Kosovo: Victoria lui Albin Kurti la parlamentare a fost confirmată după renumărarea voturilor

Comisia Electorală din Kosovo a anunțat că partidul Autodeterminare (VV) condus de premierul interimar Albin Kurti, a câștigat alegerile parlamentare de la finalul lunii decembrie după ce a obținut 51.1% din voturile exprimate, notează Le Figaro. În decursul lunii ianuarie, Comisia Electorală a decis renumărarea voturilor după ce a constatat un „grad ridicat de inexactități” în renumărarea parțială de verificare, care ar fi afectat aproximativ 70.000 de voturi. În urma deciziei autorității electorale, procurorul general al Kosovo a anunțat că a deschis o anchetă privind posibile „infracțiuni legate de procesul electoral”. Alegerile din decembrie au fost organizate pe fondul impasului politic care a afectat statul. Deși VV a câștigat alegerile parlamentare din februarie 2025, partidul nu a obținut o majoritate, iar în urma eșecurilor repetate în formarea unui guvern, președinta Vjosa Osmani a anunțat dizolvarea parlamentului. Noul parlament trebuie să numească un nou președinte și să ratifice acorduri de împrumut în valoare de aproximativ un miliard de euro cu Uniunea Europeană și Banca Mondială, care urmează să expire în următoarele luni.
Partidul de guvernământ din Kosovo se pregătește să câștige alegerile după un impas politic îndelungat

Partidul condus de prim-ministrul Albin Kurti se află în fruntea alegerilor din Kosovo de duminică, scrie Reuters. Cu toate acestea, nu este clar dacă va obține suficiente mandate pentru a depăși impasul politic de un an care a blocat parlamentul și a întârziat importante finanțări internaționale. Votul este al doilea din acest an, după ce partidul Vetevendosje nu a reușit să obțină majoritatea în februarie. Nerealizarea unei coaliții l-a determinat pe președintele Vjosa Osmani să dizolve parlamentul în noiembrie și să convoace alegeri anticipate. Exit poll-urile difuzate de televiziunea Dukagjini imediat după închiderea secțiilor de votare la ora 19:00 (18:00 GMT) arată că partidul lui Kurti ar fi câștigat 45,7% din voturi. Cu toate astea, obținerea celor 61 de locuri necesare pentru a guverna singur pare puțin probabilă. Partidele principale de opoziție, Partidul Democrat și Liga Democrată, au obținut 22%, respectiv 15,6% din voturi. „Voința cetățenilor este acum în urne. Păstrarea acestei voințe este esențială pentru legitimitatea și credibilitatea procesului electoral”, a declarat Albin Kurti într-un mesaj video după publicarea rezultatelor exit poll-urilor. Nerealizarea unui guvern funcțional ar prelungi criza actuală, din motiv că legislatorii trebuie să aleagă un nou președinte în aprilie și să aprobe acorduri de împrumut de 1 miliard de euro (1,2 miliarde de dolari) de la Uniunea Europeană și Banca Mondială, care expiră în lunile următoare. În același timp, partidele de opoziție refuză să guverneze cu Albin Kurti. Motivul este modul său de a gestiona relațiile cu aliații occidentali și modul în care abordează nordul Kosovo, locuit de minoritatea sârbă. Kurti acuză opoziția pentru impasul politic. Pentru a câștiga sprijinul alegătorilor, Kurti a promis un salariu suplimentar anual pentru angajații din sectorul public, investiții de capital de 1 miliard de euro și o nouă unitate pentru combaterea crimei organizate.
Uniunea Europeană va ridica sancțiunile impuse asupra Kosovo și va debloca sprijinul financiar

