O delegația a Parlamentului European și-a anulat vizita la Kiev pe fondul prezenței unui deputat de extremă dreapta
Vizita programată pentru 1 decembrie a fost anulată după ce autoritățile ucrainene au informat Legislativul european că se opune participării eurodeputatului Hans Neuhoff, politician al partidului german de extremă dreapta AfD invocând motive de securitate, au comunicat surse pentru Politico. Ucraina a notificat inițial biroul președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, semnalând intenția de a-i refuza accesul în țară. Ulterior, mesajul a fost transmis către Comisia de Securitate și Apărare. Hans Neuhoff este o figură controversată întrucât acesta a călătorit de mai multe ori în Rusia de la începutul Războiului din Ucraina, a comunicat în spațiul public trebui să ia în calcul „cauzele profunde” ale invaziei ruse și că Ucraina nu ar trebui să adere la NATO. Eurodeputatul susține că autoritățile ucrainene nu au prezentat probe privind presupusele riscuri de securitate sau vizitele sale în Donbas. „Acuzațiile că aș avea relații politice cu Federația Rusă sau că aș fi fost prezent ilegal în Donbas sunt neadevărate”, a declarat el.
Kiev: Mai puțin de 30 de participanți la protestul anticorupție
Acțiunea, convocată sâmbătă în spațiul central cunoscut drept Maidanul Kievului – loc emblematic al manifestațiilor civice din Ucraina, a atras în final mai puțin de 30 de persoane. Manifestanții au început să se adune după ora prânzului în apropierea Monumentului Independenței de pe bulevardul Hreșciatik. Aproximativ jumătate dintre participanți au purtat pancarte cu mesaje critice la adresa autorităților, precum „Nu mai avem încredere, furați de la popor și de la armata Ucrainei!” sau „Fără corupție în Ucraina și fără instigatorii ei”. Fără forțe de ordine suplimentare la protest Protestatarii au cerut și „reînființarea companiei de drone de atac coordonată de Iurii Kasianov”, desființată anterior, referindu-se la unitatea pe care Kasianov a condus-o în cadrul grănicerilor ucraineni. Aceasta a fost dizolvată recent, decizie pe care reprezentanții săi au contestat-o public, susținând că echipa sa era eficientă pe front și că desființarea ar fi fost nejustificată. Acțiunea s-a desfășurat pașnic, nefiind dislocați „mai mulți ofițeri de ordine publică decât în mod obișnuit în piața centrală a capitalei”. Potrivit Interfax-Ukraine, vremea de la Kiev – înnorată, cu 11 grade Celsius și fără precipitații – nu a influențat nivelul scăzut al participării. Apelul la protest a fost lansat de câțiva activiști, printre care și Kasianov, însă majoritatea personalităților publice au ignorat inițiativa, iar în mediul online au apărut reacții critice. Protestul, preluat și distorsionat de propaganda rusă Dezaprobarea publică a protestului a fost alimentată și de îndemnurile fostului deputat Oleh Țariov -căruia i-a fost retrasă cetățenia ucraineană și care se află în prezent în Rusia – pe care propagandiștii ruși le-au preluat și le-au amplificat. Susținătorii președintelui Volodimir Zelenski au acuzat opoziția că ar încerca să provoace proteste în timpul războiului, deși formațiunile vizate nu au lansat astfel de apeluri.
