Grupul de lucru pentru legile justiției, constituit oficial de Guvernul Bolojan
Decizia de înființare a Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, organismul anunțat anterior ca grup de lucru pentru reformarea Legilor justiției, a fost publicată în Monitorul Oficial, potrivit G4Media. Structură și atribuții Potrivit deciziei oficiale, comitetul — un organism consultativ fără personalitate juridică — este condus de un reprezentant al Cancelaria Prim-ministrului, care îndeplinește și rolul de președinte. Membrii permanenți provin din Cancelaria Prim-ministrului și din Ministerul Justiției, iar la lucrări pot fi invitați reprezentanți ai altor autorități, ai societății civile sau ai organizațiilor internaționale. Activitatea comitetului include: analiza efectelor aplicării legislației din justiție adoptate în 2022 (inclusiv legile privind statutul magistraților, organizarea judiciară și funcționarea CSM); dezbateri cu asociații profesionale ale magistraților și organizații nonguvernamentale; organizarea de consultări cu instituții și actorii relevanți atât din țară, cât și internaționali; solicitarea de puncte de vedere și prezentarea de rapoarte de progres; propunerea de măsuri pentru asigurarea imparțialității, independenței și eficienței actului de justiție, în acord cu valorile constituționale și standardele statului de drept. Deciziile și recomandările comitetului se adoptă prin consens, iar comunicarea publică oficială se face exclusiv de premier sau de persoane desemnate de acesta. Fără termen limită fix Unul dintre elementele contestate ale hotărârii de înființare, relatează G4Media, este lipsa unui termen limită până la care comitetul trebuie să formuleze propuneri de modificare a legilor justiției. Această omisiune a generat critici din partea unor grupuri civice care cer reforme urgente în sistemul judiciar. Context și reacții Premierul Bolojan a anunțat inițial în urmă cu câteva zile formarea acestui grup de lucru ca răspuns la criticile legate de starea justiției în urma difuzării documentarului „Justiție capturată” de către Recorder, subliniind necesitatea unei analize aprofundate a legislației în vigoare. Organizațiile civice Declic, Inițiativa România și Corupția ucide au organizat proteste în Piața Victoriei, cerând modificări urgente ale Legilor justiției și demersuri mai rapide decât simple comisii de lucru.
Grindeanu: Cu ce e mai bună conducerea USR, cu dosare în instanță, față de Dragnea?
Întrebat dacă nu consideră că faptele de corupție ar trebui să nu se mai prescrie, liderul PSD a precizat că poziția exprimată este una asumată la nivel personal și de partid, dar care vizează o abordare de ansamblu. „Am dat un punct de vedere al meu, al PSD-ului, nu doar pe această zonă din legile justiției, ci pe întreaga abordare. Mai mult pe faptul că eu cred că aici profesioniștii trebuie să discute”, a afirmat Grindeanu. Acesta a susținut că implicarea clasei politice în domeniul justiției a produs, în timp, efecte negative. „Chiar știu că în acest moment implicarea politicului în această zonă a justiției nu face decât rău”, a declarat liderul social-democrat. Pentru a-și susține poziția, Grindeanu a făcut o comparație între actuala conducere a USR și fostul lider PSD Liviu Dragnea. „Vă dau un exemplu. Cu ce este mai bună conducerea USR de acum, cu dosare în instanță, care vrea schimbarea legilor justiției, față de Liviu Dragnea care a încercat același lucru? Cu ce?”, a spus Grindeanu. În opinia sa, deciziile privind legile justiției trebuie să aparțină exclusiv magistraților și specialiștilor din domeniu. „De aceea vă spun că aici cei care trebuie să vorbească și să hotărască sunt cei din sistemul de justiție”, a conchis președintele PSD.