Nicușor Dan cere reexaminarea legii privind combaterea extremismului: România are nevoie atât de fermitate, cât și de echilibru
Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că a transmis Parlamentului cererea de reexaminare a legii care modifică Ordonanța de Urgență 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război. „Statul român are datoria de a acționa ferm împotriva urii, xenofobiei și incitării la discriminare. Totuși, această datorie poate fi îndeplinită doar prin legi clare, previzibile și echilibrate. În caz contrar, riscăm efectul opus, amplificarea tensiunilor într-o societate deja polarizată și adâncirea neîncrederii în instituțiile statului”, transmite pe Facebook, șeful staului. „În forma actuală, legea este insuficient de clară în definirea unor infracțiuni. Unele articole pot fi interpretate abuziv, ceea ce ar putea transforma în infractori persoane fără legătură cu extremismul”, a continuat președintele. Un exemplu invocat este articolul care prevede pedeapsa cu închisoarea de la unu la cinci ani pentru distribuirea oricărui material ce conține idei xenofobe, fără să distingă între propagandă extremistă și opere literare sau texte istorice. „România are nevoie atât de fermitate, cât și de echilibru. Ambele sunt esențiale pentru apărarea democrației”, conchide președintele. Contestarea la Curtea Constituțională În luna iulie, președintele a contestat la CCR legea considerând că textul este prea vag și poate fi interpretat abuziv. Tot în iulie, Curtea Constituţională a respins în unanimitate sesizarea preşedintelui Nicuşor Dan în legătură cu Legea privind unele măsuri pentru combaterea antisemitismului şi xenofobiei. Prevederile Legii Parlamentul a aprobat în iunie legea care prevede pedepse mai dure pentru constituirea, sprijinirea sau aderarea la organizații cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Legea stabilește că „distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, de materiale fasciste, legionare, rasiste și xenofobe constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor drepturi”. Totodată, legea introduce o sancțiune de la 3 luni la 3 ani sau amendă pentru cei care promovează în public cultul persoanelor „care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste”. Textul precizează că „fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război al persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă și interzicerea unor drepturi”. De asemenea, legea sancționează mai dur negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea evidentă a Holocaustului pe teritoriul României, cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi. Anterior, exista și posibilitatea amenzii.
Schimbare majoră: UE intenționează să relaxeze legile GDPR și restricțiile privind inteligența artificială
Uniunea Europeană intenționează să relaxeze, miercuri, legislația privind inteligența artificială și confidențialitatea, pentru a simplifica normele mai stricte ale UE. Criticii sunt de părere că o astfel de mișcare va mulțumi marile companii tehnologice și președintele american Donald Trump, potrivit Reuters. Un document al Comisiei Europene, publicat inițial de site-ul german Netzpolitik.org, arată că blocul european promovează modificări substanțiale ale legilor sale privind GDPR, printre o serie de modificări mai ample. Informațiile scurse din document arată că definiția datelor cu caracter personal va fi restrânsă, permițând companiilor să prelucreze astfel de date pentru a antrena modele de inteligență artificială „în scopuri de interes legitim”, scrie Deutsche Welle. Care este motivul Motivul aparent este acela al reducerii birocrației pentru întreprinderile europene care se luptă să concureze pe scena globală, prin simplificarea unei serie de norme privind protecția datelor. Pe de altă parte, activiștii pentru protecția vieții private susțin că profitul este prioritizat în detrimentul vieții