Nazare, concluzii ECOFIN: România nu poate alege între consolidare și creștere
Ministrul interimar de Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis într-o postare pe rețelele sociale, în contextul participării la ECOFIN, că România nu își poate permite să amâne deciziile structurale și trebuie să găsească un echilibru între reducerea deficitelor și protejarea investițiilor strategice. Potrivit acestuia, țara noastră nu are nevoie doar să treacă de următorul buget sau de următoarea criză, ci are nevoie de o direcție pentru următorul deceniu. Alexandru Nazare a transmis că, concluzia ultimelor zile la reuniunea miniștrilor finanțelor din UE la Dublin este că ambițiile României trebuie să devină din ce în ce mai ridicate. Loading … „ECOFIN: Europa a intrat într-o etapă în care nu îşi mai permite să amâne decizii iar ambiţiile României trebuie să devină din ce în ce mai ridicate – aceasta este principala concluzie a ultimelor două zile la reuniunea miniştrilor finanţelor din UE de la Dublin. Vorbim despre inteligenţă artificială, competitivitatea sistemului financiar, energie şi geopolitică. În realitate, toate aceste discuţii ajung în acelaşi punct: cum finanţăm creşterea şi cum ne pregătim economiile pentru următorii zece ani”, a scris ministrul interimar de Finanţe pe Facebook. Ministrul interimar al Finanțelor, întrevederi cu lideri ai instituțiilor financiare globale și europene Ministrul mai spune că a avut o serie de discuții cu nume importante din domeniul finanțelor precum Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, Mathias Cormann, secretar general al OCDE, Nadia Calviño, președintele Băncii Europene de Investiții (BEI), Vladis Dombrovskis, comisarul european pentru economie și productivitate, implementare și simplificare, dar și cu alți miniștri de Finanțe ai țărilor din UE. „Cu Valdis Dombrovskis am discutat în mod special despre parcursul fiscal al României şi despre cum putem găsi, împreună cu Comisia Europeană, formula care să ne permită să ne respectăm angajamentele de deficit, protejând în acelaşi timp investiţiile şi capacitatea economiei de a reveni pe creştere. Alexandru Nazare și Kristalina Georgieva Comisia susţine continuarea unei politici fiscale prudente şi respectarea traiectoriilor convenite, iar pentru România miza este să continuăm corecţia într-un mod credibil şi sustenabil. Mathias Cormann a pus foarte clar problema competitivităţii europene: avem nevoie de o piaţă unică mai profundă, de capital orientat către investiţii productive, de tehnologie, energie mai competitivă şi competenţe mai bune”, a mai spus Alexandru Nazare. Potrivit lui Nazare, discuţia deschisă de directoarul general al Fondului Monetar Internațional despre inteligenţa artificială arată cât de repede se schimbă economia mondială. „România crește mai încet în ultimii ani” Nazare mai subliniază că România are o creștere mai lentă în ultimii ani și susține că este nevoie să readucem capitalul către economie, să reducem costul finanțării și să facem investițiile din România mai atractive. „Pentru România, aceste discuţii au o semnificaţie foarte concretă. Am recuperat enorm în ultimele două decenii, dar nu putem considera această convergenţă ireversibilă. România creşte mai încet în ultimii ani şi tocmai de aceea trebuie să readucem capitalul către economie, să reducem costul finanţării şi să facem investiţiile din România mai atractive”. El mai spune că logica consolidării fiscale nu este „pentru o cifră într-un tabel de la Bruxelles” ci pentru că statul se împrumută excesiv și consumă capitalul de care au nevoie companiile, plătește dobânzi ridicate și devine mai vulnerabil. În continuarea postării, ministrul interimar de Finanțe spune că România nu poate alege între consolidare și creștere și explică că reducerea cheltuielilor ineficiente este necesară, iar investițiile, infrastructura, apărarea, energia și conectarea economică a țării