Israel anunță eliminarea șefului de stat major al Hezbollah în atacul aerian asupra Beirutului
Raidul, ordonat personal de premierul Benjamin Netanyahu, a vizat etajele trei și patru ale unui imobil de nouă niveluri și a provocat moartea a cel puțin cinci persoane și rănirea altor 28, potrivit Ministerului Sănătății din Liban, citat de AFP. Armata israeliană a transmis că ținta principală a operațiunii a fost Haytham Ali Tabatabai, descris drept „terorist” și „șeful statului major al Hezbollah”, responsabil pentru consolidarea capacităților militare ale grupării. Atacul reprezintă al cincilea raid asupra sudului Beirutului de la încetarea focului convenită în noiembrie 2024, Israelul susținând că astfel împiedică reînarmarea Hezbollah. De cealaltă parte, oficiali ai Hezbollah au confirmat că a fost vizat un comandant de rang înalt, fără a preciza dacă acesta a fost ucis. Mahmud Qomati, prezent la locul exploziei, a afirmat că atacul „trece o nouă linie roșie” și că rezultatul „nu este încă clar”. Echipele de intervenție au evacuat mai mulți răniți și cel puțin un trup neînsuflețit, în timp ce soldați libanezi au securizat perimetrul presărat cu resturi, bucăți de beton și mașini incendiate. Premierul Benjamin Netanyahu a reiterat că Israelul „va continua să facă tot ce este necesar pentru a împiedica Hezbollah să-și refacă capacitatea de amenințare”. La rândul său, ministrul apărării, Israel Katz, a avertizat că „oricine ridică mâna împotriva Israelului își va pierde mâna”, evocând o politică de „aplicare maximă”. Libanul a condamnat ferm atacul. Președintele Joseph Aoun a făcut apel la comunitatea internațională să intervină „ferm și serios” pentru a opri atacurile israeliene asupra teritoriului libanez. Incidentul are loc cu doar o săptămână înainte de vizita Papei Leon XIV în Liban și pe fondul presiunilor crescute din partea Israelului și SUA ca Hezbollah să renunțe la arsenal și să respecte termenii încetării focului.
Un atac aerian israelian asupra orașului Sidon din sudul Libanului, soldat cu 13 morți
Armata israeliană a declarat că a vizat militanți aflați într-un „campus de antrenament” din tabăra de refugiați palestinieni Ain al-Hilweh, situată în apropierea orașului. Potrivit Israelului, zona ar fi fost folosită de mișcarea Hamas pentru planificarea de atacuri împotriva statului israelian. Hamas a condamnat atacul, calificând afirmațiile Israelului drept „fabricări și minciuni” menite să justifice „agresiunea criminală”. Organizația a susținut că atacul a vizat un teren sportiv folosit de locuitorii taberei și a negat existența unor instalații militare în taberele de refugiați din Liban. Israelul menține cinci posturi militare în interiorul Libanului și efectuează frecvent atacuri aeriene în sudul țării, afirmând că țintele sunt gruparea Hezbollah, sprijinită de Iran, sau membri ai Hamas. Atacul survine la un an după ce Israel și Hezbollah au convenit un acord de încetare a focului, care prevedea retragerea completă a forțelor israeliene din Liban și interdicția pentru Hezbollah de a deține arme în sudul țării.
