Operațiunea Nebula. Parchetul European, condus de Kovesi, a arestat liderii unei organizații implicate într-o fraudă de 78 de milioane de euro
Parchetul European a prezentat miercuri noi informații despre ancheta „Nebula”, în care a solicitat arestarea liderilor unui grup criminal organizat cu privire la o fraudă cu TVA în valoare de 78 de milioane de euro, conform Mediafax. La solicitarea Parchetului European (EPPO) din Veneția, Poliția Financiară Italiană (Guardia di Finanza) din Verona, cu sprijinul forețelor de ordine din Napoli, a arestat șapte suspecți considerați membri și intermediari ai unei rețele de crimă organizată, implicată într-o schemă amplă de fraudă cu TVA legată de comerțul cu produse sanitare și electronice. Ancheta are numele de cod „Nebula”. „Nebula”, desfășurată în mai multe state UE Arestările vin în urma unei operațiuni majore desfășurate în noiembrie 2025, condusă de birourile EPPO din Veneția și Zagreb, care a descoperit o rețea infracțională responsabilă pentru o pierdere estimată la peste 78 de milioane de euro în TVA neplătit în mai multe state membre ale UE. Potrivit procurorilor, măsurile luate acum îi vizează pe presupuşii lideri ai grupării și pe apropiații acestora. Liderii grupării au fost arestați preventiv Doi suspecți considerați organziatorii schemei au fost arestați preventiv, în timp ce alți patru au fost plasați în arest la domicilu. În cazul altor două persoane au fost dispuse măsuri preventive alternative, printre care obligația de a se prezenta periodic la autorități și interdicția de a desfășura activități comerciale. Mandatele au fost puse în aplicare pentru șapte persoane, după ce un al optulea suspect ar fi părăsit țara. Cum funcționa schema de fraudă Conform anchetei, organizația criminală, formată din membri din Croația și Italia, opera o rețea de companii care cumpărau produse sanitare și de uz casnic fără TVA de la angrosiști italieni. Produsele erau apoi revândute, doar formal, către companii „fără nume” cu sediul în zona Napoli, care le comercializau fără să achite TVA-ul datorat. Anchetatorii susțin că firmele implicate în diferitele etape ale fraudei erau controlate din Italia chiar de organizația criminală. Lanțul de aprovizionare virtual, care a inclus multiple tranzacții transfrontaliere, a permis grupării criminale să evite plata a peste 33 de milioane de euro reprezentând TVA numai în Italia, plasând în același timp produse pe piața italiană la prețuri artificial de mici și extrem de competitive. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Laura Codruța Kovesi, retrospectiva celor șapte ani la conducerea EPPO: Mi s-a spus că nu am nicio șansă
Procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a vorbit într-un interviu acordat G4Media despre perioada în care a candidat pentru conducerea EPPO, imediat după revocarea sa de la șefia DNA. Aceasta a povestit despre presiunile, dosarele și amenințările pe care le-a primit în acea perioadă, dar totodată și despre începuturile instituției pe care o conduce astăzi. Laura Codruța Kovesi a spus că, după revocarea din funcția de procuror-șef al DNA, în anul 2018, a avut impresia că întreaga sa carieră s-a încheiat. „Vă amintiți când am candidat? Pentru această poziție a fost după revocarea din DNA. Când am… O dată cu revocarea am zis gata, cariera mea s-a sfârșit. Am fost revocat. Nu mai pot să fac nimic altceva. Și am candidat pentru această funcție”, a declarat aceasta. Kovesi a povestit că, în momentul în care a intrat în cursa pentru șefia Parchetului European, se confrunta deja cu numeroase verificări disciplinare și dosare penale. „Întâmplător aveam vreo 44 de verificări disciplinare. A fost și dosarul penal, unul dintre, cred că 5 sau 6 dosare penale care au