Protest în fața Curții Supreme de Justiție față de deciziile șefei ICCJ: Savonea, nu uita! Va veni și ziua ta
Protestul a început la ora 18:30, în fața instantei supreme, sub titlul „Ce face Lia cu Justiția din România?”. Protestatarii adunați în fața Curții Supreme de Justiție spun că de când Lia Savonea a devenit preşedintele ÎCCJ, judecătorii de la această instanţă au luat mai multe decizii prin care au fost eliberate mai multe persoane importante condamnate pentru corupţie. Potrivit Gândul, la ora redactării știrii, în fața Curții Supreme s-au adunat peste 1000 de persoane, care cer demisia Liei Savonea. Aceștia scandează „Ieși afară javră ordinară” / „La mititica, cu Alina Bica” / „Savonea, nu uita! Va veni și ziua ta!”. De cealaltă parte, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avut o reacție tranșantă în legătură cu protestele declanșate, acuzând că manifestațiile sunt organizate de politicieni. Manifestația vine în contextul în care la începutul acestei săptămâni, președinții Curților de Apel din țară au dat publicității un comunicat de presă în care o apără pe șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, după valul de eliberări ale infractorilor celebri. Aceștia afirmă că „lovirea vârfului piramidei judiciare echivalează cu vulnerabilizarea întregului sistem” și că „reformarea unor hotărâri definitive prin intermediul unor căi extraordinare de atac reprezintă prevalența adevărului”. În replică la comunicatul CSM, organizațiile civice Inițiativa România, Corupția ucide, Initiativa Timisoara, Rezistenta și Declic, care au anunțat protestul „Ce face Lia cu Justiția din România?” – menționează că protestul nu reprezintă un atac împotriva sistemului judiciar sau împotriva tuturor magistraților, ci că acesta „vizează strict conduita și acțiunile Liei Savonea, actuala președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și modul în care aceasta și Elena Costache, șefa CSM, revendică rolul de substituire a întregii puteri judecătorești”.
Dosarul lui Liviu Dragnea cu vizita la Trump, clasat de DNA: „Fapta nu există”
Dosarul fostului lider social-democrat, Liviu Dragnea, care a mers în vizită la preşedintele SUA, Donald Trump, în perioada primului mandat al acestuia din urmă a primit clasare pe 10 septembrie. DNA a transmis că „fapta nu există.” Potrivit celor de la G4Media, Dosarul ”Dragnea, vizită la Trump” a fost clasat de DNA pe 10 septembrie 2025. ”Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Structura Centrală au dispus la data de 10 septembrie 2025 clasarea cauzei, în baza art. 16 alin. 1 lit. a din Codul de procedură penală”. Potrivit articolului 16 litera a din Codul de procedură penală: ”Acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată dacă: a) fapta nu există”, transmite DNA ziariştilor de la G4Media. În urmă cu 4 ani, DNA îl acuza pe Liviu Dragnea de infracțiunile de trafic de influență și folosirea influenței de lider de partid în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Fapta s-a petrecut în 2017 şi au legătură cu vizita fostului şi actualui şef al PSD, Liviu Dragnea şi Sorin Grindeanu, în SUA, la inaugurarea primului mandat al lui Trump, la Casa Albă. Alături de cei doi, au mai fost trimise în judecată şi alte persoane. Acum 2 luni, dosarul a fost clasat de DNA, pe motiv că fapta nu există. RECOMANDAREA AUTORULUI: Dosarul vizitei lui Liviu Dragnea în SUA rămâne la Tribunalul București. De ce au respins judecătorii cererea fostului președinte PSD Liviu Dragnea a pierdut la CEDO: Neregulile în privința motivării din Dosarul Referendumului NU i-au afectat dreptul la un proces echitabil
Lia Savonea, șefa Curții Supreme de Justiție, face praf Guvernul Bolojan și îl atacă pe Kelemen Hunor