Ion Cristoiu: Ucrainenii se poartă nu noi ca niște STĂPÂNI
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum KGB-ul de la Kiev era la fel de rău ca cel de la Moscova. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „În URSS, Ucraina era egala Rusiei, Federației Ruse. De aia spun eu că KGB-ul lor e pe la noi pe teren. Pentru că în perioada URSS, KGB-ul de la Kiev era sovietic, dar sovieticii erau reprezentați de ucraineni.” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre cum KGB-ul de la Kiev era la fel de rău ca cel de la Moscova. Acesta susține că înțelege problema fasciștilor din Ucraina. Jurnalistul menționează că Ucraina nu se află în conflict doar cu Rusia. Ucraina, adaugă acesta, este într-un conflict și cu Polonia. În timpul Celui de-al Doilea Război Mondial, Ucraina, susține jurnalistul, ar fi trecut de partea Germaniei și ar fi comis atrocități. Acesta susține că au făcut pogromuri, fiindcă sunt pur antisemiți. Cristoiu menționează un eveniment în care un mareșal URSS ar fi fost omorât de ucraineni. Impresia că URSS înseamnă Rusia este una greșită, concluzionează jurnalistul. „Acum îl înțeleg și eu pe Putin cu fasciștii. Deci există în rândul ucrainenilor niște tipi… Să îți mai spun un lucru. Conflictul lor nu este numai cu Rusia, ci este și cu Polonia. În timpul Celui de-al Doilea Război Mondial, cum a început războiul, ei au trecut de partea nemților. Ei au făcut pogromuri, ei sunt antisemiți, adică partea lor fascistă. Ei erau în Uniunea Sovietică. Ei l-au aruncat, l-au omorât pe Vatunin (n.r. Nikolai Feodorovici Vatunin) în 1944, care era Mareșal al Uniunii Sovietice. Noi avem impresia că Uniunea Sovietică este Rusia. Nu e adevărat, Marius Tucă. În URSS, Ucraina era egala Rusiei, Federației Ruse. De aia spun eu că KGB-ul lor e pe la noi pe teren. Pentru că în perioada URSS, KGB-ul de la Kiev era sovietic, dar sovieticii erau reprezentați de ucraineni. Ucrainenii se poartă cu noi ca niște stăpâni. Noi cum găsim un stăpân, imediat facem…”, a explicat jurnalistul.
Ucraina nu mai are forță de muncă. Cifrele arată un dezastru generat de război
Pe lângă războiul prelungit al Rusiei, o criză record de personal sugrumă economia Ucrainei, având un deficit al forței de muncă care a depășit 8,7 milioane de persoane, susțin surse din mass-media. Potrivit estimărilor experților, chiar și întoarcerea completă a celor aproape 5,6 milioane de ucraineni care s-au refugiat în străinătate nu poate compensa pierderile cauzate de războiul cu Rusia, emigrația în masă și declinul demografic. Scăderea demografică era o problemă presantă încă dinainte de război. Potrivit fbc.biz.ua, cifrele arată un dezastru generalizat în Ucraina, care s-a confruntat cu o provocare fără precedent în 2025 cu deficitul de forță de muncă a atins aproape 9 milioane de persoane. Sudorii sunt la mare căutare pentru reparații în urma distrugerilor provocate de bombardamentele rusești. România lui Bolojan rezolvă deficitul bugetar cu austeritate. Ucraina lui Zelenski rezolvă deficitul de personal cu creșteri de salarii Cea mai acută lipsă de personal se resimte în domeniile logisticii, comerțului, construcțiilor, medicinei și educației. Spre deosebire de România, angajatorii din Ucraina sunt obligați să majoreze salariile, să simplifice condițiile de angajare și să se pregătească pentru atragerea de lucrători străini. Situația nu arată bine nici în agricultură. Ucraina se înfruntă cu o penurie de lucrători agricoli Conform platformelor de personal, salariul mediu în profesiile active a crescut la între 42.000 și 55.000 grivne, iar șoferii, vânzătorii, bucătarii și încărcătorii au devenit cei mai solicitați. Și Ucraina recurge la angajarea lucrătorilor asiatici Guvernul analizează scenarii de liberalizare a imigrației, inclusiv simplificarea permiselor de muncă pentru cetățenii din țările asiatice, caucaziene și balcanice. În același timp, companiile solicită nu doar importul de forță de muncă, ci și crearea condițiilor pentru întoarcerea ucrainenilor plecați în străinătate. Economiștii avertizează: fără o politică sistematică de personal, Ucraina riscă să piardă ritmul redresării și atractivitatea investițiilor. Țara are nevoie nu doar de o forță de muncă, ci de un nou model de angajare, cu formate flexibile, competențe digitale și salarii competitive. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Donald Trump nu mai vrea să se întâlnească cu Putin decât dacă oprește războiul din Ucraina. Ce spune președintele american Macron livrează avioane de vânătoare și rachete suplimentare către Kiev: „Este foarte important să sprijinim Ucraina și să punem presiune pe Rusia” Zelenski, încântat de noile sancțiuni ale UE împotriva Rusiei: Doar aşa îl putem constrânge pe Putin să pună capăt acestui război
Războiul din Ucraina, ziua 1.326. Nou atac cu drone în Rusia, rafinărie în flăcări / Dronele rusești au lovit vehiculele unei companii energetice din regiunea Cernihiv / Alimentarea cu energie electrică, restabilită la Kiev
O amenințare cu bombă a suspendat circulația feroviară în Ucraina, inclusiv o linie internațională Căile Ferate Ucrainene au primit rapoarte privind amenințări cu bombă în trei trenuri de lung parcurs, sâmbătă, ceea ce a dus la suspendarea temporară a serviciului și evacuarea pasagerilor. Trenurile afectate includeau rutele dintre Dnipro și Kiev, Ternopil și Kiev, precum și ruta internațională Kiev-Varșovia. Rusia a intensificat atacurile asupra infrastructurii feroviare a Ucrainei odată cu venirea toamnei, ceea ce a dus la creșterea întârzierilor și anulărilor trenurilor. Cu toate acestea, amenințările cu bombă de această natură au fost rare. „Trenurile au fost nevoite să oprească. Pasagerii au fost evacuați și duși la o distanță sigură”, a raportat compania. Nou atac cu drone ucrainene în Rusia. O rafinărie strategică din Ufa, în flăcări Dronele ucrainiene au lovit o rafinărie de petrol rusească din Republica Bashkortostan în dimineaţa zilei de sâmbătă, provocând explozii şi un incendiu, a declarat o sursă din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) pentru The Kyiv Independent. Vestea vine în contextul în care Ucraina intensifică atacurile împotriva industriei ruse de gaz şi petrol, o sursă cheie de venituri care ajută Moscova să susţină invazia sa totală. Alimentarea cu energie electrică a fost restabilită pentru 800.000 de persoane în Kiev Energia electrică a fost restabilită, sâmbătă, pentru peste 800.000 de locuitori din Kiev, la o zi după ce atacurile majore ale Rusiei asupra reţelei electrice ucrainene au provocat întreruperi de curent în mare parte a ţării. Cea mai mare companie privată de energie din Ucraina, DTEK, a declarat sâmbătă că „lucrările principale de restabilire a alimentării cu energie electrică” au fost finalizate, dar că unele întreruperi localizate afectează în continuare capitala ucraineană în urma atacurilor „masive” ale Rusiei de vineri. Atacurile cu drone şi rachete ruseşti au rănit cel puţin 20 de persoane în Kiev, au avariat clădiri rezidenţiale şi au provocat întreruperi de curent în mai multe zone din Ucraina, vineri dimineaţa. Prim-ministrul Yulia Svyrydenko a descris atacul ca fiind „unul dintre cele mai mari atacuri concentrate” împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei, scrie AP. Ministerul Apărării al Rusiei a declarat vineri că atacurile au vizat instalaţiile energetice care aprovizionează armata ucraineană. Nu a dat detalii despre aceste instalaţii, dar a spus că forţele ruse au folosit rachete hipersonice Kinzhal şi drone de atac împotriva lor. Ultimul atac rusesc a ucis 4 persoane şi a rănit 18 în Ucraina. Reţeaua energetică a fost avariată Forţele Moscovei au lovit din nou infrastructura energetică, intensificând presiunea asupra reţelei electrice ucrainene înaintea lunilor de iarnă. Potrivit Forţelor Aeriene, apărarea aeriană ucraineană a interceptat 54 din cele 78 de drone de atac de tip Shahed şi alte drone lansate de Rusia peste noapte. Au fost înregistrate 21 de atacuri cu drone în şase locaţii. În regiunea Cernihiv, dronele ruseşti au lovit vehiculele unei companii de utilităţi energetice, provocând un