fost deschise împotriva mea. Pusese acea măsură preventivă a interdicției de a părăsi țara exact înainte de a mă prezenta la acest interviu. Erau foarte multe atacuri”, a spus Kovesi. Șefa EPPO a explicat că primea constant citații și era chemată la diferite instituții în timp ce încerca să își pregătească candidatura. „Primeam aproape fiecare săptămână, două, trei citații să mă prezint fie la SIS și fie la Inspecția Judiciară. Și în mijlocul acestor aventuri am candidat pentru această funcție. Singură”, a afirmat ea. Aceasta a mai dezvăluit că, după etapa inițială a selecției, a fost anunțată că a obținut cel mai bun rezultat, însă i s-a transmis că nu are șanse reale să câștige din cauza lipsei de susținere politică din partea României. „Am primit un telefon de la cineva care lucra în Comisie Europeană (…) și mi s-a spus, doamnă, atunci eu am o veste bună și una proastă. Am zis, ok. Zice, vestea bună este că sunteți prima în urma competiției. Și cumva am început să râd. Dar ce veste proastă poate să urmeze dacă sunt prima? Și mi-a zis, vestea proastă este că pe lista scurtă este un francez și un german și nu aveți nicio șansă. România nu vă susțină și de acum încolo procedura este una politică și la nivel politic nu aveți nicio susținere din partea statului”, a declarat Kovesi. Ea a povestit în cadrul interviului pentru G4Media despre un episod pe care l-a considerat o tentativă de intimidare, chiar în ziua interviului de la Bruxelles. „Am venit atunci la Bruxelles cu câteva zile înainte, la hotelul la care am stat, am primit o scrisoare de amenințare. Cumva știm că ești aici, știm ce se întâmplă. În ziua interviului eram la hotel și de la recepție am fost anunțată că am primit o scrisoare”, a spus procurorul-șef european. „Și vă dați seama că am fost puțin surprinsă, că nu știa nimeni la ce hotel stau, nu era informație de interes public. Eram singură la hotel, adică nici măcar familia mea nu cred că știa exact la ce hotel sunt cazată în Bruxelles. Am luat-o ca un semn de intimidare, adică să primești astfel de scrisoare în ziua interviului nu era ceva foarte obișnuit”, a mai declarat ea. În cadrul discuției, Laura Codruța Kovesi a vorbit și despre problemele existente la acea vreme în cadrul Parchetului European. Ea a spus că a fost surprinsă de bugetul redus și de numărul foarte mic de procurori prevăzuți inițial pentru noua instituție. „Când m-am așezat am văzut bugetul era între 8 și 10 milioane de euro și scria 32,5 angajați. M-am mai uitat o dată și am întrebat sunteți convinși că e ok? 32 virgulă, 32 punct. Da, zice. Păi și cum? Ce-s ăștia 32,5 angajați. Deci ăsta e numărul de procurori pe care tu poți să-l ai la viitorul Parchet European. Și am zis ok, am o dilemă. Eu n-am văzut niciodată jumătate de procuror. Puteți să-mi explicați cum îi 32,5 ăsta?”, a relatat Kovesi. „Și mi-au zis, păi o să fie procuror care o să lucreze jumătate de normă. Deci patru ore la parchetul național și patru ore la EPPO. Și deja am început să am emoții. Și am zis, da, asta cred că trebuie să o clarificăm de la început. Dacă vrem să avem o instituție independentă, tu nu poți să ai un procuror care lucrează sub autoritatea Procurorului General și sub autoritatea EPPO-ului”, a explicat ea. Kovesi a mai spus că a fost surprinsă și de bugetul alocat instituției. „Și am zis, 10 milioane de euro, sunteți serioși cu suma asta? Când România are o structură de parchet, un parchet al Curții de Apel, are într-un an de zile bugetul ăsta”, a afirmat aceasta. „Și au zis, asta este ceea ce s-a decis, ce s-a estimat și un funcționar al Comisiei Europenei mi-a spus, doamna Kovesi, poate nu înțelegi, trebuie să te descurci cu ce primești. Și Comisia nu greșește niciodată”, a declarat Laura Codruța Kovesi.