Libanul susţine că previne spălarea banilor şi finanţarea terorismului
Această declaraţie vine la câteva zile după ce Washingtonul a impus sancţiuni economice persoanelor acuzate de spălarea de bani folosiţi pentru finanţarea activităţilor grupării teroriste libaneze pro-iraniene Hezbollah, potrivit Le Figaro. Vizita la Beirut a delegaţiei, condusă de Sebastian Gorka, şeful departamentului de combatere a terorismului de la Casa Albă, are loc în contextul în care Washingtonul încearcă să taie sursele de finanţare ale Hezbollah, continuând în acelaşi timp să exercite presiuni asupra autorităţilor libaneze pentru a dezarma mişcarea Într-un comunicat emis după întâlnire, Joseph Aoun a declarat că a informat delegaţia că „Libanul implementează cu scrupulozitate măsurile adoptate pentru a preveni spălarea banilor, contrabanda sau utilizarea acestora în finanţarea terorismului”. Joi, Statele Unite au impus sancţiuni mai multor membri Hezbollah acuzaţi de „facilitarea transferului a zeci de milioane de dolari din Iran către Hezbollah în 2025, folosind case de schimb valutar ”. Mişcarea „foloseşte aceste fonduri pentru a-şi sprijini forţele paramilitare, a-şi reconstrui infrastructura teroristă şi a rezista eforturilor guvernului libanez de a-şi afirma controlul suveran asupra întregului teritoriu libanez ”, potrivit unui comunicat al Departamentului Trezoreriei SUA
Un atac cu drone israeliene a ucis 5 persoane, dintre care 3 copii, în sudul Libanului. Israelul țintise un militant Hezbollah
Armata israeliană a declarat că ținta era un militant Hezbollah și că acesta „opera din interiorul populației civile”. A recunoscut că au fost uciși civili și că investighează incidentul, transmite AP. Israelul afirmă frecvent că țintește militanții Hezbollah sau infrastructura din regiunea sudică devastată a micuței țări. Hezbollah a revendicat doar o singură dată atacul peste graniță de la încetarea focului, dar Israelul afirmă că grupul militant încearcă să-și reconstruiască capacitățile. Președintele Parlamentului libanez, Nabih Berri, a declarat că patru dintre cei uciși, cei trei copii și tatăl lor, aveau cetățenie americană. Departamentul de Stat al SUA a declarat însă că niciunul dintre cei cinci nu părea să fie cetățean american, dar că situația era încă „fluidă”. De la încheierea acordului de încetare a focului în noiembrie, care a pus capăt războiului de câteva luni dintre Israel și gruparea militantă Hezbollah, Israelul a continuat să lanseze atacuri aproape zilnice asupra sudului și estului Libanului. Hezbollah refuză să depună armele Oficialii libanezi au avertizat că atacurile continue pun în pericol eforturile recente ale țării de a dezarma grupul și ar putea destabiliza țara. Hezbollah a susținut că nu mai are prezență militară la sud de râul Litani și a refuzat să discute despre dezarmare fără ca Israelul să înceteze atacurile și să se retragă din teritoriul sudic al Libanului. Președintele Joseph Aoun, care a aterizat mai devreme la New York înaintea Adunării Generale a Națiunilor Unite, a condamnat atacul și a cerut comunității internaționale să exercite presiuni asupra Israelului pentru a-l determina să înceteze. Aoun, alături de prim-ministrul Nawaf Salam, a aprobat luna trecută un acord care prevede dezarmarea treptată a Hezbollah. Războiul de câteva luni dintre Hezbollah și Israel a provocat moartea a aproximativ 4.000 de persoane în Liban și strămutarea locuitorilor din sudul și estul Libanului. Oficialii Hezbollah spun că atacurile în curs justifică refuzul lor de a renunța la arme și susțin că acordul de încetare a focului și mecanismul de monitorizare cu Statele Unite, Franța și forțele de menținere a păcii ale Națiunilor Unite sunt ineficiente. În conformitate cu încetarea focului negociată de Washington, atât gruparea militantă Hezbollah, cât și Israelul trebuiau să își retragă forțele din sudul Libanului și să înceteze atacurile reciproce. Forțele israeliene continuă să ocupe cinci puncte libaneze situate pe culmile dealurilor de la graniță.