incendiu. Un angajat a fost ucis, iar patru au fost răniţi şi spitalizaţi în urma atacului, a declarat guvernatorul Viacheslav Chaus. Atacurile ruseşti au vizat apoi pompierii care au sosit la faţa locului. Infrastructurile critice şi o clădire administrativă au fost, de asemenea, avariate în regiune, potrivit The Kyiv Independent. Dronele rusești au lovit vehiculele unei companii energetice din regiunea Cernihiv. O persoană a murit, mai multe au fost rănite Dronele rusești au atacat vehicule aparținând Chernihivoblenergo, operatorul sistemului de distribuție din regiunea Cernihiv, soldându-se cu moartea unei persoane și rănirea mai multora. Seliverstov a declarat că dronele au atacat vehiculele Chernihivoblenergo în apropierea satului Zhadove din hromada Semenivka, în jurul orei 22:20. Zelenski vrea să protejeze infrastructura energetică, însă nu știe cum, iar asta vine după atacul agresiv al Rusiei asupra Capitalei Președintele Volodimir Zelenski și-a exprimat îngrijorarea cu privire la protecția infrastructurii energetice a Kievului în timpul unei conferințe de presă din 10 octombrie, declarând că este „nemulțumit” de situația actuală, potrivit Kyiv Independent.Comentariile lui Zelenski vin după un atac masiv cu drone și rachete rusești asupra Capitalei, în noaptea precedentă, care a avariat o termocentrală (TPP) și a lăsat o parte a orașului fără curent electric și apă.Vorbind cu jurnaliștii la un briefing la Kiev, după atac, președintele a spus că unitățile de apărare antiaeriană nu sunt singurul factor în protejarea obiectivelor critice.„Nu sunt mulțumit, de exemplu, dacă vorbim despre Kiev”, a spus Zelenski.„Există TPP-5 și TPP-6. Nu putem folosi rachete Patriot împotriva dronelor. Ce întrebări aș putea avea pentru primar? Aș putea să vă spun acum ce cred despre toate acestea, dar nu o voi face.”
Războiul din Ucraina, ziua 1325. Atac masiv al Rusiei în Ucraina: Clădiri lovite la Kiev și infrastructura energetică vizată / 23 de copii au fost salvați din teritoriile ocupate
Ministrul german al finanțelor este „sigur” că UE va găsi mai multe modalități de a utiliza activele înghețate ale Rusiei Ministrul german al Finanțelor, Lars Klingbeil, a declarat pe 10 octombrie că este „sigur” că țările europene vor găsi mai multe modalități de a utiliza activele înghețate ale băncii centrale ruse pentru a sprijini Ucraina. Uniunea Europeană are un plan de a utiliza 185 de miliarde de euro (peste 210 miliarde de dolari) din activele imobilizate ale băncii centrale ruse pentru a ajuta la finanțarea Ucrainei, care se confruntă cu o criză de lichidități, dar sunt încă necesare eforturi pentru a convinge țările europene să adere la acest plan și pentru a se asigura că propunerea este solidă. Până în prezent, UE a utilizat doar veniturile generate de aceste active. Atacurile rusești au provocat moartea a 6 persoane și rănirea a 45 în Ucraina în ultima zi, lovind rețeaua energetică Atacurile rusești asupra Ucrainei au ucis cel puțin șase civili, inclusiv un copil, și au rănit cel puțin 45 în ultima zi, au raportat autoritățile regionale pe 10 octombrie. Atacurile au loc pe fondul intensificării campaniei aeriene a Rusiei care vizează infrastructura energetică a Ucrainei înaintea lunilor de iarnă. Rusia a lansat 465 de drone de atac de tip Shahed și drone momeală împotriva Ucrainei într-un atac masiv în timpul nopții, a raportat Forța Aeriană. Rheinmetall va furniza Ucrainei sisteme suplimentare de apărare aeriană Skyranger Gigantul german din domeniul apărării Rheinmetall va furniza Ucrainei sisteme suplimentare de apărare aeriană Skyranger 35, în baza unui contract cu o țară din UE, a anunțat compania pe 10 octombrie. Livrarea viitoare răspunde nevoii urgente a Ucrainei de soluții rentabile de apărare aeriană, în contextul intensificării atacurilor cu drone din partea Rusiei, care a lansat peste 450 de drone în noaptea trecută. BCE: Europa are nevoie de un buget comun pentru apărare și de activele rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei Oficialul BCE Martins Kazāks susține crearea unui