Kovesi, desființată de avocați, după ce l-a trimis la culcare pe Nicușor Dan
Cunoscutele avocate Eliza Ene Corbeanu și Ingrid Mocanu au analizat în exclusivitate pentru Gândul reacția Laurei Codruța Kovesi care l-a „certat” pe Nicușor Dan pentru că șeful statului a vorbit despre abuzurile DNA din perioada în care se făcea „spectacolul cătușelor”, adică în mandatul de la DNA al actualului procuror european. Concluziile celor două avocate sunt cât se poate de clare: Kovesi încalcă statutul magistratului prin faptul că-l trimite pe șeful statului „la culcare”, iar pe de altă parte, președintele spune un adevăr, despre o perioadă în care „s-au distrus vieți cu abuzurile DNA”. „Afirmațiile doamnei procuror Kovesi la adresa președintelui Nicușor Dan, în special cele în care îi dorește mult somn și că țara are nevoie de dânsul să-și revină în formă bună, din punctul meu de vedere depășesc limitele unei critici, având în vedere persoana care a formulat aceste critici. Indiferent de divergențele de opinie privind activitatea DNA-ului din perioada mandatului domniei sale, președintele României are dreptul să facă evaluări și să-și exprime public aprecierile sau rezervele cu privire la activitatea unei instituții cum este DNA. În schimb, un procuror-șef european, primind acele critici, chiar dacă o vizau în mod direct, eu cred că ar fi trebuit să se limiteze la argumente juridice având în vedere înălțimea funcției de la care a vorbit. Formulele și exprimările acestea sarcastice cred că nu sunt decât atacuri personale”, a declarat pentru Gândul Eliza Ene Corbeanu. Eliza Ene Corbeanu: „Președintele are dovezi când vorbește despre abuzurile DNA din mandatul Kovesi” Celebra avocată este de părere că președintele are suficiente dovezi când afirmă că în mandatul Laurei Codruța Kovesi la DNA s-au comis abuzuri. „Președintele are în spate dovezi pe care își fundamentează aceste critici pe care le-a adus DNA condusă de doamna Kovesi în acele vremuri. Numai dacă ne uităm la rata achitărilor în dosarele instrumentate în perioada mandatului doamnei Kovesi îi dăm dreptate președintelui. Este o perioadă în care s-au comis abuzuri. Să ne amintim faptul că aproape săptămânal, chiar și la două-trei zile, un important om politic, sau un important om de afaceri era plimbat în cătușe prin fața intrării de la DNA. Acum facem un arc peste timp și vedem că un număr impresionant de mare de persoane au fost achitate. Și atunci, nu este greu să faci afirmații de genul celor pe care le-a făcut președintele Nicușor Dan. Ai distrus vieți, ai distrus reputații, ai distrus vieți profesionale cu un spectacol al cătușelor. Pe doamna Kovesi o deranjează adevărul spus de Nicușor Dan”, mai susține Eliza Ene Corbeanu. Avocata Ingrid Mocanu: Magistratul nu trebuie să critice afirmații politice Pe de altă parte, cunoscuta avocată Ingrid Mocanu este de părere că fosta șefă DNA, care în prezent este procuror european, ar încălca statutul magistratului prin afirmațiile pe care le-a făcut la adresa șefului statului. „În primul rând, doamna Kovesi este în continuare procuror, este procuror european și se supune statutului magistratului. Magistratul are obligația de rezervă și să aibă un discurs adecvat, adică să nu critice factorul politic. Deci vorbim de o încălcare a statului magistratului. Își încalcă obligația de rezervă în momentul în care aduce jigniri președintelui sugerând că ar avea tulburări determinate de oboseală. Dumneaei spune că titlul de olimpic al lui Nicușor Dan nu-l ajută să înțeleagă actul de justiție înfăptuit de doamna Kovesi în perioada în care a condus DNA”, a declarat Ingrid Mocanu pentru Gândul. Avocata mai susține că în perioada în care DNA a fost condusă de Kovesi s-au comis foarte multe