Nicușor Dan a promulgat legea pentru brățările de monitorizare
Preşedintele Nicuşor Dan a semnat luni, decretele de promulgare a 3 legi adoptate de Parlament. Una dintre ele este legea care înăspreşte pedepsele pentru încălcarea sancţiunilor internaţionale. Acest tip de infracțiuni vor fi sancționate cu închisoare între 1 și 5 ani, iar în în cazuri agravante chiar cu 12 ani. O altă lege importantă vizează brățările de monitorizare electronică. Președintele țării a promulgat legea care aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2024 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale. Legea care transformă sancţiunile internaţionale într-o contravenţie vine cu pedepse mărite Această lege transformă eludarea sancţiunilor internaţionale dintr-o contravenţie într-o infracţiune pedepsită cu închisoarea de la 1 la 5 ani, iar în cazuri agravante cu până la 12 ani. „Am promulgat astăzi legea de aprobare a ordonanței de urgență care a actualizat cadrul legislativ din domeniul monitorizării electronice a persoanelor inculpate de săvârşirea anumitor infracțiuni, astfel încât România să aibă toate reglementările necesare pentru a-și respecta noile obligații date de contextul aderării la spațiul Schengen. Noi prevederi pentru monitorizarea electronică în vederea respectării obligațiilor României în spațiul Schengen În completarea normelor existente, Ordonanța a introdus în anul 2024 alerta de apropiere frontieră, care se declanșează în situația constatării prezenței dispozitivului electronic purtat de persoana supravegheată la o distanță mai mică de 30 km de frontieră. Noile prevederi actualizate, inclusiv introducerea alertei de apropiere a frontierei, consolidează capacitatea de control și reacție a autorităților în timp real pentru a se asigura că măsurile judiciare sunt respectate. Foto: Shutterstock Finalizarea procesului legislativ și toate aceste prevederi permit ca monitorizarea electronică să fie realizată unitar și coerent, cresc siguranța publică, protejează mai bine victimele și aliniază România la standardele europene în materie de justiție și securitate”, a scris șeful statului pe contul de Facebook. A treia lege promulgată de Nicușor Dan aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 61/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale. Astfel, este actualizat cadrul legislativ necesar pentru respectarea obligaţiilor României după aderarea la spaţiul Schengen. Prin această lege s-a introdus inclusiv prevederea pentru declanșarea unei alerte dacă persoana supravegheată se apropie la mai puțin de 30 de kilometri de frontieră.
Parlamentul Germaniei a respins legea care facilita dobândirea cetățeniei
Măsura a făcut posibilă solicitarea naturalizării după trei ani, în loc de cinci, pentru persoanele care au demonstrat că s-au integrat deosebit de bine. Proiectul de lege fusese introdus de guvernul anterior, condus de social-democrații (SPD), care sperau că acest lucru va atrage mai mulți lucrători străini către locuri de muncă în industrie. Însă cancelarul Friedrich Merz, care a venit la putere în mai cu o coaliție condusă de creștin-democrații de centru-dreapta, se angajase să anuleze proiectul de lege în numele combaterii imigrației ilegale. Cu puțin timp înainte de votul parlamentar, ministrul de Interne Alexander Dobrindt a indicat că guvernul intenționează să transmită un „semnal clar ”. „Pașaportul german va fi emis ca recunoaștere a integrării reușite și nu ca stimulent pentru imigrația ilegală ”, a spus el. Coaliția lui Merz a adoptat o linie dură în ceea ce privește imigrația, urmărind să combată popularitatea crescândă a partidului de extremă dreapta AfD, care a ocupat locul al doilea în alegerile parlamentare din februarie. Opinia față de imigrație s-a întărit în ultimii ani în Germania, în special în regiunile în care criticii consideră că aceasta pune presiune pe serviciile publice. Un total de 450 de parlamentari au votat pentru respingerea proiectului de lege, inclusiv cei din partea SPD și AfD, comparativ cu 134 care au votat în favoarea acestuia. SPD, partenerul minoritar din coaliția domnului Merz, și-a justificat poziția prin faptul că procedura accelerată de naturalizare a fost rareori utilizată. Noul guvern a păstrat însă elemente cheie ale agendei de imigrare a coaliției anterioare. A redus în mod semnificativ numărul minim de ani după care un migrant poate solicita naturalizarea de la opt la cinci și a autorizat dubla cetățenie în majoritatea cazurilor.