private, iar alții consideră că influența guvernului lui Donald Trump și a giganților tehnologici americani constituie un factor semnificativ. Dacă propunerea va deveni lege, fereastra pop-up cu care utilizatorii sunt obișnuiți, în care sunt întrebați dacă acceptă cookie-urile, va dispărea. În ceea ce privește inteligența artificială, UE ar urma să pledeze pentru o pauză suplimentară de un an în punerea în aplicare a unor părți din legea sa, echivalând cu faptul că acestea vor intra în vigoare abia în 2027. În replică, UE a respins că o astfel de măsură ar fi rezultatul unei influențe americane. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Paula Pinho, a spus la începutul acestei săptămâni că măsura „a început înainte de mandatul președintelui SUA”, potrivit Deutsche Welle. Îngrijorări în rândul organizațiilor civile Politicianul german Jan Philipp Albrecht, unul dintre principalii arhitecți ai GDPR, a fost unul dintre primii care a comentat această măsură. „Este acesta sfârșitul protecției datelor și al vieții private, așa cum le-am semnat în tratatul UE și în Carta drepturilor fundamentale? Comisia ar trebui să fie pe deplin conștientă că acest lucru subminează dramatic standardele europene”, a subliniat acesta. Pe de altă parte, 127 de organizații ale societății civile, printre care și Amnesty International, și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea, printr-o scrisoare deschisă. „Ceea ce este prezentat ca o „raționalizare tehnică” a legislației digitale a UE este, în realitate, o încercare de a desființa în mod ascuns cele mai puternice măsuri de protecție ale Europei împotriva amenințărilor digitale”, atrag atenția organizațiile societăților civile. Pentru ca inițiativa să devină lege, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va avea nevoie de aprobarea atât a Parlamentului European, cât și a statelor membre.
Trump a semnat proiectul care permite redeschiderea Guvernului după o perioadă de întrerupere record de 43 de zile
Președintele Donald Trump a semnat miercuri seară proiectul de lege privind finanțarea guvernamentală. Acesta pune capăt unei crize care a amplificat diviziunea dintre republicani și democrați și care a dus lă măsuri fără precedent precum anularea unor proiecte și încercarea de concediere a unor salariați, potrivit AP. Președintele republican a dat vina pe democrați pentru situație și a sugerat că alegătorii ar trebui să țin cont de efectele crizei în timpul alegerilor intermediare de anul viitor. „Așadar, vreau doar să spun poporului american că nu ar trebui să uite acest lucru. Când vom ajunge la alegerile intermediare și la alte lucruri, nu uitați ce au făcut țării noastre”, a spus Trump. Ceremonia de semnare a avut loc la doar câteva ore după ce Camera Reprezentanților a adoptat măsura cu 222 de voturi împotrivă și 209 împotrivă. Senatul a adoptat măsura luni. Ce conține proiectul Printre altele, proiectul de lege include o anulare a concedierilor angajaților federali de către administrația Trump. De asemenea, îi protejează pe angajații federali împotriva unor noi concedieri până în ianuarie și garantează că aceștia vor fi plătiți după ce restricțiile de funcționare se vor încheia. În ceea ce privește Departamentul Agriculturii, documentul semnat de Trump stabilește că persoanele care se bazează pe programe cheie de asistență alimentară vor primi aceste beneficii fără întrerupere pe parcursul restului anului bugetar. De asemenea, pachetul include 203,5 milioane de dolari pentru a spori securitatea legislatorilor și încă 28 de milioane de dolari pentru securitatea judecătorilor Curții Supreme. Cel mai important punct de dispută a fost creditul fiscal care influențează valoarea asigurării de sănătate. În medie, primele de asigurare s-ar putea dubla pentru milioane de americani și peste 2 milioane de oameni și-ar pierde complet asigurarea medicală anul viitor, au estimat experții Congresului.
