Letonia își intensifică apărarea antidronă la frontiera cu Rusia și Belarus
Echipe mobilizate la graniță Comandantul Centrului de Competență pentru Sisteme Autonome al armatei letone, Modris Kairiss, a anunțat miercuri că armata va desfășura în următoarele două săptămâni echipe de interceptare a dronelor la granițele cu Rusia și Belarus. Oficialul a explicat că echipele vor fi constituite din câte patru militari care vor opera sisteme capabile să distrugă dronele inamice pe o rază de până la 10 kilometri. „Trebuie să creștem numărul unor astfel de echipe, dar trebuie să găsim un echilibru între acest lucru și alte nevoi ale armatei. Dacă le plasăm la fiecare kilometru de graniță, vom epuiza rapid toate resursele armatei”, a spus Kairiss, citat de Reuters, punctând totuși că numărul de militari dislocați va rămâne clasificat. Amenințarea dronelor de mici dimensiuni Oficialul a subliniat și că dronele de mici dimensiuni reprezintă o provocare majoră pentru statele NATO, întrucât acestea sunt dificil de detectat și interceptat. „Nu este suficient să interacționăm cu orice observăm. Trebuie să identificăm mai întâi acel obiect pentru a evita lovirea unui avion civil. Detectarea și interceptarea țintelor mici este dificilă și este marea provocare cu care ne vom confrunta cu toții în curând”, a mai declarat Kairiss. Demersurile militare vin pe fondul mai multor incidente cu dronă care au afectat Letonia. La începutul lunii, două drone s-au prăbușit și au explodat într-o instalație de stocare a petrolului din Letonia, iar un alt incident similar a avut loc recent, când o dronă a căzut într-un lac după ce a intrat nedetectată în spațiul aerian al țării. Incidentele cu drone au afectat și celelalte state baltice. Un incidente din Lituania a forțat decidenții politici să se refugieze în adăposturi, iar în Estonia, un avion F-16 din România, aflat în misiune NATO de poliție aeriană, a doborât o dronă care a intrat în spațiul aerian.
Letonia sugerează că tehnologiile rusești de bruiaj ar fi putut redirecționa dronele ucrainene căzute pe teritoriul său
Postul de televiziune leton LSM a relatat că două drone s-au prăbușit în apropierea unei instalații petroliere din orașul Rēzekne, pe 7 și 8 mai, după ce s-au abătut de la traiectoriile inițiale de zbor. Incindetele au ridicat semne de întrebare în Letonia cu privire la posibilitatea ca dronele să fi identificat din greșeală aceeași locație ca țintă. „Există forme incipiente de inteligență artificială în dronele cu rază lungă de acțiune. Acestea caută ținte care le-au fost programate în prealabil. Este posibil ca drona să fi lovit butoaie dintr-un terminal petrolier care semănau vizual cu țintele din Rusia”, a declarat Modris Kairišs, șeful Centrului de Competență pentru Sisteme Autonome al Forțelor Armate Naționale din Letonia pentru televiziunea letonă, citată de Kyiv Post. Oficialii letoni în Apărare nu au o confirmare directă Totuși, oficialii letoni nu au încă o confirmare directă care să explice de ce ambele drone s-au prăbușit aproape în același loc. Potrivit televiziunii letone, dronele ucrainene care intră în spațiul aerian baltic sunt probabil „victime” ale sistemelor rusești de război electronic, concepute pentru a bruia semnalele de navigație prin satelit. GPS-ul funcționează prin triangularea timpului necesar semnalelor pentru a parcurge distanța dintre satelit și dispozitiv, oferind dronei un punct de referință extern pentru a-și ajusta traiectoria de zbor. Rusia utilizează bruiaj electronic Experții au afirmat că Rusia utilizează atât bruiajul GPS, cât și „spoofing-ul”, care implică furnizarea de semnale false de marcare temporală prin satelit pentru a le modifica treptat traiectoria fără a declanșa corecții ale pilotului automat. Astfel, dronele pot „crede” că își mențin traiectoria programată, în timp ce, de fapt, acestea zboară în altă parte. Reamintim că marți, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Ucrainei, Heorhiy Tykhyi, a acuzat că Rusia redirecționează în mod deliberat dronele ucrainene către țările baltice, folosind sisteme de bruiaj electronic, comentând pe marginea doborârii unei drone desupra Estoniei. „Moscova face acest lucru în mod deliberat, combinându-l cu o propagandă intensificată. Ne cerem scuze Estoniei și tuturor prietenilor noștri baltici pentru astfel de incidente neintenționate”, declarat purtătorul de cuvânt. Nu sunt singurele incidente misterioase cu drone ucrainene La începutul lunii mai, după ce o dronă ucraineană a fost găsită tocmai într-o peșteră din insula greacă Lefkada. Drona a fost găsită de un pescar și avea încărcătură explozivă. O săptămână mai târziu, ministrul grec al Apărării a afirmat că identificarea dronei ucrainene reprezintă „o problemă gravă”. De asemenea, vinerea trecută, autoritățile din Helsinki au emis o alertă aeriană, cu privire la posibila prezență a unor drone ucrainene în spațiul aerian finlandez, iar urma alertei, zborurile pe aeroportul din Helsinki au fost suspendate temporar în acea zi. Cu privire la acest incident, Serviciul de Securitate și Informații al Finlandei a atras atenția că Moscova beneficiază de pe urma incidentelor cu drone ucrainene, care pot fi folosite în influențarea informațională a percepției opiniei publice.