Nicușor Dan cere reexaminarea legii care scutește de impozit veniturile din criptomonede: creează un precedent periculos de tratament preferențial
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis Parlamentului, marți, o cerere de reexaminare a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2024, contestând în special prevederile care acordă o scutire temporară de la plata impozitului pe venit pentru câștigurile obținute din tranzacțiile cu monede virtuale. Șeful statului consideră că legea, așa cum a fost adoptată de Parlament, contravine principiilor de echitate fiscală și angajamentelor României în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta 8 – Reforma fiscală. De asemenea, aceasta contrazice măsurile recente de ajustare fiscal-bugetară adoptate de Guvern, inclusiv majorarea impozitului pentru veniturile din criptomonede de la 10% la 16%. Președintele atrage atenția că introducerea unei derogări privind taxarea câștigurilor din criptomonede afectează efortul colectiv de consolidare fiscală, creează un precedent periculos de tratament preferențial, slăbește încrederea în coerența politicilor fiscale și transmite un semnal neclar contribuabililor și piețelor financiare. Totodată, articolul respectiv a fost introdus în Camera decizională fără o evaluare a impactului bugetar conform exigențelor constituționale. Nicușor Dan solicită Parlamentului să elimine scutirea de impozit pentru veniturile din tranzacții cu criptomonede și să mențină o politică fiscală echitabilă, responsabilă și transparentă, în concordanță cu realitățile bugetare și angajamentele internaționale ale României.
California adoptă o lege privind siguranța inteligenței artificiale care vizează giganții tehnologici
Proiectul de lege 53 al Senatului marchează cea mai semnificativă mișcare de până acum a Californiei pentru a reglementa industria inteligenței artificiale din Silicon Valley, aflată în rapidă dezvoltare, menținând în același timp poziția sa de centru tehnologic global. „Cu o tehnologie atât de transformatoare precum inteligența artificială, avem responsabilitatea de a sprijini această inovație, punând în același timp în aplicare bariere de siguranță bazate pe bunul simț”, a declarat într-un comunicat senatorul de stat Scott Wiener, susținătorul proiectului de lege. Noua lege reprezintă o a doua încercare reușită a lui Wiener de a stabili reglementări de siguranță pentru inteligența artificială, după ce Newsom a respins proiectul său de lege anterior, în urma unei opoziții vehemente din partea industriei tehnologice. De asemenea, aceasta vine după o încercare eșuată a administrației Trump de a împiedica statele să adopte reglementări privind inteligența artificială, sub argumentul că acestea ar crea haos în materie de reglementări și ar încetini inovația produsă în SUA într-o cursă cu China. Noua lege prevede că marile companii de inteligență artificială trebuie să își dezvăluie public protocoalele de siguranță și securitate într-o formă redactată pentru a proteja proprietatea intelectuală. De asemenea, aceștia trebuie să raporteze oficialilor statului incidentele critice de siguranță – inclusiv amenințările cu arme activate de model, atacurile cibernetice majore sau pierderea controlului asupra modelului – în termen de 15 zile. Legislația stabilește, de asemenea, protecția denunțătorilor pentru angajații care dezvăluie dovezi ale pericolelor sau încălcărilor
Înființarea Comisiei care va întări legislația pentru protecția reală a victimelor violenței domestice a fost votată în Parlament
