Institutul Wiesel critică dur comemorarea lui Ion Gavrilă Ogoranu: Ce a avut în minte administrația locală?
Ion Gavrilă Ogoranu a fost comemorat sâmbătă, 2 mai 2026, în satul Galtiu din județul Alba, în cadrul unui eveniment la care au participat zeci de persoane, inclusiv simpatizanți ai Mișcarea Legionară. Ceremonia, desfășurată în fața bisericii și în cimitir, a inclus și dezvelirea unei plăci memoriale, ceea ce a stârnit reacții critice din partea Institutul Wiesel, care acuză autoritățile locale că au permis o formă de omagiere publică a unui fost membru al unei organizații fasciste. Institutul Wiesel a condamnat public desfășurarea evenimentului și, mai ales, aprobarea acestuia de către administrația locală. Directorul instituției, Alexandru Florian, a afirmat că mai multe indicii semnalate în spațiul public arată caracterul omagial al evenimentului, invocând prezența unor simboluri, a unor cântece asociate Mișcării Legionare și participarea unor reprezentanți ai clerului. „Chiar dacă nu erau vizibile în mod explicit, semnalele erau acolo. Elementele apărute în presă sugerează clar o intenție de omagiere. Cea mai mare problemă rămâne însă placa memorială și faptul că un astfel de eveniment a fost permis în spațiul public”, a transmis Alexandru Florian, pentru G4Media. Reprezentantul Institutului a ridicat și problema responsabilității administrației locale, criticând aprobarea unui astfel de demers public. „Ce a avut în minte administrația locală atunci când a aprobat memorializarea publică a unui militant activ al unei formațiuni politice fasciste din România?”, a întrebat Alexandru Florian. Zeci de persoane prezente la eveniment Comemorarea a fost organizată de Fundația Ion Gavrilă Ogoranu, o structură cunoscută pentru poziționări favorabile sau asociate simbolic cu Mișcarea Legionară. Președintele fundației, Corloian Baciu, a fost surprins în 2024 la Tâncăbești, unde a fost fotografiat făcând un gest asociat cu simbolistica legionară, în apropierea locului unde a fost executat liderul mișcării, Corneliu Zelea Codreanu. Evenimentul de comemorare a avut loc în satul Galtiu, comuna Sântimbru, județul Alba, și a marcat 20 de ani de la moartea lui Ion Gavrilă Ogoranu, prezentat de organizatori drept lider al rezistenței anticomuniste din Munții Făgăraș. Zeci de persoane au participat la o ceremonie de tip priveghi, urmată de un moment de comemorare la cimitir și de dezvelirea unei plăci memoriale dedicate acestuia. La eveniment a fost prezent și un preot, iar atmosfera a inclus elemente care au atras ulterior controverse în spațiul public. Ion Gavrilă Ogoranu este cunoscut în principal pentru rolul său în rezistența anticomunistă din Munții Făgăraș, însă trecutul său este asociat și cu apartenența la Mișcarea Legionară, organizație interbelică de extremă dreapta. Recomandarea autorului: De Ziua Internațională a Libertății Presei, România condusă de Nicușor Dan și Ilie Bolojan primește încă un duș rece. Ocupă abia poziția 49 și este pusă la zid: „Propagandă, interferență politică, amestecul procurorilor, jurnaliști supuși amenințărilor și intimidărilor”
Un soldat britanic a fost găsit mort într-un rezervor din Ucraina, cu mâinile legate. Zidul tăcerii din jurul morții lui Jordan Chadwick