Ursula von der Leyen a declarat că Uniunea Europeană a decis să renunțe la sancțiunile impuse asupra Kosovo în 2023. Sancțiunile au fost ridicate după ce primari sârbi aleși în alegerile din octombrie au fost învestiți în funcție. Printr-o postare publicată pe platforma X, șefa executivului european a transmis: „Vești bune pentru Kosovo. Programăm un sprijin financiar de 216 milioane de euro și intenționăm să eliberăm 205 milioane de euro la începutul anului viitor”. Sancțiunile au fost impuse după ce autoritățile kosovare nu au respectat cererile UE și ale Statelor Unite de a calma situația din nordul țării, zonă cu majoritate sârbă. Violențele au izbucnit în 2023 după ce primari de etnie albaneză au preluat funcția în nordul Kosovo, în urma unor alegeri locale boicotate de comunitatea sârbă. Printre altele, autoritățile de la Priștina au închis insituțiile condue de sârbi, au interzis utilizarea monedei sârbești și au restricționat comerțul. În urma violențelor, 30 de militari NATO și 52 de protestatari sârbi au fost răniți.
Kosovo organizează alegeri anticipate pe fondul blocajului politic

Președinta Vjosa Osmani a anunțat data scrutinului după ce a dizolvat parlamentul, chemându-i pe kosovari la urne pentru a șaptea oară de la declararea independenței față de Serbia, în 2008. Alegerile parlamentare de anul acesta au fost câștigate de partidul de guvernământ Autodeterminare (VV), condus de premierul Albin Kurti, însă nu a reușit să câștigea majoritatea mandatelor, câștigând doar 48 de mandate. După ce Kurti nu a reușit să formeze o majoritate, la finalul lunii octombrie, acesta a anunțat că este dispus să cedeze mandatul de premier propunând ca Glauk Konjufca, președintele parlamentului să fie desemnat premier, în timp ce el ar urma să preia rolul de vicepremier și ministru de externe. Miercuri, propunerea lui Konjufca a primit doar 56 de voturi în parlamentul cu 120 de locuri, insuficiente pentru formarea unui guvern. „Opoziția a ales încă o dată obstrucția în locul responsabilității, blocând voința majorității și împiedicând Kosovo să progreseze”, a declarat Liza Gashi, viceministru de externe și membră a partidului VV. Kosovo, care a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în 2022, rămâne doar candidat potențial, întrucât cinci state membre ale UE nu recunosc independența sa.
Kosovo avertizează asupra influenței Rusiei în Balcani: Vjosa Osmani denunță tripleta răului

Declarațiile au fost făcute în cadrul Forumului European de la Alpbach, unde liderul kosovar a atras atenția asupra pericolelor pentru stabilitatea regională. Potrivit lui Osmani, Rusia și aliații săi urmăresc să slăbească sistemul de valori al Uniunii Europene și NATO. „Când vedem forțe malefice precum Rusia, China și Iran, această tripletă a răului care încearcă să influențeze Balcanii de Vest, ele nu o fac din caritate, ci pentru că au un interes strategic”, a declarat președintele Kosovo. Ea a subliniat că scopul acestora este destabilizarea regiunii și împiedicarea integrării europene. Rolul Serbiei și acuzații de amestec electoral Osmani a identificat Serbia drept cea mai mare provocare pentru Kosovo, acuzând-o că refuză să recunoască statele vecine și acționează după o „mentalitate imperialistă și hegemonică” inspirată de Rusia. Conform Misiunii Europene de Observare, Serbia, cu sprijin rusesc, ar fi intervenit în recentele alegeri parlamentare din Kosovo. „Cea mai mare provocare pentru noi este faptul că Serbia continuă să considere statele vecine ca fiind state temporare”, a explicat Osmani. Cu toate tensiunile geopolitice, liderul kosovar a insistat că în politica de nivel înalt din Kosovo „nu există influență rusă sau sârbă, ci doar probleme locale”. Ea a reafirmat angajamentul țării sale pentru integrarea europeană și colaborarea cu SUA. Totuși, a avertizat că lipsa unei majorități parlamentare în Kosovo blochează proiectele de aderare la Uniunea Europeană și întârzie cooperarea strategică. Prin acest apel, Vjosa Osmani a dorit să transmită un semnal de alarmă cu privire la pericolele pe care le aduce influența Rusiei în Balcani și necesitatea sprijinului european pentru a menține stabilitatea în regiune.