Parlamentul a votat în ședința de duminică, înființarea Comisiei speciale „România fără violență domestică”. Comisia are misiunea de a întări legislația pentru protecția reală a victimelor violenței domestice. Din comisia specială fac parte trei parlamentare USR: senatoarea Cynthia Păun, care este și co-inițiatoare, deputata Monica Berescu și deputata Pollyanna Hangan. Senatoarea USR Cynthia Păun a spus în Parlament că rolul Comisiei este să analizeze legile existente și să le curețe de zonele gri, să propună măsuri noi pentru protecția victimelor, să aducă la aceeași masă instituții, ONG-uri și experți și să facă ordinele de protecție și supravegherea agresorilor să funcționeze în practică, nu doar pe hârtie. Parlamentarul USR susținecă această Comisie va veni cu soluții reale la o problemă ignorată de autoritățile române până acum. La rândul său deputata USR, Pollyanna Hangan, arată că fiecare caz de violență domestică ignorat înseamnă un pas spre tragedie. „Obiectivul nostru: protecție imediată, lege aplicată, agresori sancționați. Comisia va asigura o abordare unitară și coerentă în prevenirea, combaterea și sancționarea violenței domestice. Va analiza cadrul legislativ național, european și internațional și va aviza propunerile legislative și proiectele aflate în procedură parlamentară care vizează acest domeniu”, Monica Berescu, deputată USR, a luat cuvântul în plenul Parlamentului, unde a precizat că de-a lugul ultimilor ani au fost adoptate legi importante pentru protecția victimelor violenței domestice, însă eforturile trebuie să continue. „Suntem împreună în această luptă de aproape cinci ani și am trecut legi importante pentru protecția victimelor violenței domestice prin Parlament, dar nu este suficient. Mă bucur că am reușit înființarea acestei Comisii: când vorbim despre violența domestică nu e loc de orgolii de partid. Trebuie să discutăm concret ce facem pentru femeile și copilele aflate într-un abuz continuu”. USR transmite că în ultimii ani, partidul a reușit să promoveze mai multe legi importante pentru combaterea violenței domestice și sprijinirea victimelor. Printre acestea se numără legea prin care victimele pot avea acces la locuințe sociale sau de necesitate, beneficiind, astfel, de un spațiu sigur departe de agresor, precum și legea care asigură sprijin la angajare și formare profesională pentru victimele violenței domestice și ale traficului de persoane. De asemenea, au fost adoptate modificări legislative prin care se facilitează accesul persoanelor vulnerabile la justiție prin acoperirea totală sau parțială a cheltuielilor de judecată, în funcție de venit. Tot printr-o lege USR, ordinele de protecție au fost extinse la un an și victimele beneficiază de asistență juridică gratuită inclusiv în apel.
Legea Educației Bolojan a intrat în vigoare. Comasări de școli, creșteri de norme, tăieri de burse și clase, plata cu ora și degrevări de normă
Legea Boojan prevede creșterea normei didactice la învățământul preuniversitar cu 2-4 ore, tăierea burselor de reziliență și excelență pentru elevi, reducerea numărului de burse de merit cu mai mult de jumătate, reducerea fondului de burse pentru studenți, comasarea școlilor cu mai puțin de 500 de elevi, modificări privind plata cu ora sau degrevările directorilor și inspectorilor sunt printre măsurile din Educație prevăzute de Legea nr. 141/2025. „Legea Bolojan”, a fost publicată vineri noaptea, 25 iulie, la ora 21:20, în Monitorul Oficial, publică G4Media. Modificări în învățământul preuniversitar, în rezumatul G4Media. Comasările de școli vor avea loc după reguli care trebuie stabilite de Ministerul Educației până pe 9 august, cu o lună înainte de prima zi de școală. 