trebuie protejate. „Mesajul pe care l-am susţinut este că România nu poate alege între consolidare şi creştere. Avem nevoie de amândouă. Trebuie să reducem cheltuielile ineficiente şi să organizăm mai bine marile servicii publice, dar trebuie în acelaşi timp să protejăm investiţiile, infrastructura, apărarea, energia şi conectarea economică a ţării”. „Consolidarea fiscală nu este destinația. Este fundația” Potrivit lui Nazare, „discuţiile de la Dublin din aceste zile evidenţiază o direcţie clară: România trebuie să se uite la marile transformări ale lumii fără să uite lucrurile pe care încă nu le-a pus în ordine”. „Nu putem controla geopolitica, preţul mondial al energiei sau viteza cu care se dezvoltă inteligenţa artificială. Putem însă controla finanţele publice şi cum construim mediul în care investeşte capitalul românesc. Şi trebuie să avem curajul să ieşim din logica costului electoral permanent”. În finalul postării, Alexandru Nazare subliniază că România nu are nevoie doar să treacă de bugetul pe 2027 sau de următoarea criză, ci are nevoie de o direcție pentru următorii 10 ani. „Dacă reducem deficitele gemene, ajungem la un stat mai eficient, mobilizăm capitalul privat şi folosim investiţiile pentru a ne creşte capacitatea de producţie, România poate continua convergenţa şi îşi poate consolida rolul economic în regiune. Consolidarea fiscală nu este destinaţia. Este fundaţia de pe care trebuie să începem următoarea etapă de dezvoltare”.
Șefa FMI: Efectele economice ale războiului din Orientul Mijlociu și a crizei petroliere vor afecta grav țările sărace
Efectele economice ale războiului din Iran ar putea lovi cel mai grav țările sărace, au avertizat oficialii FMI. Criza din Orientul Mijlociu încă reprezintă o „amenințare gravă” la economia globală chiar dacă războiul s-ar încheia mâine. Președinta FMI, Kristalina Georgieva, a avertizat în urma discuțiilor de la Washington despre criza din Orientul Mijlociu. Ea spune că sunt multe țări care au nevoie de ajutor suplimentar de la creditori oficiali în cazul în care situația se înrăutățește. Care vor fi cele mai afectate țări Potrivit Financial Times , majoritatea țărilor afectate sunt din Africa. Între 5 și 8 țări africane care sunt în programul FMI au nevoie de noi împrumuturi. „Mă doare faptul că majoritatea țărilor din Africa Subsahariană se află în acest cadran de vulnerabilitate.”, a spus directoarea FMI. Adam Posen, președintele Institutului Peterson pentru cercetare, a atenționat că vor fi „lovituri triple” pentru importatorii energetici în privința prețurilor la îngrășăminte, energie și alimente, combinate cu un „dolar mai întărit”. „Lumea este lumea în care durerea va fi mult mai suportată de țările în curs de dezvoltare decât țările dezvoltate”, a adăgat acesta. Un guvernator bancar central european a caracterizat războiul SUA ca un „act de vandalism economic”. Ar putea urma o criză alimentară globală Potrivit publicației, creșterile de prețuri la carburanți cauzate de războiul SUA împotriva Iranului ar putea perturba comerțul global de îngrășăminte. La numai 7 săptămâni, probabilitatea ca o foamete mondială să pornească este tot mai crescută. Ar putea fi loviți milioane de oameni din țări vulnerabile din Africa și Asia. Indicele prețurilor la energie au crescut în martie cu 41,6%. Prețurile la alimente au crescut cu 2,7%, iar cele la îngrășăminte cu 26,2%. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a avertizat că dacă criza va persista, prețurile la îngrășăminte ar putea crește cu 15-20% în cea de-a doua parte a anului. Cu tranzitul comercial paralizat în Golful Persic, țările africane precum Somalia, Ghama, Mozambic și Zimbabwe au de pierdut după ce exporturile de grâu și orez din Emiratele Arabe Unite au fost suspendate. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Trump acuză Iranul de încălcarea armistițiului după ce a închis din nou Strâmtoarea Ormuz. Președintele amenință cu anihilarea: „Le vom distruge tot”
