele peste 30 de ani, scrie Reuters. Mulți parlamentari au început să îi ceară retragerea din funcție. Un fost ministru din cabinetul lui Starmer a anunțat că va încerca să obțină sprijinul colegilor parlamentari pentru declanșarea unei competiții interne pentru conducerea partidului, dacă executivul nu va lua măsuri pentru înlăturarea premierului până luni. Într-un interviu acordat publicației Observer și publicat duminică, Starmer a fost întrebat dacă intenționează să conducă Partidul Laburist și la următoarele alegeri generale și să îndeplinească un al doilea mandat complet. „Da, o voi face. Nu voi renunța la funcția pentru care am fost ales în iulie 2024. Nu voi arunca țara în haos.”, a răspuns premierul britanic. În cazul în care Keir Starmer ar fi înlăturat în următoarele săptămâni, Marea Britanie ar ajunge la al șaptelea prim-ministru din ultimii zece ani. „O adevărată lovitură” Până în prezent, membrii cabinetului și-au menținut sprijinul pentru premierul Keir Starmer, în ciuda eșecului electoral de joi. Ministrul educației, Bridget Phillipson, a declarat că are încredere că Starmer poate redresa situația și a afirmat pentru Sky News că premierul va prezenta luni o „direcție nouă” pentru Marea Britanie. „Am fost foarte mulțumiți de alegători, nu există scăpare de asta”, a spus ea despre rezultatul Partidului Laburist. „Trebuie să reflectăm serios asupra acestui lucru.” La rândul său, Catherine West, care a fost demisă anul trecut de Starmer, a afirmat că va aștepta discursul de luni al premierului înainte de a decide dacă va susține sau nu inițierea unei competiții pentru conducerea partidului. Pentru declanșarea unei astfel de proceduri este nevoie de sprijinul a 81 de parlamentari laburiști. Întrebată de BBC dacă este posibil să fie atins acest prag, Catherine West a răspuns: „Vom afla”. Regatul Unit trebuie să organizeze următoarele alegeri generale cel târziu în 2029. Dacă va rămâne în funcție și după un al doilea mandat complet de cinci ani, Keir Starmer ar deveni al treilea cel mai longeviv lider al Marii Britanii din ultimele două secole, după Margaret Thatcher și Tony Blair.
Premierul Keir Starmer a discutat cu președintele Donald Trump redeschiderea Strâmtorii Ormuz
„Liderii au discutat despre nevoia urgentă de a relua circulația transportului maritim în Strâmtoarea Ormuz, având în vedere consecințele grave pentru economia globală și costul vieții pentru cetățenii Regatului Unit și din întreaga lume”, se arată în comunicatul de presă emis de biroul premierului britanic, citat de Reuters. „Prim-ministrul a împărtășit cele mai recente progrese înregistrate în cadrul inițiativei sale comune cu președintele Emmanuel Macron de restabilire a libertății de navigație”, continuă comunicatul. Anterior, Keir Starmer a declarat că Franța și Regatul Unit sunt pregătite să lanseze o misiune militară defensivă „de îndată ce condițiile vor permite”, cu scopul de a proteja rutele maritime din zonă. În decursul lunii aprilie, Strâmtoarea Ormuz a fost redeschisă în urma unui armistițiu între SUA și Iran, însă a fost închisă la loc din cauza blocadei navale americane din regiune. Relația celor doi lider este tensionată, întrucât Trump a lansat critici dure la adresa lui Starmeri, dar și asupra altor lideri europeni pe fondul lipsei de angajament a aliaților în sprijinirea Statelor Unite în războiul împotriva Iranului.
