Șefa FMI: Efectele economice ale războiului din Orientul Mijlociu și a crizei petroliere vor afecta grav țările sărace
Efectele economice ale războiului din Iran ar putea lovi cel mai grav țările sărace, au avertizat oficialii FMI. Criza din Orientul Mijlociu încă reprezintă o „amenințare gravă” la economia globală chiar dacă războiul s-ar încheia mâine. Președinta FMI, Kristalina Georgieva, a avertizat în urma discuțiilor de la Washington despre criza din Orientul Mijlociu. Ea spune că sunt multe țări care au nevoie de ajutor suplimentar de la creditori oficiali în cazul în care situația se înrăutățește. Care vor fi cele mai afectate țări Potrivit Financial Times , majoritatea țărilor afectate sunt din Africa. Între 5 și 8 țări africane care sunt în programul FMI au nevoie de noi împrumuturi. „Mă doare faptul că majoritatea țărilor din Africa Subsahariană se află în acest cadran de vulnerabilitate.”, a spus directoarea FMI. Adam Posen, președintele Institutului Peterson pentru cercetare, a atenționat că vor fi „lovituri triple” pentru importatorii energetici în privința prețurilor la îngrășăminte, energie și alimente, combinate cu un „dolar mai întărit”. „Lumea este lumea în care durerea va fi mult mai suportată de țările în curs de dezvoltare decât țările dezvoltate”, a adăgat acesta. Un guvernator bancar central european a caracterizat războiul SUA ca un „act de vandalism economic”. Ar putea urma o criză alimentară globală Potrivit publicației, creșterile de prețuri la carburanți cauzate de războiul SUA împotriva Iranului ar putea perturba comerțul global de îngrășăminte. La numai 7 săptămâni, probabilitatea ca o foamete mondială să pornească este tot mai crescută. Ar putea fi loviți milioane de oameni din țări vulnerabile din Africa și Asia. Indicele prețurilor la energie au crescut în martie cu 41,6%. Prețurile la alimente au crescut cu 2,7%, iar cele la îngrășăminte cu 26,2%. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a avertizat că dacă criza va persista, prețurile la îngrășăminte ar putea crește cu 15-20% în cea de-a doua parte a anului. Cu tranzitul comercial paralizat în Golful Persic, țările africane precum Somalia, Ghama, Mozambic și Zimbabwe au de pierdut după ce exporturile de grâu și orez din Emiratele Arabe Unite au fost suspendate. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Trump acuză Iranul de încălcarea armistițiului după ce a închis din nou Strâmtoarea Ormuz. Președintele amenință cu anihilarea: „Le vom distruge tot”
Șefa FMI lansează un avertisment fără precedent: Pregătiți-vă pentru ceva inimaginabil
Directoarea FMI, Kristalina Georgieva, a avertizat luni că întreaga planetă trebuie să se pregătească pentru „inimaginabil” după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Ea spune că inflația va crește și va duce la creșterea prețurilor cu 10% la nivel global, potrivit Reuters. Sfatul directoarei FMI? Autoritățile trebuie să anticipeze scenarii extreme și să se pregătească înainte ca acestea să devină realitate. Pentru prima oară de la pandemia de COVID-19, lumea este din nou pusă la grea încercare de scumpiri, blocaj comercial și inflație. Inflația globală ar putea urca cu 40 de puncte Georgieva a declarat luni la un simpozion al Ministerului Finanțelor din Japonia, la Tokyo, că prețul petrolului crește cu 10% și se menține la acel nivel cea mai mare parte a anului. Astfel, inflația globală va urca cu 40 de puncte de bază. Directoarea FMI a transmis un mesaj clar guvernelor și companiilor din întreaga lume. „Reziliența noastră este pusă din nou la încercare de noul conflict din Orientul Mijlociu”, a spus ea. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: După criza financiară din 2008 și pandemia din 2020, generația milenială se confruntă cu a treia mare provocare globală: scumpirea petrolului
Directorul FMI vine cu vești bune pentru economia internațională. Inflația globală ar urma să scadă până la 3,8% în 2026
Șefa Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a anunțat în cadrul Forumului Fiscal Arab că inflația globală este așteptată să scadă până la 3,8% în acest an și la 3,4% în 2027, ajustată de o cerere mai scăzută și de prețuri mai mici la energie. De asemenea, puterea de cumpărare a oamenilor ar urma să crească, a transmis oficiala, conform Reuters. În cadrul unui discurs susținut la Formulul Fiscal Arab, Kristalina Georgieva, a declarat că avansul economic global s-a menținut „remarcabil de bine”, pe fondul schimbărilor profunde în geopolitică, politică comercială, tehnologie și demografie. De asemenea, directorul general al FMI a făcut un apel pentru o integrare comercială mai mare deoarece acordurile comerciale unilaterale sunt în creștere. „Într-o lume a fragmentării comerţului, o mai mare integrare comercială este absolut primordială. Ceea ce am văzut în acest an este că comerţul nu a scăzut aşa cum ne temeam. De fapt, comerţul creşte puţin mai lent decât creşterea globală”, a spus şefa FMI. FMI și-a îmbunătățit previziunile privind creșterea economiei mondiale în acest an Luna trecută, FMI și-a îmbunătățit previziunile cu privire la creșterea economiei mondiale în 2026 în pofida tensiunilor persistente. Conform estimărilor cele mai recente ale FMI, Produsul Intern Brut mondial va înregistra un avans de 3,3%, în creștere cu 0,2% față de ultima estimare din luna octombrie. Estimarea vine după un avans de 3,3% în 2025, de asemenea, cu 0,1% peste estimarea din octombrie. Când vine vorba de țara noastră, România a intrat în 2026 cu cea mai mare inflație din UE, dar previziunile Guvernului arată că inflația ar urma să scadă în a doua parte a anului până la 3,6%. De asemenea, FMI a lăudat procesul corect al României de ajustare fiscală, cu măsuri considerate credibile și sustenabile. Ministrul Finanțelor a transmis că această confirmare din partea FMI este o dovadă a progresului. „Raportul FMI arată că reformele noastre sunt vitale pentru România și recunoscute la nivel internațional. Suntem pe un drum semnificativ mai bun și rămânem concentrați pe o economie sănătoasă și rezilientă”, a spus Alexandru Nazare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Un economist celebru avertizează că România se confruntă cu o criză economică mascată. „Criza există. Ea este camuflată statistic de aceste intrări de bani europeni” Surpriza de la Guvern. Cu cât va scădea inflația în 2026