Nicușor Dan a sesizat CCR pe legea care a creat tensiuni între PSD și ministrul Mediului
Am semnat sesizarea către Curtea Constituțională în legătură cu legea care modifică regimul ariilor naturale protejate și al evaluării impactului asupra mediului. Legea trimisă spre promulgare ridică probleme de constituționalitate și contravine obligațiilor României ca stat membru al Uniunii Europene. Aceasta permite reducerea limitelor ariilor protejate și eliminarea evaluării de mediu pentru categorii întregi de proiecte energetice sau declarate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării ca fiind de interes pentru securitatea națională. Sesizarea de neconstituționalitate subliniază că legea: încalcă dreptul fundamental la un mediu sănătos, garantat de art. 35 din Constituție; contravine Directivelor europene privind protecția habitatelor și evaluarea impactului asupra mediului care nu permit derogări generale sau automate pentru proiecte energetice ori militare. elimină evaluările de mediu și măsurile compensatorii impuse de Uniunea Europeană, reducând nivelul de protecție a biodiversității și expunând România riscului declanșării unei proceduri de infringement; Independența energetică a țării noastre este un obiectiv deosebit de important, însă acesta trebuie realizat într-o manieră sustenabilă, iar România are obligația constituțională și europeană de a proteja patrimoniul natural și de a garanta fiecărui cetățean dreptul la un mediu sănătos. Adoptarea unor norme care slăbesc aceste garanții ar însemna un regres legislativ periculos, contrar principiilor statului de drept, se arată în postarea publicată de Președintele României, se arată în postarea publicata de Președintele României. Deputaţii au adoptat, miercuri, un proiect de lege care prevede că modificarea limitelor ariilor protejate este posibilă doar dacă pentru suprafeţele respective, la data de 29 iunie 2007, erau aprobate, prin hotărâre a Guvernului sau decrete de stat, obiective de investiţii pentru realizarea de amenajări hidroenergetice care erau în curs de execuţie sau demarcate anterior acestei date. Potrivit ministrei Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu, într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, legea adoptată miercuri în Parlament, care stabileşte că orice arie protejată poate fi distrusă, este o ruşine ce va distruge păduri extraordinar de valoroase pentru generaţii întregi de acum încolo. Potrivit acesteia, legile pe mediu nu blochează hidrocentralele, ci blochează acele proiecte de hidrocentrale ineficiente care nu mai produc energie pentru că apele din România nu mai au debitele respective, transmite Agerpres. Înainte de votul pe moțiunea simplă inițiată împotriva ministrului Mediului, senatorul Daniel Zamfir (PSD) a declarat despre Diana Buzoianu (USR), că prin faptul că nu emite avizele de mediu pentru hidrocentrale arată că este rău intenţionată şi, din punctul lui de vedere, nu mai poate continua în funcţia de ministru. El a precizat că, dacă ar fi deputat, ar vota împotriva ei la moțiunea inițiată la Camera Deputaţilor.
Proiect de lege. Femeile divorțate și-ar putea păstra numele de cununie fără consimțământul soțului
În cazul unui divorţ, soţia îşi va putea păstra numele din timpul căsătoriei independent de consimţământul soţului, potrivit unui proiect de lege co-iniţiat de deputaţii USR Pollyanna Hangan şi Iulian Lorincz, alături de deputatul PNL Alina Gorghiu. Iniţiatorii arată că asta înseamnă mai puţine procese, mai puţine drumuri şi costuri, fără schimburi inutile de acte şi dovada gradului de rudenie cu proprii copii iar măsura îi va ajuta inclusiv pe românii din Diaspora. În forma actuală, Codul civil prevede că, în cazul unui divorţ, păstrarea numelui din timpul căsătoriei se poate face de către unul dintre soţi doar dacă celălalt soţ este de acord sau, în cazul unui refuz, dacă se pot proba în instanţă motivele temeinice care justifică menţinerea numelui dobândit la căsătorie. ”Cu alte cuvinte, menţinerea numelui în cazul unui refuz presupune acum proces, timp şi bani. Mai mult, Codul civil prevede că soţii pot apela la procedura divorţului în faţa ofiţerului de stare civilă sau în faţa notarului doar dacă există consens cu privire la numele pe care îl vor purta după divorţ”, precizează USR într-un comunicat. Proiectul co-iniţiat de deputaţii USR Pollyanna Hangan şi Iulian Lorincz, alături de deputatul PNL Alina Gorghiu, corectează această situaţie, eliminând poverile birocratice puse pe umerii cetăţenilor români. ”În cazul soţiilor, păstrarea numelui din timpului căsătoriei, independent de voinţa celuilalt soţ, înseamnă birocraţie în minus şi mai puţine probleme administrative. Dacă îşi vor putea păstra numele şi nu sunt obligate să revină la numele anterior căsătoriei, ele nu vor mai trebui să-şi schimbe toate documentele (carte de identitate, paşaport, permis de conducere, semnături electronice, abonamente etc.) Iar în cazul în care există copii, ele nu vor mai fi obligate să facă dovada gradului de rudenie cu aceştia, ceea ce înseamnă mai puţine complicaţii la şcoală, spital, vamă sau în alte situaţii”, menţionează USR. Costuri și stres inutil În prezent, aceste persoane se confruntă cu dificultăţi semnificative: chiar dacă divorţul a fost pronunţat legal în străinătate, autorităţile române solicită acordul fostului soţ pentru a recunoaşte dreptul de a păstra numele. Aceasta poate genera întârzieri, costuri suplimentare şi stres inutil, inițiatorul.