buget european pentru apărare, finanțat prin împrumuturi comune ale statelor UE, și folosirea activelor rusești pentru sprijinirea Ucrainei. Europa trebuie să își unească resursele pentru apărare și să ia în considerare crearea unui buget finanțat prin împrumuturi comune, consideră reprezentantul Letoniei în Consiliul Guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE): „Această măsură trebuie pusă în practică prin toate mijloacele necesare, pentru că ar fi mai eficientă decât acțiunile individuale ale statelor”, a declarat Kazāks într-un interviu pentru Bloomberg. Atacurile rusești au lăsat o parte din Ucraina fără curent Ultimele atacuri aeriene rusești au provocat avarii grave în rețeaua energetică a Ucrainei, lăsând milioane de oameni fără curent electric în mai multe regiuni. Alimentarea cu energie electrică rămâne critică în capitala Kiev și în nord-est, în special în regiunile Harkiv, Sumî, Poltava și Cernihiv, a anunțat vineri Compania ucraineană de Energie, Ukrenergo. Potrivit instituției, infrastructura energetică a suferit „daune semnificative” după ultimele atacuri masive cu rachete și drone lansate de Federația Rusă. Statul Major: Rusia a pierdut 1.120.510 soldați în Ucraina din 24 februarie 2022 Rusia a pierdut aproximativ 1.120.510 soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă, pe 24 februarie 2022, a raportat Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei pe 10 octombrie. Numărul include 1.120 de victime suferite de forțele ruse în ultima zi. Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 11.246 de tancuri, 23.339 de vehicule blindate de luptă, 63.775 de vehicule și rezervoare de combustibil, 33.547 de sisteme de artilerie, 1.517 sisteme de lansare multiplă de rachete, 1.225 sisteme de apărare aeriană, 427 de avioane, 346 de elicoptere, 68.547 de drone, 28 de nave și bărci și un submarin. Ministrul de externe al Poloniei vizitează vestul Ucrainei în contextul atacului masiv al Rusiei Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a ajuns, vineri, în regiunea Lviv din vestul Ucrainei într-o vizită oficială, a anunţat guvernatorul Kozîţcîi Maksîm. Vizita lui Sikorski are loc în contextul în care Rusia a lansat aproape 500 de rachete şi drone împotriva ţării, provocând întreruperi de curent în Kiev şi în regiunile centrale, sudice şi estice. Deşi în noaptea de vineri nu s-au înregistrat atacuri în regiunea Lviv, zona a suferit un atac masiv pe 5 octombrie. Patru membri ai unei familii, printre care o fată de 15 ani, au fost ucişi în acea noapte în Lapaivka, un sat de la periferia oraşului Lviv, la puţin peste 50 de kilometri de graniţa cu Polonia. În cadrul inițiativei „Bring Kids Back UA” a președintelui Volodimir Zelenski, șeful său de cabinet a anunțat joi că un grup de 23 de copii și adolescenți ucraineni a fost salvați din teritoriile ocupate. Șeful Biroului Prezidențial, Andrii Yermak, a raportat că printre copiii salvați se aflau două surori, în vârstă de 11 și 14 ani, care fuseseră forțate să frecventeze o școală rusă. Agenții Moscovei au amenințat-o pe mama lor că, dacă refuză, vor lua copiii. „Astăzi, toți copiii salvați sunt în siguranță. Ei primesc asistență medicală, psihologică și umanitară, își recuperează documentele și revin treptat la o viață pașnică. Sunt recunoscător organizației Save Ukraine, Centrului Comun al Serviciului de Securitate al Ucrainei pentru coordonarea căutării și eliberării prizonierilor de război și a persoanelor detenute ilegal, precum și tuturor partenerilor pentru ajutorul acordat în salvarea acestor copii”, a scris Yermak. Atacurile rusești reduc cu mai mult de jumătate producția de gaze naturale a Ucrainei Pe măsură ce se apropie iarna, atacurile rusești au avut ca scop perturbarea producției de gaze naturale a Ucrainei, forțând țara să importe gaze naturale și să solicite sprijin internațional. Atacurile rusești au distrus mai mult de jumătate din producția internă de gaze naturale a Ucrainei, forțând Kievul să cheltuiască aproximativ 1,9 miliarde de euro pentru importul de combustibil, în încercarea de a trece peste iarnă, relatează Bloomberg. Proiecțiile Ucrainei sugerează că va avea nevoie de aproximativ 4,4 miliarde de metri cubi de gaz pentru a ajunge până la sfârșitul lunii martie, potrivit surselor Bloomberg, echivalentul a aproape 20% din consumul anual al țării. Raportul adaugă că atacurile din 3 octombrie asupra regiunilor Harkov și Poltava au distrus aproximativ 60%
