Sindicaliştii din educaţie cer abrogarea unor măsuri din Legea austerităţii şi strâng semnături pentru o iniţiativă legislativă
Federaţiile sindicale din educaţie au demarat o campanie de strângere de semnături pentru a susţine o iniţiativă legislativă menită să elimine anumite prevederi din Legea austerităţii. Aceste măsuri se referă la creşterea numărului de elevi, preşcolari şi antepreşcolari în clase, mărirea normei didactice de predare, reducerea tarifului pentru plata cu ora şi modificarea degrevărilor personalului didactic cu funcţii de conducere, de îndrumare şi control. Mai mult decât atât, sindicaliştii propun majorarea primei de instalare la trei salarii de bază pentru cadrele didactice titulare repartizate în unităţi de învăţământ din mediul rural, zone defavorizate sau izolate. „Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie „SPIRU HARET” şi Federaţia Naţională Sindicală „Alma Mater”, în numele celor peste 250 000 de salariaţi ale căror interese le reprezintă au decis – în această perioadă de proteste zilnice în faţa sediului Ministerului Educaţiei şi Cercetării generate de intrarea în vigoare a Legii nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal bugetare – să uzeze de dreptul cetăţenilor la iniţiativă legislativă prevăzut de art.74 alin. (1) din Constituţia României, revizuită. În acest sens, am hotărât constituirea, din reprezentanţi ai federaţiilor noastre, a unui comitet de iniţiativă legislativă pentru a declanşa procedura de strângere a 100.000 de semnături de la cetăţeni cu drept de vot din cel puţin un sfert din judeţele ţării, pentru susţinerea unui proiect de lege privind unele măsuri în domeniul învăţământului, prin care să se înlăture măsurile dispuse arbitrar, fără un studiu de impact, prin Legea nr. 141/2025 şi care aruncă sistemul educaţional în criză”, au transmis vineri federaţiile sindicale din educaţie. Ei anunță că, ţinând cont de subfinanţarea constantă a învăţământului şi de problemele serioase cauzate de Legea nr. 141/2025 sistemului şi angajaţilor săi, au decis să iniţieze această campanie de strângere de semnături pentru ca cetăţenii cu drept de vot să susţină un proiect de lege. „Prin acest proiect de lege propunem abrogarea prevederilor privind majorarea efectivelor de elevi, preşcolari şi/sau antepreşcolari, a celor privitoare la mărirea normei didactice de predare, a celor care reglementează un tarif la plata cu ora la un nivel mult inferior celui care s-a aplicat 28 de ani (de la data intrării în vigoare a Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic şi până în prezent) şi a celor referitoare la modificarea degrevărilor personalului didactic de conducere, de îndrumare şi control. De asemenea propunem creşterea la 3 salarii de bază ale persoanei, a cuantumului primei de instalare neimpozabilă ce se acordă, începând cu anul şcolar 2026-2027, personalului didactic repartizat cu statut de cadru didactic titular în unităţi de învăţământ aflate în zone din mediul rural, defavorizate sau izolate”, au explicat reprezentanţii cadrelor didactice. După ce proiectul de lege va primi avizul Consiliului Legislativ şi va fi publicat în Monitorul Oficial, urmează o perioadă de maximum şase luni pentru colectarea a peste 100.000 de semnături necesare pentru înregistrarea iniţiativei la Camera Deputaţilor. „Prin promovarea acestui proiect de iniţiativă legislativă, F.S.L.I., F.S.E. „SPIRU HARET” şi F.N.S. „Alma Mater” lansează «o provocare» întregii clase politice din România care, în mod demagogic, declară că învăţământul românesc este o «prioritate naţională», dar, în realitate, an de an, şcoala românească şi salariaţii săi au fost trataţi ca «cenuşăreasa» sistemului bugetar şi primii sacrificaţi ori de câte ori s-au dispus măsuri de reducere a deficitului bugetar”, au anunțat sindicaliştii. Aceştia speră că parlamentarii vor susţine iniţiativa legislativă în forma propusă pe durata dezbaterilor. „Este momentul ca întreaga clasă politică să înţeleagă că nu se mai poate face învăţământ european cu costuri dâmboviţene şi că ieşirea României din criză nu se poate realiza prin sacrificarea personalului din învăţământ şi bulversarea întregului sistem educaţional”. Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie „SPIRU HARET” şi Federaţia Naţională Sindicală „Alma Mater” fac apel la societatea civilă, părinţi, elevi majori şi studenţi să sprijine strângerea celor minim 100.000 de semnături necesare promovării iniţiativei în Parlament.