Președintele Letoniei blochează retragerea țării din Convenția de la Istanbul
„În conformitate cu articolul 71 din Constituția Republicii Letonia, solicit reexaminarea legii privind retragerea din Convenția Consiliului Europei pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice”, a explicat el într-o declarație făcută presei. Într-o scrisoare adresată președintei Parlamentului, Daiga Mieriņa, Rinkēvičs a reamintit că în Letonia Convenția a intrat în vigoare abia la 1 mai 2024 și că, la mai puțin de doi ani, Saeima a aprobat în mod „urgent” și în doar „două lecturi” o lege prin care țara se retrage din acest instrument internațional, scrie EFE. El a insistat că „retragerea Letoniei dintr-o Convenție a Consiliului Europei privind protecția drepturilor omului ar crea un precedent” în Europa „care ar putea pune în pericol arhitectura juridică europeană”. De asemenea, șeful statului a subliniat că Letonia ar fi primul stat membru al UE care s-ar retrage dintr-un tratat internațional privind drepturile omului, „ceea ce impune o analiză atentă a compatibilității acestei decizii cu principiul cooperării loiale stabilit în Tratatul Uniunii Europene, inclusiv cu principiul egalității între femei și bărbați” prevăzut în același tratat. Aprobarea legii în Parlamentul leton Parlamentul a aprobat legea joi seara, după o dezbatere aprinsă, cu 56 de voturi pentru, 32 împotrivă și două abțineri, privind retragerea țării baltice din Convenție — în ciuda faptului că, cu o zi înainte, aproximativ 5.000 de persoane au manifestat la Riga împotriva acestei măsuri, într-o manifestație descrisă de presa locală drept una dintre cele mai mari din ultimii ani. Decizia Parlamentului a provocat reacții de respingere din partea mai multor state membre ale UE (inclusiv Spania), a președintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Theodoros Rousopoulos, și a unor ONG-uri precum Amnesty International, dar și din partea unei părți a societății letone, care a anunțat o nouă manifestație pentru joi. În scrisoarea trimisă Parlamentului, Rinkēvičs a precizat că a primit numeroase scrisori, atât înainte cât și după adoptarea legii, în care se solicita returnarea actului legislativ către Saeima. „În majoritatea cazurilor, expeditorii subliniază că adoptarea acestei legi generează insecuritate juridică, subminează încrederea în instituțiile statului și slăbește semnificativ mecanismele de protecție a drepturilor omului în Letonia”, a menționat el. Zeci de mii de semnături pentru reconsiderarea legii Pe lângă scrisori, aproximativ 60.000 de letoni au semnat o petiție prin care se solicită reconsiderarea legii, a adăugat președintele. Rinkēvičs a recunoscut că Saeima are competența de a decide retragerea Letoniei dintr-un tratat internațional ratificat, însă a avertizat că nu s-a făcut o „evaluare adecvată a poziției Guvernului”, cel care trebuie să aplice convenția. Șeful statului a amintit că Consiliul de Miniștri nu doar că a susținut menținerea Letoniei în Convenție, ci a respins în mod explicit ideea retragerii și a arătat că datele guvernamentale demonstrează că activitatea consolidată a instituțiilor competente în prevenirea și combaterea violenței domestice a dat rezultate. În opinia lui Rinkēvičs, ratificarea și apoi denunțarea Convenției în cadrul aceluiași mandat parlamentar „transmit un mesaj contradictoriu atât societății letone, cât și aliaților internaționali, punând sub semnul întrebării angajamentul țării de a respecta cu bună-credință obligațiile internaționale”. „O astfel de incertitudine și impredictibilitate a statului nu sunt compatibile cu spațiul juridic european”, a subliniat Rinkēvičs. Alegerile generale din Letonia vor avea loc în toamna anului 2026.