Ucraina așteaptă deschiderea negocierilor cu UE până la sfârșitul anului
Negocierile Ucrainei cu Uniunea Europeană intră într-o nouă etapă, a transmis miercuri, pe pagina sa de socializare, vicepremierul pentru Integrare Europeană și Euro-Atlantică, Taras Kachka. El a explicat că Ucraina continuă să adopte acte legislative esențiale pentru alinierea la standardele europene și pentru avansarea procesului de aderare. Reforme legislative în ritm alert „Ucraina pune în aplicare măsurile prevăzute în Foaia de parcurs privind funcționarea instituțiilor democratice, fără a aștepta deschiderea formală a clusterelor. Nu vrem să încetinim sau să oprim procesul de negociere”, a transmis oficialul. Kievul continuă cu pași repezi să implementeze reforme legislative importante pentru apropierea de Uniunea Europeană. A fost deja adoptată legea privind înființarea unei agenții de plăți în sectorul agricol, instituție-cheie pentru implementarea politicii agricole europene: „Prin intermediul ei vor fi acordate subvențiile, iar crearea acesteia a fost o prioritate în procesul de aliniere”, a explicat vicepremierul ucrainean. Administrație locală mai transparentă El a menționat că Parlamentul de la Kiev a aprobat, în primă lectură, și proiectul de lege privind asigurarea legalității și transparenței în activitatea administrației locale, încă un pas esențial în consolidarea guvernanței și încrederii în autoritățile locale: „Proiectele de infrastructură vor deveni un instrument cheie pentru creșterea economică a comunităților ucrainene, iar un control eficient crește încrederea în autoritățile locale și deschide noi oportunități pentru dezvoltarea regională”. Tot mai aproape de aderare Transmisiunile publice ale ședințelor Radei Supreme fac, de asemenea, parte din reformele pentru întărirea instituțiilor democratice, a scris demnitarul ucrainean. Vicepremierul a adăugat că autoritățile de la Kiev se așteaptă ca statele membre ale Uniunii Europene să finalizeze în curând pozițiile de negociere, astfel încât discuțiile de aderare să poată fi deschise în toate domeniile până la sfârșitul acestui an.
Ionuț Moșteanu s-a întâlnit la Kiev cu premierul Ucrainei
În cadrul întâlnirii cu premierul ucrainean, au fost abordate subiecte privind dezvoltarea cooperării economice în domeniul militar și participarea României la reconstrucția Ucrainei, potrivit unui comunicat al MApN. Oficialul român a reafirmat angajamentul ferm al României de a continua sprijinul acordat Ucrainei și a evidențiat implicarea constantă a României în eforturile internaționale de susținere a Ucrainei, atât prin formate bilaterale, cât și în cadrul NATO și al Uniunii Europene. Acesta a subliniat că România urmărește îndeaproape evoluțiile legate de garanțiile de securitate pentru Ucraina și va participa activ la toate deciziile aliate și europene pe acest subiect. Ministrul Apărării s-a întâlnit la Kiev și cu omologul său ucrainean, Denîs Șmîhal. Oficialul român a reiterat deschiderea României pentru consolidarea cooperării în domeniul apărării, inclusiv prin dezvoltarea industriei de apărare și utilizarea eficientă a tuturor mecanismelor disponibile, în vederea sprijinirii pe termen lung a parteneriatului cu Ucraina. Ministrul ucrainean al apărării, Denîs Șmîhal, și-a exprimat recunoștința pentru sprijinul oferit de România și a transmis mulțumiri Guvernului și poporului român pentru parteneriatul puternic și sprijinul acordat Ucrainei. La final, ministrul Moșteanu a afirmat că „România va continua să sprijine Ucraina atât timp cât va fi nevoie, până la obținerea unei păci juste, durabile și cuprinzătoare, în termenii și condițiile susținute de către poporul ucrainean”.