Șefa FMI lansează un avertisment fără precedent: Pregătiți-vă pentru ceva inimaginabil
Directoarea FMI, Kristalina Georgieva, a avertizat luni că întreaga planetă trebuie să se pregătească pentru „inimaginabil” după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Ea spune că inflația va crește și va duce la creșterea prețurilor cu 10% la nivel global, potrivit Reuters. Sfatul directoarei FMI? Autoritățile trebuie să anticipeze scenarii extreme și să se pregătească înainte ca acestea să devină realitate. Pentru prima oară de la pandemia de COVID-19, lumea este din nou pusă la grea încercare de scumpiri, blocaj comercial și inflație. Inflația globală ar putea urca cu 40 de puncte Georgieva a declarat luni la un simpozion al Ministerului Finanțelor din Japonia, la Tokyo, că prețul petrolului crește cu 10% și se menține la acel nivel cea mai mare parte a anului. Astfel, inflația globală va urca cu 40 de puncte de bază. Directoarea FMI a transmis un mesaj clar guvernelor și companiilor din întreaga lume. „Reziliența noastră este pusă din nou la încercare de noul conflict din Orientul Mijlociu”, a spus ea. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: După criza financiară din 2008 și pandemia din 2020, generația milenială se confruntă cu a treia mare provocare globală: scumpirea petrolului
Directorul FMI vine cu vești bune pentru economia internațională. Inflația globală ar urma să scadă până la 3,8% în 2026
Șefa Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a anunțat în cadrul Forumului Fiscal Arab că inflația globală este așteptată să scadă până la 3,8% în acest an și la 3,4% în 2027, ajustată de o cerere mai scăzută și de prețuri mai mici la energie. De asemenea, puterea de cumpărare a oamenilor ar urma să crească, a transmis oficiala, conform Reuters. În cadrul unui discurs susținut la Formulul Fiscal Arab, Kristalina Georgieva, a declarat că avansul economic global s-a menținut „remarcabil de bine”, pe fondul schimbărilor profunde în geopolitică, politică comercială, tehnologie și demografie. De asemenea, directorul general al FMI a făcut un apel pentru o integrare comercială mai mare deoarece acordurile comerciale unilaterale sunt în creștere. „Într-o lume a fragmentării comerţului, o mai mare integrare comercială este absolut primordială. Ceea ce am văzut în acest an este că comerţul nu a scăzut aşa cum ne temeam. De fapt, comerţul creşte puţin mai lent decât creşterea globală”, a spus şefa FMI. FMI și-a îmbunătățit previziunile privind creșterea economiei mondiale în acest an Luna trecută, FMI și-a îmbunătățit previziunile cu privire la creșterea economiei mondiale în 2026 în pofida tensiunilor persistente. Conform estimărilor cele mai recente ale FMI, Produsul Intern Brut mondial va înregistra un avans de 3,3%, în creștere cu 0,2% față de ultima estimare din luna octombrie. Estimarea vine după un avans de 3,3% în 2025, de asemenea, cu 0,1% peste estimarea din octombrie. Când vine vorba de țara noastră, România a intrat în 2026 cu cea mai mare inflație din UE, dar previziunile Guvernului arată că inflația ar urma să scadă în a doua parte a anului până la 3,6%. De asemenea, FMI a lăudat procesul corect al României de ajustare fiscală, cu măsuri considerate credibile și sustenabile. Ministrul Finanțelor a transmis că această confirmare din partea FMI este o dovadă a progresului. „Raportul FMI arată că reformele noastre sunt vitale pentru România și recunoscute la nivel internațional. Suntem pe un drum semnificativ mai bun și rămânem concentrați pe o economie sănătoasă și rezilientă”, a spus Alexandru Nazare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Un economist celebru avertizează că România se confruntă cu o criză economică mascată. „Criza există. Ea este camuflată statistic de aceste intrări de bani europeni” Surpriza de la Guvern. Cu cât va scădea inflația în 2026