Regatul Unit și Franța vor conduce o misiune militară defensivă pentru protejarea transportului maritim în strâmtoarea Ormuz. Ce declară Starmer și Macron
Prim-ministrul britanic, Keir Starmer, a declarat vineri că „de îndată ce condițiile vor permite”, Franța și Regatul Unit vor lansa o misiune militară defensivă pentru a „proteja libertatea de navigație” în strâmtoarea Ormuz. Președintele României, Nicușor Dan, a luat și el parte vineri la reuniunea internațională dedicată situației din Strâmtoarea Ormuz, inițiată de Starmer și Macron. Starmer a spus, conform Sky News, că misiunea defensivă ar urma să acționeze pentru curățarea minelor și protejarea transportului maritim în zona Strâmtorii Ormuz. De asemenea, el l-a susținut pe președintele Franței, Emmanuel Macron, în remarcile sale, spunând că „întreaga lume trebuie să vadă o soluție aici”. Redeschiderea căii navigabile cruciale trebuie să se bazeze pe „o propunere atât durabilă, cât și fezabilă”, spune el. „Redeschiderea strâmtorii este o necesitate globală și o responsabilitate globală. Trebuie să acționăm pentru a restabili fluxul liber de energie și comerț la nivel global, pentru a reduce prețurile pentru oamenii care muncesc. Cetățenii noștri trebuie să vadă o revenire la pace și stabilitate și ne vom juca pe deplin rolul.”, a declarat Starmer. De asemenea, președintele Emmanuel Macron a făcut același anunț, în cadrul aceleiași conferințe, la care a participat. „Am început deja să ne coordonăm cu Regatul Unit pentru a înființa o misiune neutră, complet separată de oricare dintre beligeranți, pentru a sprijini și securiza navele comerciale care traversează Golful.”, a spus Macron. O întâlnire de planificare va avea loc la Londra săptămâna viitoare, a adăugat Macron. Premierul Keir Starmer a declarat că Franța și Regatul Unit vor conduce misiunea și că foarte multe țări au promis deja că vor „contribui cu resurse” la misiune. „Aceasta va fi strict pașnică și defensivă, ca o misiune de liniștire a transportului maritim comercial și de sprijinire a deminării”, a spus el. „Invităm toate națiunile interesate de libera circulație a comerțului global să ni se alăture.” Italia va contribui cu „unități navale” la misiunea defensivă din Strâmtoarea Ormuz Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, a confirmat, de asemenea, că țara sa va sprijini misiunea defensivă din strâmtoarea Ormuz. Meloni a declarat că Italia va contribui cu „unități navale” la misiunea „pur defensivă”. „Trebuie să oferim reasigurări industriei transportului maritim pentru a o face să simtă și să știe că navele lor sunt în siguranță în timpul traversării strâmtorii. Și considerăm că cea mai bună modalitate de a realiza tipul de misiune pe care ați descris-o, care va fi pur defensivă, ca principiu asupra căruia suntem cu toții de acord… Italia este dispusă să participe la acest cadru prin furnizarea unui anumit număr de unități navale, în conformitate cu ceea ce va fi autorizat de Parlamentul italian.”, a spus Meloni.
Keir Starmer: Marea Britanie nu va susține blocada Strâmtorii Ormuz
Continuă războiul de la distanță dintre Donald Trump și premierul Marii Britanii. Keir Starmer a anunțat că Regatul Unit nu va susține o eventuală blocadă a Strâmtoarea Ormuz, notează Mediafax. De asemenea, el a transmis că țara sa nu va intra într-un conflict militar cu Iran, indiferent de presiunile externe care se fac. Declarația făcută de Starmer apare în contextul tensiunilor tot mai mari din regiune. Statele Unite tocmai au luat decizia de a introduce restricții asupra traficului maritim legat de Iran. „Nu susținem blocada”, i-a dat replica Keir Starmer, într-o declarație făcută pentru BBC Radio 5 Live. El a spus că este vital să se redeschidă Strâmtoarea Ormuz. Premierul britanic a explicat că prioritatea Londrei rămâne menținerea liberei circulații în zonă, care este esențială pentru comerțul global și stabilitatea economică. „În opinia mea, este vital să deschidem Strâmtoarea Ormuz și să o deschidem complet. Acolo ne-am concentrat toate eforturile în ultimii ani și vom continua să facem acest lucru”, a spus Starmer. Premierul britanic a menționat și prezența militară britanică în regiune. Fără a intra în detalii operative, a sugerat că scopul este menținerea accesului