Meciul între Justiție și Guvernul condus de Ilie Bolojan pe tema pensiilor magistraților este departe de a se fi încheiat. Subiectul este discutat astăzi și în coaliție. Numai că, în același timp, „capul” Curții Supreme de Justiție din România îl scoate în decor chiar pe președintele UDMR, Kelemen Hunor. Acesta a dezvăluit aseară că proiectul de lege privind pensiile magistraților – proiect care a picat la CCR – a fost trimis „informal” către mai multe instituții, încălcând chiar separația constituțională a puterilor în stat. “Înalta Curte de Casație și Justiție respinge categoric afirmațiile vehiculate în spațiul public potrivit cărora ar fi exprimat un acord sau ar fi validat în vreun fel proiectul de lege privind pensiile magistraților. Declarațiile recente, inclusiv cele făcute de domnul Hunor Kelemen, care lasă impresia că asupra acestui proiect ar fi existat o acceptare din partea Înaltei Curți, nu corespund realității și riscă să afecteze încrederea publică în independența justiției”, arată președintele Curții Supreme, Lia Savonea, într-un comunicat de presă. Șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție spune că totul reprezintă o deformare “gravă a realității”: “Înalta Curte reamintește că, potrivit Constituției și legii, nu are atribuții de avizare a proiectelor legislative. O consultare informală nu poate fi interpretată ca un acord instituțional și nici ca o validare a conținutului unui proiect de lege. Înalta Curte a respins cu fermitate, în mod constant, orice inițiativă legislativă care ar fi fost de natură să slăbească statutul sau independența magistratului. Atribuirea către instanța supremă a unui rol de „consilier legislativ” al Guvernului sau Parlamentului reprezintă o deformare gravă a ordinii constituționale și o atingere adusă principiului separației puterilor în stat. Înalta Curte de Casație și Justiție reafirmă cu fermitate că nu a abandonat și nu va abandona niciodată rolul său constituțional, iar magistrații din România trebuie să aibă convingerea că independența lor nu poate fi negociată sau folosită ca pretext în dispute politice”. Într-o emisiune televizată, Kelemen Hunor, președintele UMDR, a recunoscut ieri că proiectul de lege privind pensionarea magistraților a fost trimis informal mai multor instituții, înainte de a fi adoptat atât de Guvernul Bolojan cât și prin angajarea răspunderii de către Parlament. Hunor dezvăluie cum Guvernul Bolojan a încălcat separația puterilor în stat: a trimis “informal” la CCR proiectul pensiilor magistraților Președintele instanței supreme spune că magistraţii „sunt dispuși să contribuie prin soluții responsabile” la reforma pensiilor speciale: „Poate şi trebuie discutată”
Ana Birchall atenționează CSM pentru numirea Liei Savonea la conducerea ICCJ: Era favorita în fruntea secției Nufărul, unde corupții își îngropau dosarele
Birchall întreabă de ce, în timpul procedurii de selecție, Consiliul Superior al Magistraturii nu a cerut explicații cu privire la o decizie a Curții Constituționale din 2020, care, potrivit fostei ministre, a constatat că Savonea ar fi folosit în mod abuziv funcția de președintă a CSM pentru a intimida un ministru al Justiției. „A fost, de fapt, un abuz – o încercare de șicanare și intimidare a unui ministru al Justiției care nu a acceptat jocuri de culise”, afirmă Birchall, referindu-se la un conflict din 2019, când Savonea a sesizat CCR invocând un presupus conflict constituțional între ea și ministrul Justiției de atunci. Curtea a decis că nu a existat niciun conflict de natură constituțională. Fosta ministră susține că această acțiune a fost un act de hărțuire instituțională, menit să o sancționeze pentru că s-a opus, prin voturi repetate, numirii „favoritei” Liei Savonea la conducerea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ): „Pentru acest ‘refuz’, am fost șicanată, atacată, hărțuită instituțional de o persoană care și-a folosit funcția publică pentru răfuieli personale”. „A fost, de fapt, un abuz – o încercare de șicanare și intimidare a unui ministru al Justiției care nu a acceptat jocuri de culise și care s-a opus, legal și ferm, numirii unei „favorite” a d-nei Lia Savonea în fruntea Secției Speciale ( zis și “Nufărul”) unde doreau să își îngroape toți corupții dosarele”, a afirmat Birchall. Birchall îl acuză pe actualul ministru al Justiției de pasivitate Ana Birchall mai atrage atenția asupra pasivității actualului ministru al Justiției, Radu Marinescu, și a lipsei de reacție a Inspecției Judiciare: „Inspecția Judiciară ar fi trebuit să fie sesizată – sau să se autosesizeze – nu doar pentru folosirea funcției în interes personal, ci și pentru hotărârile judecătorești controversate pronunțate de doamna Savonea de-a lungul carierei sale”. „În orice stat de drept funcțional, un astfel de comportament în care o persoană aflată în fruntea CSM își folosește poziția pentru răfuieli personale ar fi dus la sancțiuni disciplinare și excluderea din magistratură, nu la promovarea în fruntea celei mai înalte instanțe din țară!”, scrie Birchall. Birchall întreabă public conducerea CSM și Secția pentru judecători de ce nu au considerat relevantă această conduită în analiza candidaturii Liei Savonea pentru șefia Înaltei Curți: „De ce o conduită abuzivă, confirmată de Curtea Constituțională, NU a contat în evaluarea candidaturii?” Fosta ministră avertizează că lipsa de reacție în fața unor astfel de acuzații subminează încrederea în justiție: „Cât timp în vârful justiției ajung oameni care au hărțuit un ministru fără să dea nicio explicație, justiția nu va fi nici dreaptă, nici credibilă”. Motivele invocate de Savonea, considerate „fără relevanță constituțională” În octombrie 2019, Lia Savonea, atunci președinte al CSM, a sesizat CCR cu un conflict juridic de natură constituțională contra Anei Birchall, ministru al Justiției, acuzând ingerințe grave în activitatea procurorilor, subminarea independenței justiției și blocarea activității CSM, inclusiv în legătură cu Secția Specială (SIIJ) și comunicarea în cazul Caracal. Pe 22 ianuarie 2020, CCR a respins aceste acuzații, constatând că nu exista niciun conflict juridic de natură constituțională între CSM și Ministerul Justiției, iar motivele invocate de Savonea au fost considerate „fără relevanță constituțională” și „animozități personale” Ana Birchall a declarat imediat după pronunțare că sesizarea Savonea a fost „o șicană și un abuz”, afirmând că șefa CSM ar trebui să demisioneze pentru a restabili credibilitatea instituției. Mai mult, Birchall a acuzat că Lia Savonea a încercat, de opt ori, prin mecanisme interne, să-i impună un favorit în fruntea Secției Speciale, iar acest refuz a generat represalii politice și instituționale din partea lui Savonea. Andrea Chiş, reclamă manevrele din jurul numirii Liei Savonea Fosta judecătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, Andrea Chiş, reclamă lipsa motivării hotărârii de numire a Liei Savonea ca președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, document care nu este publicat pe site-ul CSM. Ea atrage atenția că decizia a fost adoptată pe 23 iunie 2025, dar termenul legal de cel mult 30 de zile pentru motivare a fost încălcat. Potrivit Anei Chiş, pensionarea președintei Corina Corbu a fost accelerată suspect cu o zi înainte de ședința care urma să aprobe pensionarea – un episod care ar fi facilitat începerea mai rapidă a mandatului viitoarei președinte Savonea. Chiş interpretează acest calendar ca o manevră ordonată din interiorul CSM împotriva propriei sale reguli procedurale. „Nu știu dacă e o întâmplare faptul că, în data de 7 iulie 2025, CSM a adresat o scrisoare deschisă Președintelui României, solicitându-i să semneze 50 de decrete de pensionare aflate pe masa sa. Imediat, adică a doua zi, în data de 8 iulie, președinta actuală a ÎCCJ își depune cerere de pensionare, pusă pe ordinea de zi a ședinței Secției de judecători și aprobată de îndată, adică în data de 9 iulie 2025. Mandatul doamnei judecător Corbu expiră abia în data de 16 septembrie 2025, deci este în curs. Pensionarea ei ar însemna începerea mai devreme a mandatului noii președinte. Dorința era încă din 20 iulie 2025, cum i-a fost solicitarea aprobată de Secția de judecători. Decizia de numire a noii președinte, dată de Secția de judecători încă din 23 iunie 2025, nu este publicată pe site-ul CSM nici până azi, deci presupun rezonabil că nu există”. a scris Chiș, pe pagina sa de Facebook. Andrea Chiş pune sub semnul întrebării integritatea și legalitatea procedurilor interne ale CSM: dacă instituția critică alții pentru întârzieri sau lipsă de semnătură într-un termen prevăzut de lege, cum poate să accepte propriile abateri fără sancțiuni?