Letonia emite o nouă alertă de amenințare aeriană. NATO ridică avioanele de vânătoare pentru a 3-a zi consecutiv
Așadar, avertizarea apare în Letonia pentru a treia zi consecutiv. Așa cum este obișnuit în astfel de cazuri, au fost activate avioane de vânătoare din cadrul Misiunii NATO de Patrulare a Spațiului Aerian Baltic. Forțele armate letone, împreună cu aliații NATO, monitorizează constant spațiul aerian pentru a asigura capacitatea de a răspunde imediat la potențialele amenințări, a declarat NAF. Armata și-a consolidat anterior capacitățile de apărare aeriană la frontiera de est prin trimiterea de unități suplimentare. În cazul unei amenințări aeriene, locuitorii, vizitatorii sau studenții nu trebuie automat evacuați din clădirile publice, a recunoscut anterior Centrul de Management al Crizelor (CMC) în cadrul LETA. Într-o astfel de situație, principalul lucru nu este să ieși afară, ci să găsești un loc mai sigur în clădire cât mai repede posibil. De asemenea, trebuie respectat principiul celor doi pereți – adică ar trebui să te afli într-un loc în care cel puțin doi pereți te separă de exteriorul clădirii. De asemenea, trebuie să închizi ferestrele și ușile, să te îndepărtezi de ferestre, suprafețe de sticlă și pereți exteriori și să urmezi instrucțiunile serviciilor responsabile, a declarat KVC. „Acțiunile în cazul unei amenințări aeriene sunt diferite de o alarmă de evacuare a clădirii. Nu trebuie să părăsiți clădirea decât dacă există instrucțiuni de la servicii responsabile separate sau există o amenințare imediată la adresa clădirii în sine, cum ar fi un incendiu, deteriorarea clădirii, riscul de explozie sau alte circumstanțe care fac ca șederea în clădire să nu mai fie sigură”, a subliniat centrul. Instalațiile de infrastructură critică și furnizorii de servicii esențiale continuă să funcționeze chiar și în cazul unei amenințări aeriene, dând dovadă de prudență și adaptându-și acțiunile la situația specifică, subliniază KVC. În același timp, sunt în curs de elaborare linii directoare de acțiune în cazul unui pericol aerian. Se preconizează că acestea vor fi publicate în viitorul apropiat și pot fi actualizate pe măsură ce riscurile se schimbă sau devin disponibile informații suplimentare. De asemenea, miercuri și marți, locuitorii mai multor regiuni letone din Latgale și Vidzeme au primit avertismente prin intermediul telefoanelor mobile cu privire la o posibilă amenințare la adresa spațiului aerian, iar în unele locuri din Latgale chiar de două ori marți – în jurul prânzului și seara. În niciunul dintre aceste cazuri nu a fost detectată o dronă în Letonia. În societate și printre oficiali a apărut o dezbatere cu privire la dacă și cum ar trebui îmbunătățiți algoritmii de acțiune în cazurile unor astfel de avertizări regulate, deoarece acestea perturbă semnificativ viața socială și economică din regiuni. Între timp, un avion de vânătoare cu piloți români, aflat într-o misiune NATO de patrulare a spațiului aerian din zona baltică, a doborât marți o dronă deasupra Estoniei, a anunțat ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur. Notificări similare prin transmisiuni mobile au fost primite de locuitorii din Latgale în ultimele luni, iar acestea erau cel mai probabil legate de drone implicate în războiul Rusia-Ucraina care se apropiau de sau intrau în spațiul aerian leton. Astfel de drone au explodat, de asemenea, de mai multe ori pe teritoriul leton, inclusiv pe 7 mai la o bază petrolieră puțin utilizată din Rēzekne. Până acum, nicio persoană nu a fost rănită în astfel de incidente, dar cel mai recent incident din Rezekne a dus mai întâi la căderea ministrului Apărării și apoi a întregului guvern Silina. În prezent, sunt în desfășurare negocieri pentru formarea unui nou guvern. Până la aprobarea acestuia, Cabinetul de Miniștri condus de Silina va continua să lucreze.