liber pe ruta maritimă. În paralel, autoritățile americane au anunțat o măsură drastică. Comandamentul Central al SUA a transmis că va institui o blocadă asupra traficului maritim care implică porturile iraniene. Potrivit comunicatului oficial, această acțiune „va fi aplicată imparțial împotriva navelor tuturor națiunilor care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene, inclusiv toate porturile iraniene din Golful Persic și Golful Oman”. Cu toate acestea, navele care tranzitează zona fără legătură directă cu porturile iraniene nu vor fi afectate. Trump, noi amenințări la adresa Iranului La rândul său, președintele american Donald Trump a transmis un mesaj în legătură cu măsurile anunțate. „Nimeni care plătește o taxă ilegală nu va avea o călătorie în siguranță pe marea liberă. Orice iranian care trage asupra noastră sau asupra navelor pașnice va fi șters de pe fața Pământului!”, a scris Donald Trump pe rețelele de socializare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Barack Obama, despre rezultatul alegerilor parlamentare din Ungaria: „O victorie pentru democrație, nu doar în Europa” Politico: Cine a pierdut și cine a câștigat de pe urma alegerilor parlamentare din Ungaria. De la JD Vance și Putin, la Zelenski Cum au votat maghiarii din Transilvania în alegerile legislative din Ungaria. „Îmi doresc stabilitate, fără corupție și o economie prosperă” Cine este Peter Magyar, cel care a reușit să-l învingă pe Viktor Orban după 16 ani în fruntea Ungariei
Trump avertizează dur NATO: Dacă aliații nu reușesc să ajute SUA în Iran, NATO va avea un viitor foarte rău. Anunță că vrea trupe de comando europene în Golf
UPDATE. Președintele SUA, Donald Trump, a repetat în Air Force One, pe drumul de întoarcere de la Miami către Casa Albă, în discuțiile către ziariștii, avertismentele către NATO. Liderul SUA a recunoscut că poartă negocieri cu aproximativ șapte țări privind posibilitatea participării lor la patrularea strâmtorii Ormuz. „Iran și SUA susțin dialogul, iar partea iraniană dorește un acord. Teheranul nu este dispus să respecte cerințele Washingtonului. Statele Unite nu sunt pregătite, deocamdată, să anunțe sfârșitul operațiunii militare împotriva Iranului”, a spus el. Trump afirmă că SUA „în curând” va încheia și un acord cu Cuba sau va „face ceea ce trebuie” în legătură cu aceasta. „Dacă nu există niciun răspuns sau dacă este un răspuns negativ, cred că va fi foarte rău pentru viitorul NATO” Președintele SUA a declarat pentru FT într-un interviu acordat duminică că ar putea amâna, de asemenea, summitul său cu președintele Chinei, Xi Jinping, care va avea loc la sfârșitul acestei luni, în timp ce face presiuni asupra Beijingului pentru a ajuta la deblocarea acestei căi navigabile cruciale. „Este normal ca oamenii care beneficiază de Strâmtoare să contribuie la asigurarea că nu se întâmplă nimic rău acolo”, a spus Trump, argumentând că Europa și China depind în mare măsură de petrolul din Golf, spre deosebire de SUA. „Dacă nu există niciun răspuns sau dacă este un răspuns negativ, cred că va fi foarte rău pentru viitorul NATO”, a adăugat el. Comentariile lui Trump, făcute într-o convorbire telefonică de opt minute cu FT, au venit la o zi după ce a făcut apel la China, Franța, Japonia, Coreea de Sud și Marea Britanie să se alăture unui „efort de echipă” pentru a deschide punctul de blocare prin care trece o cincime din petrolul mondial. Iranul a închis practic strâmtoarea după ce SUA și Israelul au lansat războiul în urmă cu mai bine de două săptămâni, stârnind temeri privind un nou șoc al prețului petrolului pentru economia globală. Eforturile SUA de a deschide calea navigabilă au eșuat în mare parte. Prețurile internaționale ale petrolului au atins 106 dolari pe baril duminică seara, în creștere cu aproximativ 45% de la începutul războiului. „Avem un lucru numit NATO. Nu a trebuit să-i ajutăm cu Ucraina, dar i-am ajutat. Nu sunt sigur că vor fi acolo pentru noi” În ciuda avertismentului său, Trump a fost pesimist că aliații SUA vor ține cont de apelurile sale de ajutor. „Avem un lucru numit NATO”, a spus Trump, care a criticat adesea alianța. „Am fost foarte amabili. Nu a trebuit să-i ajutăm cu Ucraina. Ucraina este la mii de kilometri distanță de noi… Dar i-am