Guvernul Bolojan își asumă răspunderea pe pachetul de măsuri fiscale. Avem forma finală. Modificări pe ultima sută de metri / UPDATE: Ședința din Parlament a început
Guvernul Bolojan își asumă răspunderea pe pachetul fiscal. Ședința plenului reunit a început. Forma finală a pachetul fiscal este disponibilă aici Lege_Amendamente_preluate UPDATE Forma actuală a pachetului. Unde au apărut modificări CASS 10% pentru pensii mai mari de 3.000 lei. Se aplică în perioada 1 august 2025 – 31 decembrie 2027. Scutire CASS pentru pensionari din 2028 ( an electoral): Bursa pentru mamele minore rămâne: Bursă lunară de 700 lei pentru mamele minore reintegrate în școală, cu condiția frecventării cursurilor. În 2026, subvenția alocată partidelor politice se reduce cu 40% față de 2024. De menționat că în anul 2024( an electoral) suma a fost mult mai mare față de 2023. ACCIZA LA ȚIGĂRI: Nu crește până la 31 martie 2026. Nivel fix între 1 august 2025 – 31 martie 2026: 576,36 lei / 1.000 țigarete. Impozit pe câștiguri la jocurile de noroc: crește de la 3% la 4% (inițial fusese propus 10%). UPDATE Surse: Ședința amânată pentru ora 17:00 „Şedinţa va începe cel puţin la ora 17.00”, potrivit surselor MEDIAFAX. Conform unor surse guvernamentale, unii miniştri au fost convocaţi în cursul zilei la Palatul Cotroceni de preşedintele Nicuşor Dan. Amânarea şedinţei a venit pe fondul solicitării social-democraţilor de a introduce unele amendamente în proiectul Legii Austerităţii. Luni, Partidul Social Democrat a depus 18 amendamente la pachetul de măsuri fiscale, printre care creşterea pragului de aplicare a contribuţiei de sănătate pentru pensii de la 3.000 la 4.000 de lei şi reducerea cu 40% a subvenţiei pentru partide, informează Gândul. Partidul Social Democrat a depus luni, o serie de 18 amendamente la proiectul de lege privind reducerea deficitului bugetar. Printre măsuri se numără majorarea plafonului de la care se aplică contribuţia de asigurări sociale de sănătate asupra pensiilor, de la 3.000 la 4.000 de lei lunar. Conform amendamentului, pensionarii care încasează pensii de până la 4.000 de lei pe lună nu vor datora CASS. Măsura ar urma să se aplice temporar, între 1 august 2025 şi 31 decembrie 2026, în contextul necesităţii corectării deficitului bugetar. PSD susţine că modificarea respectă angajamentele din programul de guvernare şi solicită în continuare scutirea de la plata CASS pentru anumite categorii sociale, persoane persecutate politic de regimul comunist, veterani, văduve de război, deportaţi sau persoane implicate în lupta anticomunistă. Totodată, părinţii aflaţi în concediu pentru creşterea copilului, cu venituri sub 3.000 de lei, ar urma să fie scutiţi de contribuţia de sănătate. În plus, printr-un alt amendament, social-democraţii vizează reducerea cu 40% a subvenţiei acordate partidelor politice, faţă de nivelul din anul trecut. UPDATE Pachetul final de măsuri a fost schimbat pe ultima sută de metrii Ședința de parlament în care Guvernul Bolojan urmeză să își asume răspunderea pe pachetul de măsuri fiscale urma să înceapă la ora 15:00, dar acesta pare că va fi întârziată sau chiar posibil amânată. Pachetul final a suferit mai multe modificări în ultimele ore și forma finală nu este încă trimisă. UPDATE 14:30 Ședința de guvern s-a încheiat Ședința de Guvern condusă de premierul Ilie Bolojan s-a încheiat după aproximativ o oră, în cadrul acesteia fiind stabilită forma finală a proiectului de lege privind măsurile fiscal-bugetare. Imediat după încheierea ședinței, membrii Cabinetului s-au deplasat la Parlament, unde Guvernul își va asuma răspunderea pe pachetul de măsuri destinat reducerii deficitului bugetar. Deși fusese programată inițial la ora 12:30, ședința a fost amânată pentru 13:30. Asumarea răspunderii în plenul Parlamentului este programată pentru ora 15:00. Între timp, reprezentanții AUR au anunțat că vor iniția o moțiune de cenzură în termenul constituțional de trei zile de la angajarea răspunderii Guvernului. UPDATE 13:56 PSD propune majorarea pragului pentru CASS la pensii și reducerea subvenției pentru partide Partidul Social Democrat a depus luni, o serie de 18 amendamente la proiectul de lege privind reducerea deficitului bugetar. Printre măsuri se numără majorarea plafonului de la care se aplică contribuția de asigurări sociale de sănătate asupra pensiilor, de la 3.000 la 4.000 de lei lunar. Conform amendamentului, pensionarii care încasează pensii de până la 4.000 de lei pe lună nu vor datora CASS. Măsura ar urma să se aplice temporar, între 1 