Slovacii au în continuare voie să alerge după autobuz. Șeful poliției lămurește o lege
Poliția slovacă arată că noua modificare a legii traficului rutier, care stabilește viteza maximă permisă pe trotuarele din zonele urbane, nu se aplică pietonilor. Presa scrisese că legea — care stabilește o limită de 6 kilometri pe oră — se va aplica și pietonilor. „Trebuie să clarific că acest lucru nu este adevărat”, a declarat vicepreședintele poliției, Rastislav Polakovič, pentru mass-media slovacă, citată de Politico. Cine e vizat, de fapt. Copiii sub 10 ani sunt forțați să circule pe carosabil „Regula este destinată persoanelor care folosesc role, trotinete, skateboarduri sau echipamente sportive similare, precum și cicliștilor cu vârsta de până la 10 ani, inclusiv însoțitorii acestora. Măsurile ar trebui să se concentreze asupra acestor grupuri”. Anunțul inițial a stârnit o undă de amuzament și confuzie pe rețelele de socializare, unii utilizatori de internet întrebându-se dacă alergarea pentru a prinde autobuzul le-ar putea aduce o amendă. Măsura, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026, a fost introdusă pentru a evita coliziunile pe trotuare. O neînțelegere virală „Obiectivul principal este de a spori siguranța pe trotuare, având în vedere numărul tot mai mare de coliziuni cu utilizatorii de trotinete”, a declarat autorul amendamentului, Ľubomír Vážny, din partidul populist de stânga Smer al prim-ministrului Robert Fico, care face parte din coaliția de guvernare. Modificarea a stârnit reacții negative din partea opoziției, a organizațiilor neguvernamentale și a politologilor. Cum gestionează alte țări trotinetele și bicicletele electrice „În Cehia, această problemă este abordată prin interzicerea trotinetelor și a bicicletelor electrice pe trotuare, în timp ce abordarea slovacă a dus la o legislație destul de bizară”, a declarat pentru Politico politologul Lubomír Kopeček de la Universitatea Masaryk din Brno. Grupul de susținere a cicliștilor Cyklokoalícia (Coaliția pentru ciclism) a declarat că legislația este problematică, deoarece îi obligă pe copiii cu vârsta sub 10 ani – care acum au voie să circule cu bicicleta pe trotuare – să circule pe carosabil.
Slovenia – referendum pentru sinuciderea asistată | Controversata lege a eutanasierii creează tensiuni în societate
Slovenia a aprobat în iulie legea eutanasierii asistate pentru persoanele aflate în stadiul terminal al unei boli incurabile, pentru care au fost încercate toate tratamentele. În noiembrie, pe 23, slovenii vor vota într-un referendum dacă susțin dreptul la sinuciderea asistată. A fost nevoie de strângerea a 40.000 de semnături pentru ca referendumul să poată fi organizat și acestea au fost strânse de opoziția conservatoare. Condițiile pentru eutanasiere Se va vedea în noiembrie care este viziunea majoritară a slovenilor în această privință deosebit de delicată și controversată. Potrivit legislației actuale, pacienții lucizi, aflați în fază terminală, au dreptul la sinucidere asistată dacă suferința lor a devenit insuportabilă și au fost epuizate toate variantele de tratament. De asemenea, potrivit European Conservative, legea permite sinuciderea asistată dacă tratamentul nu oferă perspective rezonabile de recuperare sau ameliorare a stării pacientului. Legea nu este aplicabilă, totuși, pacienților cu suferințe insuportabile, dar lipsiți de luciditate mintală. O lege cu un istoric complicat În 2024 a mai fost organizat un referendum și 55% dintre sloveni au votat în favoarea eutanasierii. Însă, legislația permite grupurilor civile care strâng cel puțin 40.000 de semnături să solicite un nou vot asupra legilor adoptate de parlament. Pentru ca referendumul să aibă succes, este nevoie ca cel puțin 20% din cetățenii cu drept de vot să voteze împotriva legii sinuciderii asistate.