900 de directori vor rămâne fără posturi, iar echipele de management la fel Crește numărul de elevi în clasă de la 1 septembrie 2025. Modificările se fac pentru toate clasele pe fiecare ciclu școlar: într-o clasă de liceu pot fi din nou 34 de elevi, față de 26 în prezent Fondul de burse al studenților este redus cu 40% de la 1 august, până în 2028. Reducerea la transportul cu trenul se acordă și în 2026 doar între domiciliu și facultate Modificări în învățământul preuniversitar Unitățile de învățământ de stat vor avea personalitate juridică doar dacă ating praguri mai mari de elevi și creșterea numărului maxim de elevi per clasă în învățământul preuniversitar, prin derogări de la normele actuale – +2-4 până la 6 elevi în fiecare clasă. Art. LIII. – Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 16, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: ,,Art. 16. – (1) Unităţile de învăţământ de stat au personalitate juridică, dacă se organizează şi funcţionează, după caz, astfel: a) cu minimum 500 de elevi; b) cu minimum 500 de elevi, preşcolari şi/sau antepreşcolari; c) cu minimum 250 de preşcolari şi/sau antepreşcolari; d) cu minimum 200 de antepreşcolari; e) cu minimum 300 de elevi, în cazul unităţilor de învăţământ postliceal; f) cu minimum 50 de elevi sau minimum 50 de elevi şi/sau preşcolari, în cazul unităţilor de învăţământ special.” Citește articolul integral pe Edupedu.ro Citiți și: Profesorul Mircea Miclea, SEMNAL de alarmă, după măsurile anunțate de Guvernul Bolojan: „Sabotează educația” / „În curând, nu vom mai avea profesori”
Ursula von der Leyen îi cere explicații lui Zelenski în urma promulgării legii care slăbește lupta anticorupție
În conformitate cu legislația, aprobată marți de parlamentul ucrainean și semnată de Zelenski câteva ore mai târziu, cele două agenții – Biroul Național Anticorupție din Ucraina (NABU) și Parchetul Specializat Anticorupție (SAPO) – sunt plasate sub supravegherea directă a procurorului general, care este numit politic. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat miercuri faptul că „președinta von der Leyen și-a exprimat îngrijorarea profundă cu privire la consecințele amendamentelor și a solicitat explicații din partea guvernului ucrainean”, potrivit Euronews. „Respectarea statului de drept și lupta împotriva corupției sunt elemente fundamentale ale Uniunii Europene. În calitate de țară candidată, Ucraina trebuie să respecte pe deplin aceste standarde. Nu poate exista niciun compromis”, a mai spus acesta. Primele critici explicite din partea executivului european Este pentru prima dată de la începutul războiului când executivul european a formulat critici atât de explicite la adresa regimului de la Kiev. În cursul zilei de marți, Marta Kos, comisarul european pentru extindere, și-a exprimat dezaprobarea fermă în încercarea de a descuraja Kievul să continue cu proiectul de lege controversat. „Suntem foarte îngrijorați de adoptarea amendamentelor la Codul penal în Ucraina. Acestea riscă să slăbească puternic competențele și puterile instituțiilor anticorupție din Ucraina”, a continuat purtătorul de cuvânt. Proteste în Ucraina și răspunsul lui Zelenski În urma adoptării legii, mii de ucraineni au ieşit în stradă marţi să protesteze, în ciuda faptului că în țară este în vigoare legea marţială şi există restricţii de circulaţie pe timpul nopţii. Protestatarii au cerut respingerea legii şi au acuzat guvernul că slăbeşte lupta împotriva corupţiei. În replică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat, spunând că „auzim ce spune societatea”. „Vedem ce așteaptă oamenii de la instituțiile statului – justiție asigurată și funcționarea eficientă a fiecărei instituții”, a adăugat el.