august 2025 și 31 decembrie 2026, în contextul necesității corectării deficitului bugetar. În plus, printr-un alt amendament, social-democrații vizează reducerea cu 40% a subvenției acordate partidelor politice, față de nivelul din anul trecut. UPDATE 12:30 Opoziția depune moțiune de cenzură după angajarea răspunderii de către guvern Parlamentari ai Opoziției au semnat deja pentru depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Cabinetului Bolojan. Inițiativa aparține AUR, scrie Gândul. Acest lucru se va întâmpla după ședința plenului reunit al Parlamentului, în care premierul își va angaja răspunderea pe pachetul de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului. Surse politice precizează pentru Gândul că a început strângerea de semnături necesare, de la parlamentarii AUR, POT, SOS și grupul neafiliaților din Alianța Întâi România. „Au dat foc țării și acum ne cer bani să stingă incendiul – afară cu piromanii din Guvern!”, este titlul moțiunii de cenzură din sesiunea extraordinară, care se încheie luni, 7 iulie. UPDATE 12:02 Guvernul a anunțat schimbarea orei de începere a ședinței de Guvern. Astfel, aceasta va avea loc la ora 13.30. UPDATE: Ședință de guvern, de la ora 12:30 Guvernul se reunește luni, de la ora 12.30, în ședință pentru aprobarea formei finale a proiectului de lege asupra căruia Guvernul își asumă răspunderea în Parlament. „Ședința este dedicată aprobării formei finale a proiectului de lege asupra căruia Guvernul își asumă răspunderea în Parlament, după analizarea amendamentelor depuse de parlamentari”, se arată în comunicat. De la ora 15.00, premierul Ilie Bolojan va participa la ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului convocată în contextul angajării răspunderii Guvernului asupra Proiectului de Lege privind unele măsuri fiscal – bugetare. Știrea inițială Începând de vineri seara până luni dimineață, la ora 8.00, parlamentarii au putu depune amendamente. Executivul a aprobat, vineri, proiectul Legii Austerității pentru începerea procedurii de angajare a răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului. „Proiectul de lege reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru stabilizarea finanțelor publice, prin limitarea cheltuielilor permanente, pe de o parte, și,
Plen comun al Parlamentului pentru asumarea răspunderii guvernului pe Legea Austerității
ncepând de vineri seara până luni dimineață, la ora 8.00, parlamentarii pot depune amendamente. Executivul a aprobat, vineri, proiectul Legii Austerității pentru începerea procedurii de angajare a răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului. „Proiectul de lege reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru stabilizarea finanțelor publice, prin limitarea cheltuielilor permanente, pe de o parte, și, pe de altă parte, prin creșterea veniturilor, astfel încât să se poată susține, din fonduri publice, finanțarea tuturor categoriilor de servicii publice destinate cetățenilor”, potrivit unui comunicat de presă. Executivul menționează că, prin acest pachet de măsuri, se urmărește atingerea următoarelor obiective. Reducerea țintei de deficit bugetar de la 9,3% și realinierea pe traiectoria de ajustare, în vederea respectării angajamentelor asumate în Planul Fiscal Bugetar pe 7 ani. Recâștigarea încrederii investitorilor și evitarea retrogradării din perspectiva ratingului de țară. Evitarea suspendării fondurilor europene și continuarea implementării proiectelor de infrastructură și de dezvoltare. Realizarea reformei fiscale în vederea evaluării pozitive de către Comisia Europeană și posibilitatea încasării banilor din Cererea de Plată numărul 4, suma reprezentând cel mai important aport la bugetul de stat, proiecția prevăzută fiind de 2.680 miliarde de Euro brut, respectiv 0.7% din PIB. „Pachetul de măsuri fiscal-bugetare cuprinde două componente – măsuri pentru creșterea veniturilor, cu un impact bugetar suplimentar estimat de 9,5 miliarde lei în 2025 (0,5% din PIB) și 35 miliarde lei în 2026 (1,71% din PIB) și măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare și neintrarea în vigoare a unor cheltuieli suplimentare – guvernul estimează, în urma acestor măsuri, reducerea cheltuielilor bugetare cu 1,25 mld lei în 2025 (0,06%), respectiv 57,3 miliarde lei în 2026 (2,82 % din PIB). Proiectul de lege va fi transmis Parlamentului pentru începerea procedurii de angajare a răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, potrivit articolului 114 din Constituția României”, se menționează în finalul comunicatului.