Dar nu toți cei amintiți în Ucraina au murit glorios pe front. Unul dintre stegulețele care flutură acolo din 2023 este dedicat lui Jordan Chadwick, un voluntar din Burnley, Lancashire. Avea 31 de ani și fusese membru al regimentului Scots Guards, cu o istorie de luptă de aproape patru secole. Deviza regimentului este „Nemo me impune lacessit” („Nimeni nu mă atacă nepedepsit”). Din păcate, exact așa pare că și-a găsit sfârșitul Chadwick, scrie The Telegraph. Pe 24 iunie 2023, Chadwick a fost găsit mort într-un rezervor de lângă orașul Kramatorsk, în estul Ucrainei, aproape de linia frontului din Donbas. Într-o zonă frecvent lovită de rachete rusești, astfel de descoperiri macabre nu sunt neobișnuite. Dar moartea lui Chadwick nu a fost provocată de un atac la întâmplare. Mâinile îi erau legate la spate, iar trupul se afla în apă de doar una sau două zile. Cineva îl capturase, îl ucisese și încercase să-i ascundă corpul – fără să știe, poate, că rezervorul este frecventat de pescari locali, care i-au descoperit trupul într-un pâlc de stuf, aproape de mal. Cine ar fi putut face așa ceva și de ce? A fost capturat de trupele ruse – renumite pentru lipsa de respect față de Convențiile de la Geneva? Sau, așa cum cred mulți acum, a fost ucis nu de forțele inamice, ci de alți membri ai Legiunii? Luna trecută s-au împlinit doi ani de la moartea lui Chadwick. Între timp, multe s-au schimbat în Ucraina. Contraofensiva anunțată cu entuziasm, la care a participat și el în acea vară, nu a reușit să inverseze soarta războiului. În prezent, forțele ruse câștigă teren în Donbas și se apropie tot mai mult de Kramatorsk. Dar circumstanțele morții sale rămân la fel de tulburi ca apele în care a fost găsit. „Fiecare are o teorie diferită”, a spus un voluntar. „Dar cei care știu cu adevărat, nu vor să vorbească.” Legionarii din Ucraina, mai periculoși decât rușii? Multe dintre poveștile lor par desprinse dintr-un roman de Andy McNab dus la extrem, cu bătălii care fac să pară că Afganistanul sau Irakul au fost jocuri de copii. Dar, pe lângă poveștile de eroism, există și o parte întunecată, rar discutată, a vieții în Legiune, care a atras numeroși indivizi agresivi sau cu trecut dubios. După cum glumesc (pe jumătate) unii voluntari, „cei de care trebuie să ne ferim cel mai tare în Ucraina nu sunt rușii, ci alți legionari”. Puțini sunt dispuși să vorbească deschis despre moartea lui Chadwick – și nu pentru că ar fi lași. A lua cu asalt o poziție rusească e una, dar să vorbești despre foști camarazi e cu totul altceva. Asta poate aduce represalii – sau, în cel mai bun caz, o încălcare a codului nescris al voluntarilor: „ce se întâmplă în Ucraina, rămâne în Ucraina”. Este o realitate departe de tonul înălțător cu care președintele Zelenski a anunțat crearea Legiunii în a treia zi a invaziei, când o victorie rusă părea iminentă. El a descris-o ca fiind începutul unei lupte împotriva Europei, a democrației și a drepturilor omului și a invitat pe oricine cu experiență militară să se alăture. Locul unde a fost găsit era prea departe de zona de luptă În doar câteva săptămâni, autoritățile ucrainene au declarat că peste 20.000 de oameni au aplicat. Mulți s-au văzut în postura unor George Orwell moderni, voluntari ca în Războiul Civil Spaniol. Dar o parte considerabilă dintre recruți au fost fanteziști, proscriși sau foști condamnați, fugind de trecut. Grupul de asalt 50/50, unitatea în care a luptat Chadwick, este un exemplu clar. Format din câteva zeci de luptători britanici și americani, era specializat în lupte dure – iar numele venea de la șansele de 50% ca membrii să moară sau să fie răniți. În 2023, grupul opera în orașul Bakhmut, una dintre cele mai sângeroase bătălii ale războiului. Când primele informații despre moartea lui Chadwick au apărut în vara acelui an, mulți au presupus că a fost capturat de ruși. Cei care cunoșteau geografia zonei au exclus rapid această variantă. Rezervorul unde a fost găsit – un lac uriaș supranumit „Marea din Kramatorsk” – se afla la 50 km vest de linia frontului, într-o zonă care nu fusese niciodată parte a zonei de luptă.