Ministrul Apărării, alături de trimisul special al lui Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, la Kiev: România rămâne un partener ferm al SUA
Moșteanu apare alături de Joseph Keith Kellogg Jr., emisarul special al președintelui Donald Trump pentru Ucraina. „I-am mulțumit pentru eforturile depuse de administrația președintelui Donald Trump în medierea și accelerarea procesului de pace. România rămâne un partener ferm al SUA pentru apărarea valorilor comune și în sprijinirea stabilității regionale și globale”, spune Moșteanu, în dreptul fotografiei publicate pe Facebook. Ministrul apărării naționale, prezent la Kiev de Ziua Independenței Ucrainei Ziua Independenței este ziua națională a Ucrainei. Astfel, se sărbătorește adoptarea declarației de Independență față de Uniunea Sovietică, în anul 1991. „Astăzi, la Kiev, în ziua în care Ucraina își sărbătorește independența, gândurile mele se îndreaptă către toți cei care și-au pierdut viața în acest război nedrept, declanșat de Rusia lui Putin. Civili nevinovați, familii distruse, copii rămași fără părinți – victimele agresiunii ruse nu pot fi uitate. Am depus o coroană de flori în memoria tuturor victimelor. Poporul ucrainean merită toată admirația și sprijinul nostru pentru curajul cu care apără nu doar libertatea lor, ci și securitatea Europei. Fiecare zi de rezistență ucraineană înseamnă mai multă siguranță pentru România și pentru toți aliații noștri. România rămâne ferm de partea Ucrainei. Nu vom ceda în fața propagandei și presiunilor venite dinspre partidele aliniate Moscovei”, a spus Moșteanu.
Ministrul apărării naționale, prezent la Kiev de Ziua Independenței Ucrainei
Ministrul Moșteanu a luat parte la o ceremonie de comemorare a militarilor ucraineni căzuți în luptă, unde a depus o coroană de flori, precum și la alte activități oficiale organizate de autoritățile ucrainene. Totodată, oficialul român participă la „Defence Cooperation Forum. Future Warfare”, unde prezintă contribuția și sprijinul constant al României pentru Ucraina, precum și rolul activ al țării noastre în cadrul eforturilor internaționale de consolidare a securității și stabilității regionale. „Astăzi, la Kiev, în ziua în care Ucraina își sărbătorește independența, gândurile mele se îndreaptă către toți cei care și-au pierdut viața în acest război nedrept, declanșat de Rusia lui Putin. Civili nevinovați, familii distruse, copii rămași fără părinți – victimele agresiunii ruse nu pot fi uitate. Am depus o coroană de flori în memoria tuturor victimelor. Poporul ucrainean merită toată admirația și sprijinul nostru pentru curajul cu care apără nu doar libertatea lor, ci și securitatea Europei. Fiecare zi de rezistență ucraineană înseamnă mai multă siguranță pentru România și pentru toți aliații noștri. România rămâne ferm de partea Ucrainei. Nu vom ceda în fața propagandei și presiunilor venite dinspre partidele aliniate Moscovei”, a spus Moșteanu. Pe 24 august, Ucraina sărbătorește Ziua Independenței, una dintre cele mai importante sărbători naționale. În această zi, în 1991, Parlamentul de la Kiev a adoptat Declarația de Independență, prin care Ucraina s-a desprins oficial de Uniunea Sovietică.