abuzuri, chiar împotriva magistraților, iar un exemplu ar fi condamnarea la 4 ani de închisoare a două judecătoare. În perioada în care Direcția Națională Anticorupție a fost condusă de Laura Codruța Kovesi, în spațiul public și în presa de la acea vreme au apărut foarte multe cazuri extrem de controversate, dar și reacții uluitoare ale șefei DNA. „Să decapaţi instituţional în dosarul ăla cu casele” Celebră este înregistrarea în care Laura Codruța Kovesi face presiuni foarte mari pe procurori. „Uncheşelu (procurorul Jean-Nicolae Uncheşelu, care l-a trimis în judecată pe Victor Ponta în dosarul Turceni-Rovinarii- n.r.), ştiţi ce îmi doresc? Să decapaţi instituţional în dosarul ăla cu casele şi să ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea. (…) Şi-am avut o discuţie la Cheile Grădiştei şi tot nu am auzit ce s-a întâmplat. Poate aşa, că suntem toţi, ne lămurim ce s-a întâmplat. Doamne, m-am uitat şi eu pe datele statistice, unde parcă toată lumea ne bănuia de dimineaţa până seara şi am făcut aşa un pic o… (…) DNA-ul aşa, adică anul trecut pe vremea asta erau 673 de persoane învinuite la 270. Adică e o discrepanţă foarte mare. Posturi în plus avem, poliţişti în plus avem, specialişti în plus avem, dosare avem. Înseamnă că sunt alte cauze şi am vrut să stăm un pic de vorbă să vedem. M-am uitat puţin pe situaţiile astea. Sunt unele chestiuni îngrijorătoare. Sunt dosare de 6-7 ani cu urmărire penală începută şi care nu e soluţionată. Au venit şi la acelaşi procuror şi a mai venit cineva sau alt dosar. Urmărirea penală începută. La fiecare ştiţi ce aveţi în lucru. Dar altceva mă îngrijorează, că la asta cu dosarele vechi, fiecare ştiţi ce aveţi. Mă îngrijorează de ce nu-i înhăţăm! De două luni, unii din ei liberi, nu iese niciun rechizitoriu. Numa unii şi aceiaşi fac dosare. Unii s-au încurcat cu legea şi-au făcut trei rechizitorii anu trecut, mamă ce mult am lucrat, suntem tari. Cu trei rechizitorii nu facem treabă”, spune fostul procurorul şef al DNA într-o înregistrare difuzată de România TV. AUTORUL RECOMANDĂ: Ce spune Kovesi despre planurile de a intra în politică: „Am plecat din România de aproape 8 ani de zile și încă sunt sperietoarea tuturor” Elena Udrea sare în apărarea lui Nicușor Dan după atacul lui Kovesi
Ce spune Kovesi despre planurile de a intra în politică: „Am plecat din România de aproape 8 ani de zile și încă sunt sperietoarea tuturor”
Laura Codruța Kovesi respinge orice scenariu cu privire la intrarea sa în politică sau la o eventuală candidatură. Șefa Parchetului European afirmă că nu are contacte politice și nici intenția să creeze un partid, dar e gata să ajute România prin voluntariat. Laura Codruța Kövesi / Profimedia Fosta șefă DNA observă că numele său apare constant în jocurile de putere de la București pentru a forța negocieri sau pentru a speria adversarii. „Am plecat din România de aproape 8 ani de zile și încă sunt sperietoarea tuturor. Dacă vrei să obții ceva, e suficient să zici o aduc pe Kovesi și toată lumea se sperie și își acceptă ce vrei tu. N-am niciun fel de contacte la nivel politic. Nu mi-am exprimat niciodată intenția de a intra în politică. Am văzut că au fost tot felul de speculații că candidez la președinție, voi fi numită ministrul Justiției, voi fi numită director la SRI. Este onorant, este foarte frumos, dar niciodată nu a fost ceva concret, a declarat aceasta într-un interviu acordat Context.ro Refuz categoric pentru funcții dependente de partide Întrebată dacă exclude revenirea într-o funcție de demnitate publică în România, Kovesi a precizat că nu acceptă nicio poziție care presupune apartenența la un partid politic. „Nu am niciun fel de plan să intru în politică, nu vreau să creez niciun fel de partid politic. Nu