Președintele Letoniei blochează retragerea țării din Convenția de la Istanbul
„În conformitate cu articolul 71 din Constituția Republicii Letonia, solicit reexaminarea legii privind retragerea din Convenția Consiliului Europei pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice”, a explicat el într-o declarație făcută presei. Într-o scrisoare adresată președintei Parlamentului, Daiga Mieriņa, Rinkēvičs a reamintit că în Letonia Convenția a intrat în vigoare abia la 1 mai 2024 și că, la mai puțin de doi ani, Saeima a aprobat în mod „urgent” și în doar „două lecturi” o lege prin care țara se retrage din acest instrument internațional, scrie EFE. El a insistat că „retragerea Letoniei dintr-o Convenție a Consiliului Europei privind protecția drepturilor omului ar crea un precedent” în Europa „care ar putea pune în pericol arhitectura juridică europeană”. De asemenea, șeful statului a subliniat că Letonia ar fi primul stat membru al UE care s-ar retrage dintr-un tratat internațional privind drepturile omului, „ceea ce impune o analiză atentă a compatibilității acestei decizii cu principiul cooperării loiale stabilit în Tratatul Uniunii Europene, inclusiv cu principiul egalității între femei și bărbați” prevăzut în același tratat. Aprobarea legii în Parlamentul leton Parlamentul a aprobat legea joi seara, după o dezbatere aprinsă, cu 56 de voturi pentru, 32 împotrivă și două abțineri, privind retragerea țării baltice din Convenție — în ciuda faptului că, cu o zi înainte, aproximativ 5.000 de persoane au manifestat la Riga împotriva acestei măsuri, într-o manifestație descrisă de presa locală drept una dintre cele mai mari din ultimii ani. Decizia Parlamentului a provocat reacții de respingere din partea mai multor state membre ale UE (inclusiv Spania), a președintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Theodoros Rousopoulos, și a unor ONG-uri precum Amnesty International, dar și din partea unei părți a societății letone, care a anunțat o nouă manifestație pentru joi. În scrisoarea trimisă Parlamentului, Rinkēvičs a precizat că a primit numeroase scrisori, atât înainte cât și după adoptarea legii, în care se solicita returnarea actului legislativ către Saeima. „În majoritatea cazurilor, expeditorii subliniază că adoptarea acestei legi generează insecuritate juridică, subminează încrederea în instituțiile statului și slăbește semnificativ mecanismele de protecție a drepturilor omului în Letonia”, a menționat el. Zeci de mii de semnături pentru reconsiderarea legii Pe lângă scrisori, aproximativ 60.000 de letoni au semnat o petiție prin care se solicită reconsiderarea legii, a adăugat președintele. Rinkēvičs a recunoscut că Saeima are competența de a decide retragerea Letoniei dintr-un tratat internațional ratificat, însă a avertizat că nu s-a făcut o „evaluare adecvată a poziției Guvernului”, cel care trebuie să aplice convenția. Șeful statului a amintit că Consiliul de Miniștri nu doar că a susținut menținerea Letoniei în Convenție, ci a respins în mod explicit ideea retragerii și a arătat că datele guvernamentale demonstrează că activitatea consolidată a instituțiilor competente în prevenirea și combaterea violenței domestice a dat rezultate. În opinia lui Rinkēvičs, ratificarea și apoi denunțarea Convenției în cadrul aceluiași mandat parlamentar „transmit un mesaj contradictoriu atât societății letone, cât și aliaților internaționali, punând sub semnul întrebării angajamentul țării de a respecta cu bună-credință obligațiile internaționale”. „O astfel de incertitudine și impredictibilitate a statului nu sunt compatibile cu spațiul juridic european”, a subliniat Rinkēvičs. Alegerile generale din Letonia vor avea loc în toamna anului 2026.