ajutat. Acum vom vedea dacă ne vor ajuta. Pentru că am spus de mult că vom fi acolo pentru ei, dar ei nu vor fi acolo pentru noi. Și nu sunt sigur că vor fi acolo.” Rugat să specifice ajutorul de care are nevoie, Trump a spus „orice ar fi”. El a adăugat că aliații ar trebui să trimită dragoare de mine, dintre care Europa deține mult mai multe decât SUA. De asemenea, el își dorea „oameni care să elimine câțiva actori negativi de pe țărmul [iranian]”. Trump a sugerat că își dorește echipe de comando europene sau alt ajutor militar pentru a elimina iranienii care sunt „o pacoste” în Golf cu drone și mine navale. „Îi lovim foarte tare”, a spus Trump. „Nu le-a mai rămas decât să facă niște probleme în strâmtoare, dar acești oameni sunt beneficiari și ar trebui să ne ajute să o supraveghem. Îi vom ajuta. Dar ar trebui să fie și ei acolo. Ai nevoie de mulți oameni care să supravegheze câțiva.” Trump vrea și ajutorul Chinei. Ar putea amâna vizita la Beijing Trump a spus că se așteaptă, de asemenea, ca China să ajute la deblocarea strâmtorii înainte de a călători la Beijing la sfârșitul acestei luni pentru un summit cu Xi Jinping, prima sa călătorie în China în al doilea mandat. „Cred că și China ar trebui să ajute, deoarece China își obține 90% din petrolul său din strâmtoare [sic]”, a spus Trump. Așteptarea până la summit ar fi prea târziu, a spus el. „Am vrea să știm înainte de asta. Este [două săptămâni] mult timp.” El a adăugat că și călătoria sa în China ar putea fi amânată. „Am putea amâna”, a spus Trump. Nu a spus pentru cât timp. Trump, supărat pe Keir Starmer, premierul britanic: „Eu am nevoie de nave înainte să câștigăm, nu după ce câștigăm” După ce a vorbit duminică mai devreme cu prim-ministrul britanic, Sir Keir Starmer, Trump și-a exprimat frustrarea „deosebită” și față de reacția Marii Britanii de până acum. „Regatul Unit ar putea fi considerat aliatul numărul unu, cel mai longeviv etc. și când le-am cerut să vină, nu au vrut să vină”, a spus el. „Și imediat ce am eliminat practic capacitatea de pericol din Iran, au spus: «ei bine, vom trimite două nave», iar eu am spus: «avem nevoie de aceste nave înainte să câștigăm, nu după ce câștigăm». Am spus de mult timp că NATO este o stradă cu sens unic.” El a susținut că orice pericol pentru aliații care mută active în Golf ar fi minim, deoarece SUA și Israelul au distrus capacitatea militară a Iranului în ultimele două săptămâni. Trump a repetat în interviul pentru Financial Times că a „decimat” Iranul, dar ulterior a spus că Iranul este o pacoste. „Singurul lucru pe care îl pot face este să creeze puțină problemă punând o mină în apă – o pacoste, dar pacostea poate cauza probleme.” „Putem lovi insula Kharg în cinci minute” Trump a avertizat, de asemenea, că SUA sunt pregătite să lanseze noi atacuri asupra insulei Kharg, centrul de export de petrol al Iranului, și ar putea viza infrastructura sa petrolieră. „Ați văzut că am lovit insula Kharg, totul, în afară de conducte, ieri”, a spus el, referindu-se la un bombardament pe care l-a anunțat vineri. „Putem lovi asta în cinci minute. Și nu au nimic de făcut în privința asta.” Întrebat dacă Rusia ajută Iranul
Marea Britanie blochează vizele pentru anumite țări și limitează vizele de muncă pentru afgani
Marea Britanie a anunțat marți că va opri vizele de studiu pentru cetățenii din patru țări și va suspenda vizele de muncă pentru afgani, folosind o „frână de urgență”, pentru a reduce creșterea cererilor de azil venite prin rute legale, scrie Reuters. Imigrația rămâne una dintre cele mai sensibile probleme politice în Marea Britanie. Guvernul prim-ministrului Keir Starmer a vrut schimbare legat ce această situație, în timp ce partidul populist Reform UK câștigă popularitate în sondaje. Ministerul de Interne, care va bloca vizele de studiu pentru cetățenii din Afganistan, Camerun, Myanmar și Sudan, a precizat că cererile de azil depuse de studenți din aceste țări au crescut de peste cinci ori între 2021 și 2025. Totodată, cererile de vize de muncă pentru afgani depășesc numărul de vize emise. „Marea Britanie va oferi întotdeauna refugiu persoanelor care fug de război și persecuție, dar sistemul nostru de vize nu trebuie abuzat. De aceea iau decizia fără precedent de a refuza vizele acelor