vreau să intru în nicio alianță politică cu nimeni, chiar nu am urmărit aceste scenarii și chiar nu mă interesează, și chiar cred că este o perdea de fum.” Expertiză oferită prin voluntariat Singura formă de implicare pe care Kovesi o acceptă pentru viitor este cea profesională, în afara spectrului politic. „Mi-aș dori, spre exemplu, să am posibilitatea să fac traininguri cu procurorii și judecătorii tineri, care cu siguranță ar putea să învețe lucruri de la un fost procuror general, un fost șef DNA și un fost procuror șef european, mai ales despre noile atribuții ale Parchetului European. Dar asta nu înseamnă că o să intru în politică sau nu înseamnă că o să și fac. (…) Nu doresc să revin într-o funcție care presupune să fac parte dintr-un partid politic.” Mesaj tăios pentru Nicușor Dan În cadrul aceluiași interviu, Kovesi a reacționat ironic la acuzațiile președintelui Nicușor Dan, cum că sub mandatul ei la DNA s-ar fi comis abuzuri. Șefa EPPO a afirmat că funcția de șef al statului este, cu siguranță, una obositoare și stresantă și a subliniat că rezultatele la olimpiada de matematică nu îi oferă expertiza necesară lui Nicușor Dan pentru a evalua activitatea procurorilor. De altfel, fosta șefă DNA i-a transmis președintelui că îi dorește „un somn bun”. AUTORUL RECOMANDĂ: Atacuri la adresa României din Parlamentul Greciei, după investigația Codruței Kovesi: „Provine dintr-o țară care nu are o tradiție de separare a puterilor” După România, Kovesi vrea „să curețe” și Grecia de corupție. Fosta șefă DNA s-a răstit la autorități și le-a amenințat Kovesi are undă verde să aresteze 13 parlamentari greci. Ce acuzații le aduce
Germanul Andrés Ritter, favorit să preia conducerea Parchetului European în locul Laurei Codruța Kövesi surse
Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) din Parlamentul European votează în această seară candidatul pe care îl va susține pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European (EPPO). Surse politice din Parlamentul European au declarat pentru MEDIAFAX că favorit este procurorul german Andrés Ritter, actual adjunct al Laurei Codruța Kövesi. Mandatul actualei șefe a EPPO, Laura Codruța Kövesi, se încheie în 2026, iar regulile instituției prevăd că funcția nu poate fi reînnoită. Procesul de selecție pentru succesorul ei a început în această toamnă. Schimbarea conducerii Parchetului European este așteptată în octombrie 2026, într-un moment în care Uniunea Europeană analizează reorganizarea mecanismelor sale antifraudă. Reforma ar putea extinde atribuțiile EPPO. Cine sunt candidații pentru funcția de procuror-șef al EPPO Germanul Andrés Ritter este considerat favorit pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European (EPPO). Ritter este în prezent adjunct al procurorului-șef european și are peste 25 de ani de experiență în Germania, fiind specializat în criminalitate economică și fraude cu subvenții europene. El a candidat și la procesul de selecție precedent, în urmă cu șase ani. Printre candidați se numără și procuroarea austriacă Ingrid Maschl-Clausen. Fostă membră a EPPO, aceasta a activat în Reprezentanța Permanentă a Austriei pe lângă Uniunea Europeană și la Eurojust, instituția responsabilă de cooperarea judiciară între statele membre. Un alt candidat este italianul Stefano Castellani, procuror delegat al EPPO la Torino. Acesta are experiență în investigarea infracțiunilor economice și în gestionarea dosarelor cu fonduri europene la nivel regional. De asemenea, candidează și spaniolul Emilio Jesús Sánchez Ulled. Procuror specializat în infracțiuni împotriva administrației publice, Ulled coordonează investigații majore în Madrid, fiind cunoscut pentru dosarele privind corupția și abuzul în serviciu.