Șase țări din UE propun restricții la vânzarea și consumul de alcool
Șase state-membre al Uniunii Europene doresc să introducă măsuri restrictive cu privire la consumul de alcool, potrivit Politico. Austria, Belgia, Franța, Letonia, Slovenia și Spania și-au exprimat îngrijorarea cu privire la consumul de alcool al cetățenilor lor. Un document intern consultat de Politico arată că aceste țări sunt preocupate de sănătatea cardiovasculară, temă asupra căreia au organizat și o masă rotundă. De la taxare la o poziție mai fermă privind accesul la alcool și tutun Reprezentanți ai Franței sunt de părere că accentul ar trebui pus, printre altele, pe „taxarea tutunului și alcoolului”. Letonia a subliniat, de asemenea, taxarea supradimensionată a accizelor și restricții privind publicitatea la alcool. Austria a insistat pe „importanța unor măsuri sistemice, bazate pe determinanți, inclusiv asupra mediilor comerciale care permit accesul facil la tutun, alcool și alimente ultraprocesate”. Slovenia dorește „acțiuni mai ferme la nivelul UE privind politicile legate de tutun, alimentație și alcool”. Spania a subliniat „nevoia de a avansa la nivel european în reglementarea determinanților sociali și comerciali ai sănătății, legați de alimentație, alcool și tutun”. Belgia a sugerat „necesitatea de a dezvolta măsurile care fac deja parte din Planul European de Combatere a Cancerului, precum revizuirea Directivei privind produsele din tutun și măsurile referitoare la alcool”. Opoziție din partea țărilor cu industrii mari producătoare de bere și vin În prezent, singura cerință pentru producătorii de alcool este specificarea pe etichetă a concentrației de alcool în volum. În mandatul trecut, Comisia Europeană a propus introducerea unor obligații suplimentare de etichetare a băuturilor aloolice, inclusiv informații nutriționale și avertismente pentru sănătate, în cadrul Strategiei „De la fermă la consumator”, dar inițiativa nu a obținut sprijinul capitalelor, la care s-a adăugat opoziția fermă a țărilor cu industrii mari producătoare de vin și bere. Documentul nu este datat. El include doar pozițiile țărilor interesate de construirea unei strategii solide în gestionarea alcoolului în contextul sănătății publice, cu referire la bolile netransmisibile. Comisia colectează în prezent dovezi și opinii din partea actorilor interesați de planul pentru sănătatea cardiovasculară, care urmează să fie prezentat până la sfârșitul anului.
FT: Statele Unite vor reduce programele de asistență militară pentru țările NATO vecine cu Rusia
Săptămâna trecută, oficialii Pentagonului au informat diplomații europeni că Statele Unite nu vor mai finanța programele de instruire și echipare a armatelor din țările est-europene care s-ar afla în prima linie a oricărui eventual conflict cu Rusia, au declarat, pentru Financial Times (FT), persoane familiarizate cu acest subiect. Potrivit unei surse de la Casa Albă, această decizie vine în contextul eforturilor președintelui Donald Trump de a „reevalua și realinia” ajutorul extern și corespunde unui decret prezidențial emis în prima sa zi de mandat, relevă sursa citată. Cheltuielile pentru programul Pentagonului intră sub incidența unei autorități cunoscute sub numele de secțiunea 333 și trebuie aprobate de Congresul SUA. Cu toate acestea, administrația Trump nu a solicitat fonduri suplimentare, iar cele deja aprobate vor fi disponibile până la sfârșitul lunii septembrie a anului viitor. Care erau principalii beneficiari ai programului Programul Pentagonului a alocat 1,6 miliarde de dolari în Europa în anii 2018-2022, adică 29% din cheltuielile globale ale secțiunii 333, potrivit Oficiului de Responsabilitate al Guvernului SUA. Printre principalii beneficiari se numără Estonia, Letonia și Lituania. Toate cele trei state au granițe terestre cu Rusia, iar de la începutul invaziei în Ucraina, regiunea a fost supusă unor atacuri atribuite Moscovei, inclusiv asupra infrastructurii critice din Marea Baltică, atacuri cibernetice și sabotaje. Din acest motiv, cele trei țări au luat măsuri pentru a-și consolida apărarea și securitatea. Măsura Pentagonului, notează FT, pare să aibă scopul de a încuraja țările europene mai bogate să contribuie mai mult la asistența în materie de securitate acordată statelor din prima linie, potrivit unui oficial european. Oficialii europeni, îngrijorați Oficialii europeni au fost surprinși de măsură, însă își exprimă și îngrijorarea și incertitudinea în privința impactului aplicării acesteia. „Dacă vor fi brutali, atunci vor exista implicații majore”, a declarat unul dintre diplomați, adăugând că NATO va fi cu siguranță afectată, deoarece o parte din finanțare era direcționată prin intermediul alianței. Programul separat al SUA de finanțare militară externă, care oferă finanțare țărilor pentru achiziționarea de echipamente costisitoare – avioane de luptă, nave și tancuri – nu va fi afectată de cea mai recentă decizie. În prima parte a acestui an, Washingtonul a oprit brusc livrările de muniții și mai multe arme de mare valoare destinate Ucrainei, pe fondul unei revizuiri care a ridicat îngrijorări cu privire la propriile stocuri ale SUA. Ulterior, Trump a ordonat reluarea acestor livrări.