cetățeni care doresc să profite de generozitatea noastră.”, a declarat ministrul de Interne, Shabana Mahmood, într-un comunicat. Guvernul a raportat că cererile de azil depuse după intrarea prin vize legale s-au triplat din 2021, reprezentând 39% din cele 100.000 de cereri primite anul trecut. Aproximativ 16.000 de persoane din cele patru țări sunt sprijinite cu fonduri publice, inclusiv peste 6.000 cazați în hoteluri. Asta crește presiunea asupra costurilor de cazare pentru azil, estimate la 4 miliarde de lire sterline (5,34 miliarde de dolari) pe an. Modificările vor intra în vigoare pe 26 martie, iar guvernul dorește să creeze noi „rute sigure și legale”, plafonate, odată ce sistemul de azil se va stabiliza. Marea Britanie a oferit adăpost la peste 37.000 de afgani prin programe de relocare din 2021 și a emis aproximativ 190.000 de vize umanitare anul trecut. De asemenea, guvernul a obținut cooperarea Angolei, Namibiei și Republicii Democrate Congo pentru returnări, după ce a avertizat că cetățenii lor riscă să piardă accesul la vizele britanice. Keir Starmer a declarat că regulile de azil din Marea Britanie sunt mai permisive decât în alte părți ale Europei și sunt un „factor de atracție” pentru persoanele care doresc să ajungă în țară. În noiembrie, guvernul britanic său a anunțat planuri pentru crearea unui statut de refugiat temporar și pentru accelerarea expulzării persoanelor care sosesc ilegal.
Liderul Partidului Laburist Scoțian îi cere prim-ministrului britanic Keir Starmer să demisioneze. Care este motivul
Prim-ministrul britanic Keir Starmer ar trebui să demisioneze, a declarat, luni, Anas Sarwar, liderul Partidului Laburist Scoțian. Acesta este politicianul laburist britanic cu rangul cel mai înalt care cere plecarea lui Starmer în contextul dezvăluirilor din dosarele Epstein, în care apare și Peter Mandelson, ambasador al Regatului Unit în SUA. Deși l-a descris pe premierul britanic ca fiind „un om decent”, Anas Sarwar a afirmat că situația de la Downing Street „nu este suficient de bună” și a atras atenția că acest lucru riscă să submineze șansele Partidului Laburist la alegerile scoțiene din luna mai. „Au promis că vor fi diferiți, dar s-au întâmplat prea multe. Nu putem permite ca eșecurile de la Downing Street să însemne că eșecurile continuă și aici, în Scoția”, a spus Sarwar, potrivit ABC. Presiunile asupra premierului britanic Keir Starmer sunt în continuă creștere, din cauza deciziei de a-l numi pe Peter Mandelson ca ambasador al Regatului Unit în SUA. Noile dezvăluiri din dosarele Epstein arată profunzimea legăturilor lui Mandelson cu Jeffrey Epstein. Dosarele includeau afirmații potrivit cărora Mandelson ar fi transmis documente guvernamentale sensibile lui Jeffrey Epstein și ar fi menținut legături cu finanțatorul discreditat după ce acesta a fost condamnat. Reacția lui Mandelson, după dezvăluirile legate de Epstein Peter Mandelson a fost înlăturat de Starmer din funcția de ambasador al Marii Britanii în Statele Unite anul trecut, iar săptămâna trecută a demisionat din Partidul Laburist, declarând că nu dorește să provoace „și mai multă jenă” formațiunii. „În acest weekend am fost din nou asociat cu indignarea justificată stârnită de cazul Jeffrey Epstein și îmi pare rău pentru asta”, a scris Mandelson într-o scrisoare adresată Partidului Laburist. Mandelson a afirmat că el consideră false acuzațiile privind plățile și a spus că le va verifica. „În timp ce fac acest lucru, nu doresc să cauzez o jenă și mai mare Partidului Laburist și, prin urmare, renunț la calitatea de membru al partidului”, a scris acesta. Ulterior, premierul Keir Starmer și-a cerut scuze victimelor lui Jeffrey Epstein și a spus că regretă numirea lui Peter Mandelson în funcție, care era apropiat de fostul infractor sexual. Keir Starmer a spus că, la momentul numirii în decembrie 2024, nu cunoștea cât apropiați sunt Mandelson și Epstein. El a afirmat că informațiile disponibile atunci nu arătau că relația dintre cei doi ar putea fi problematică. „Vreau să le spun asta (victimelor): Îmi pare rău. Îmi pare rău pentru ceea ce vi s-a făcut, îmi pare rău că atât de mulți oameni cu putere v-au dezamăgit, îmi pare rău că am crezut minciunile lui Mandelson și l-am numit.”, a transmis Starmer.