Organismul de stat din Slovenia respinge legea privind moartea asistată
Parlamentul a aprobat săptămâna trecută un proiect de lege care acordă adulților în fază terminală dreptul de a-și pune capăt vieții dacă se confruntă cu suferințe insuportabile și fără perspective de îmbunătățire, urmând exemplul unui număr tot mai mare de țări, printre care Australia, Canada, Olanda, Belgia și unele state americane. Legislația vine în urma unui referendum consultativ organizat anul trecut, în care 55% dintre votanți s-au pronunțat în favoarea unei astfel de legi, potrivit Reuters. Însă Consiliul Național – un organism de reglementare bipartid care reunește înalți funcționari care supraveghează politicile sociale, economice și locale – a respins proiectul de lege cu 20 de voturi contra 9 marți seara, dispunând ca acesta să fie retrimis parlamentului pentru reexaminare. Oponenții din consiliu au invocat îngrijorarea că proiectul de lege ar putea submina respectul pentru caracterul sacru al vieții, deschizând ușa către încheierea prematură a unei vieți, indiferent de circumstanțe. Proiectul de lege specifica că moartea asistată ar putea fi aplicată numai după epuizarea tuturor opțiunilor de tratament și nu ar fi permisă în cazul suferinței insuportabile rezultate din boli mintale, a raportat anterior STA. Parlamentarii sloveni au aprobat proiectul de lege cu 50 de voturi pentru, 34 împotrivă şi trei abţineri, potrivit Reuters. Acesta vine în urma unui referendum consultativ desfăşurat anul trecut, în cadrul căruia 55% dintre alegători au solicitat o astfel de lege.
Taxe și impozite în România, pe bază de drone. Primăria vrea să vadă ce ai construit fără autorizație
Guvernul României propune o măsură cel puțin interesantă pentru combaterea construcțiilor ilegale: folosirea dronelor de către administrațiile locale. Potrivit ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, Executivul lucrează deja la un cadru legal care să permită această practică. Modelul nu este o invenție autohtonă – măsura este inspirată din practici europene deja puse în aplicare în alte state din Uniunea Europeană, unde monitorizarea aeriană a devenit o metodă eficientă și rapidă de identificare a neregulilor în construcții. Un pas spre digitalizarea controlului urban Ideea pare să vină într-un moment oportun. România se confruntă cu un val constant de clădiri ridicate fără autorizație, fie pe terenuri private, fie pe spații verzi sau în zone protejate. În multe cazuri, autoritățile locale au fost depășite de ritmul în care apar aceste construcții, iar verificările din teren nu reușesc să țină pasul. Aici intervin dronele: rapide, precise și greu de păcălit, ele ar putea deveni instrumentul perfect pentru a pune ordine într-un haos urbanistic adesea tolerat sau ignorat. Implementarea acestui sistem ar putea însemna o revoluție în modul în care primăriile își exercită atribuțiile de control. Dronele nu doar că pot supraveghea zone extinse într-un timp scurt, dar pot și furniza imagini clare, înregistrări video și date geospațiale precise. Acestea pot fi comparate cu planurile urbanistice aprobate pentru a identifica rapid orice abateri. Avantajele dronelor în administrația locală Pe termen lung, costurile ar putea fi mai mici decât întreținerea unor echipe extinse de inspectori, mai ales în localitățile mici sau în zonele greu accesibile. De asemenea, datele obținute cu ajutorul dronelor pot fi folosite în instanță ca probă legală, lucru care le conferă o dublă utilitate: atât pentru prevenție, cât și pentru sancționare. Ministrul Ilie Bolojan a declarat că Executivul pregătește inclusiv temeiul legal necesar pentru ca această metodă de control să nu se lovească de plângeri legate de invadarea vieții private. Se discută deja despre limite clare privind altitudinea de zbor, zonele interzise și modalitatea în care pot fi folosite imaginile obținute. Transparența va fi esențială, iar folosirea dronelor trebuie să fie însoțită de reglementări riguroase pentru a preveni eventualele abuzuri. Critici și riscuri: big brother sau bună guvernare? Chiar dacă ideea pare eficientă, nu toată lumea o aplaudă. Unii avertizează că utilizarea dronelor în spațiul urban poate deschide calea către supravegherea excesivă a cetățenilor. Există temeri că, sub pretextul depistării construcțiilor ilegale, autoritățile ar putea folosi dronele și în alte scopuri, invadând astfel intimitatea oamenilor. De asemenea, în lipsa unei infrastructuri digitale solide și a personalului calificat, e posibil ca multe primării să nu poată implementa această tehnologie prea curând. În plus, vor exista întotdeauna metode prin care cei cu intenții necurate să ocolească legea – de exemplu, construind în interiorul unor hale sau spații acoperite, unde dronele nu pot ajunge. Totuși, dacă implementarea va fi bine reglementată și însoțită de investiții în formarea funcționarilor locali, România ar putea face un pas curajos spre o administrație mai eficientă, mai transparentă și mai modernă. Este o soluție care poate descuraja haosul imobiliar și poate crește încrederea cetățenilor în autorități, cu condiția să fie aplicată corect și cu respectarea drepturilor fundamentale.