Cum se schimbă legea pentru trotinetele electrice după un val de accidente în România
Tot mai mulți români optează pentru trotineta electrică drept mijloc de transport pentru deplasările de zi cu zi, sunt mai rapide și se folosesc mai ușor. Cu toate astea, puține persoane știu că pot fi aplicate și sancțiuni de până la 1.600 de lei. Legislația rutieră tratează trotinetele electrice cu aceeași rigoare ca orice alt vehicul din trafic și stabilește și reguli clare pentru circulația, dar și dotările obligatorii pentru siguranță. Conducătorii de trotinete au devenit un adevărat pericol în trafic, ultimul incident îl are ca victimă pe un băiat care a căzut și s-a rănit grav. La nivel național, doar în ultimele luni ale anului s-au înregistrat peste 1.600 de incidente și 7 decese. Legea ar putea fi modificată astfel încât conducătorii să fie obligați să aibă permis. „Ar trebui scoase de pe uz. Nu au ce căuta pe stradă, ați văzut și pe bordură și pe trotuar, lovesc oamenii, bătrâni, copiii. În parc dacă e loc special. Nu că ne încurcă, nu, mai puțin contează asta, contează că omoară oameni” „Despre trotinete, sunt foarte periculoase, noi trebuie să îi protejăm și așa. Pentru că dacă îl atingi se dezechilibrează” „Ar trebui să fie atenți și cei care le folosesc și conducătorii auto. Odată ce s-au făcut și pistele pentru bicicliști, pentru cei care conduc trotinetele, trebuie să fie atenți, și ei, și conducătorii auto.”, spun cetățenii, potrivit Antena 3 CNN. Ce reguli trebuie să respecte cei care folosesc trotinetele electrice Pentru a conduce o bicicletă sau o trotinetă electrică pe drumurile publice, conducătorul acesteia trebuie să aibă vârsta de cel puțin 14 ani. Se interzice transportul pasagerilor pe trotinete electrice. Casca de protecție este obligatorie pentru conducătorii de biciclete și trotinete electrice a căror vârstă este sub 16 ani, atunci când se deplasează pe partea carosabilă. Recomandările autorului:
PSD respinge amendamentele la Legea RCA care afectează drepturile asiguraților
Deputații PSD au precizat că nu vor susține amendamentele depuse la Legea RCA care ar oferi asigurătorilor o poziție de forță în raport cu persoanele asigurate. „Considerăm că orice intervenție legislativă în domeniul asigurărilor obligatorii de răspundere civilă auto trebuie să își propună îmbunătățirea condițiilor pentru persoanele asigurate, nu o înrăutățire a lor”, potrivit unui comunicat de presă. Partidul susține transpunerea în legislația românească a modificărilor aprobate la nivel european prin Directiva 2021/2118/CE, însă avertizează că acest proces nu trebuie folosit „pentru a se strecura în lege prevederi care favorizează asigurătorii în dauna asiguraților”. „PSD va respinge amendamentele introduse la Camera Deputaților care ar oferi asiguratorilor o poziție de forță în raport cu persoanele asigurate. Susținem principiul practicării unor prețuri rezonabile pentru reparațiile auto acoperite de polițele RCA și combaterea speculei din acest sector de activitate”, conform sursei citată. COTAR a transmis că, potrivit unui proiect de modificare a Legii RCA toate drepturile șoferilor păgubiți s-ar muta în favoarea companiilor de asigurări.