Keir Starmer își cere scuze victimelor lui Epstein după numirea lui Mandelson
Premierul Marii Britanii, Keir Starmer, și-a cerut public scuze victimelor lui Jeffrey Epstein și a spus că regretă decizia de a-l numi pe Peter Mandelson ambasador al Regatului Unit în SUA. Peter Mandelson a avut o relație apropiată cu infractorul sexual Jeffrey Epstein, scrie Reuters. Keir Starmer a spus că, la momentul numirii în decembrie 2024, nu cunoștea cât apropiați sunt Mandelson și Epstein. El a afirmat că informațiile disponibile atunci nu arătau că relația dintre cei doi ar putea fi problematică. Premierul a precizat că voia inițial să facă public avizul de verificare primit înainte de desemnarea lui Mandelson, însă a decis să nu facă acest lucru după o solicitare a poliției. Autoritățile engleză i-au cerut să evite orice demers care ar putea afecta o anchetă în curs. „Se știa public de ceva vreme că Mandelson îl cunoștea pe Epstein, dar niciunul dintre noi nu știa profunzimea și întunericul acelei relații”, a declarat Starmer reporterilor. Premierul s-a adresat direct victimelor și a transmis scuze pentru toate cele întâmplate. „Vreau să le spun asta (victimelor): Îmi pare rău. Îmi pare rău pentru ceea ce vi s-a făcut, îmi pare rău că atât de mulți oameni cu putere v-au dezamăgit, îmi pare rău că am crezut minciunile lui Mandelson și l-am numit.”, a transmis Starmer.
Keir Starmer, după avertismentul lui Trump: Marea Britanie și SUA sunt aliați foarte apropiați
Premierul Keir Starmer se află într-o vizită oficială în China pentru a stimula comerțul, ca parte a eforturilor de creștere economică. Donald Trump, întrebat despre eforturile lui Starmer de a intensifica relațiile comerciale alături de China, președintele SUA a precizat, joi seara: „Ei bine, este foarte periculos pentru ei să facă asta și cred că este și mai periculos pentru Canada să intre în relații comerciale cu China”. Într-un interviu acordat Sky News, Starmer a precizat: „Statele Unite și Marea Britanie sunt aliați foarte apropiați și de aceea am discutat vizita cu echipa sa înainte de a veni”. Cu privire la avertizmentul dat de Trump, premierul britanic a declarat: „Am văzut comentariile președintelui Trump. Cred că, pentru a fi corect, probabil se referea mai mult la Canada.” Acesta a precizat că președintele SUA ar putea face, la rândul său, o vizită oficială în China: „Cred că am dreptate când spun că președintele Trump însuși vizitează China sau se așteaptă să viziteze China în luna aprilie”, a declarat Starmer. Întrebat dacă există o îngrijorare cu privire la avertismentul lui Trump, premierul Marii Britanii a declarat: „Nu cred că este înțelept ca Regatul Unit să-și ascundă capul în nisip. China este a doua cea mai mare economie din lume. Împreună cu Hong Kong, este al treilea nostru partener comercial. Și prin această vizită, am deschis multe oportunități pentru crearea de locuri de muncă și bogăție”, a declarat Starmer. Keir Starmer se află la Beijing. Acesta a vorbit, joi, la Forumul de Afaceri Marea Britanie-China, afirmând că Marea Britanie „are foarte mult de oferit”. Starmer s-a întâlnit, joi, și cu președintele chinez Xi Jinping.