Florian Alexandru: „Judecătorii Curţii Constituţionale au decis că LEGEA VEXLER este foarte constituţională”
Directorul Institutului „Elie Wiesel”, Florian Alexandru, consideră că decizia CCR de a declara constituţională Legea privind unele măsuri pentru combaterea antisemitismului era de aşteptat, el apreciind că o altă soluţie „ar fi putut că complice şi mai mult” această problemă. Florian Alexandru aminteşte că, pe fond, legea nu aduce modificări majore ordonanţei adoptate în anul 2002. CCR în şedinţa de joi, în cadrul controlului de constituţionalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de către Preşedintele României. Nicușor Dan a atacat legea Vexler la Curtea Constituțională criticând mai multe aspecte ale legii, DETALII AICI, printre care termeni neclari: legea nu definește ce înseamnă „legionar” sau „fascist”, lăsând loc interpretărilor arbitrare ale judecătorilor, riscul de cenzură culturală, încălcarea libertății de exprimare, etc. Președintele avertizează că într-o societate „puternic polarizată” cu „încredere redusă în autorități”, legea ar putea fi percepută ca „o acțiune a unei opțiuni politice împotriva celeilalte”. Florian Alexandru aminteşte că, pe fond, legea nu aduce modificări majore ordonanţei adoptate în anul 2002. „Curtea Constituţională a dezlegat, pentru că putea să existe şi cealaltă faţă a monedei, să lege această problemă, adică să o complice şi mai mult decât a complicat-o preşedintele, şi odată ce s-a dezlegat, eu nu pot decât să repet expresia sintetică şi care este incorectă din punct de vedere gramatical, dar subliniază, cred, foarte bine: decizie definitivă a Curţii Constituţionale. Noi, afişând pe pagina de Facebook a Institutului, astăzi, am făcut singurul comentariu foarte scurt: judecătorii Curţii Constituţionale au decis că Ordonanţa de Urgenţă nr. 31/2002 este foarte constituţională”, a declarat, pentru AGERPRES, directorul Institutului Naţional pentru studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Florian Alexandru. Alexandru: „Nu se pot da definiţii juridice la orice fenomen, orice realitate” Alexandru a amintit că „nu se pot da definiţii juridice la orice fenomen, orice realitate”, menţionând că CCR „explică faptul că a cere o definiţie juridică pentru fascism, legionarism şi alţi termeni nu este o poziţie nici realistă, nici corectă din punct de vedere juridic”. Directorul Institutului „Elie Wiesel” a ţinut să sublinieze că actul normativ atacat la CCR de către preşedintele Nicuşor Dan nu aduce modificări majore Ordonanţei nr. 31/2002. „Modificările pe care le-a promovat deputatul Silviu Vexler faţă de această ordonanţă din 2002 sunt numai menite să aducă mai multă coerenţă diverselor articole din interiorul Ordonanţei, pentru că exista o nesincronizare. Într-un articol, sau în două articole, de exemplu, apărea sintagma, termenul ‘legionar’, în al treilea, unde îşi avea locul, nu mai apărea, era o scăpare a parlamentarilor de la ultima modificare din 2015. Deci proiectul legislativ, în conţinutul Ordonanţei, nu aduce nimic nou. A mărit unele pedepse, e adevărat, în special pentru manifestări în spaţiul online, asta e ceva nou”, a adăugat Florian Alexandru.