ONU pune capăt misiunii de menținere a păcii din Liban
Consiliul de Securitate al ONU a adoptat joi o rezoluție care prevede retragerea Forței Interimare a Națiunilor Unite în Liban (UNIFIL), instituite pentru a supraveghea retragerea trupelor israeliene în urma conflictului din 1978. Mandatul a fost extins și în urma conflictului dintre Israel și gruparea militantă Hezbollah din 2006. Conform deciziei Organizației Națiunilor Unite, mandatul UNFIL va fi menținut până la finalul anului 2026, urmat de un an pentru retragerea personalului și a mijloacelor logistice din regiune. Statele Unite au cerut inițial încetarea rapidă a misiunii motivând că influența Hezbollah a fost diminuată în regiune și consumă resurse financiare. State europene precum Franța și Italia au susținut că o retragere grăbită ar putea crea un vid de securitate exploatat de gruparea Hezbollah. Decizia a fost salutată de premierul libanez Nawaf Salam, întrucât oficiali libanezi au susținut că armata nu poate asigura securitatea pe Linia Albastră, granița stabilită de ONU între Liban și Israel. Ambasadorul israelian la ONU Danny Danon, a acuzat UNIFIL că a ignorat în mod constant consolidarea militară a Hezbollah și a cerut consolidarea armatei libaneze. La rândul său, reprezentantul Algeriei a avertizat că misiunea ONU rămâne esențială pentru stabilitatea regională și a acuzat Israelul că menține trupe pe teritoriul libanez.
Consiliul de Securitate al ONU va vota încheierea misiunii de menținere a păcii din Liban în 2026
Conform AP, Națiunile Unite se pregătesc să închidă una dintre cele mai vechi și mai importante misiuni de menținere a păcii. Consiliul de Securitate al ONU va supune la vot, joi, o rezoluție care stabilește încetarea mandatului Forței Interimare a Națiunilor Unite în Liban (UNIFIL) pe 31 decembrie 2026. Diplomați citați sub protecția anonimatului au precizat că Statele Unite, care presau pentru încheierea misiunii într-un singur an, nu s-au opus proiectului de rezoluție elaborat de Franța, care prevede o perioadă de 16 luni până la retragere. Nu este clar, însă, dacă Washingtonul va vota în favoarea rezoluției sau se va abține. UNIFIL a fost creată în 1978, pentru a monitoriza retragerea trupelor israeliene din sudul Libanului, după invazia Israelului. Mandatul său a fost extins după războiul din 2006 dintre Israel și Hezbollah. În prezent, misiunea numără aproximativ 10.800 de militari și civili. Ce prevede proiectul Conform proiectului, procesul de retragere va începe imediat după adoptare, în consultare cu guvernul libanez, și ar urma să fie finalizat în decurs de un an. Rezoluția subliniază că obiectivul este ca statul libanez să devină „unicul furnizor de securitate” în sudul țării, la nord de linia de demarcație stabilită de ONU, cunoscută ca „Blue Line”. Documentul solicită, totodată, retragerea forțelor israeliene din nordul acestei linii. De-a lungul anilor, UNIFIL a jucat un rol crucial în monitorizarea securității în sudul Libanului, inclusiv în timpul conflictului Israel-Hezbollah din 2024. Totuși, misiunea a fost criticată atât de Israel, cât și de Hezbollah, iar administrația Trump a redus semnificativ contribuția SUA, considerând că operațiunea este costisitoare și că întârzie consolidarea controlului forțelor armate libaneze. Franța și Italia, mari contributori la misiune, s-au opus unei retrageri rapide, avertizând că o plecare prematură a forțelor ONU ar lăsa un vid de securitate pe care Hezbollah l-ar putea exploata. În perioada de tranziție, UNIFIL va putea continua să asigure protecția personalului ONU, să ofere sprijin umanitar și să contribuie la siguranța civililor „în limitele capacităților sale”.
Autoritățile libaneze vor prezenta duminică un plan de dezarmare a grupării Hezbollah
„Armata și guvernul libanez nu vorbesc despre a intra în război. Vorbesc despre cum să convingă Hezbollah să renunțe la arme”, a declarat Barrack adăugând că planul discutat cu președintele Joseph Aoun și premierul Nawaf Salam, urmărește să plaseze toate armele sub controlul statului și să convingă Hezbollah să renunțe la arsenal prin măsuri economice. Israelul a transmis că este pregătit să își reducă prezența militară dacă armata libaneză va acționa pentru dezarmarea grupării și a descris schimbarea drept „istorică”. Liderul grupării Hezbollah, Naim Qassem a respins inițiativa, cerând mai întâi retragerea trupelor israeliene din teritoriul libanez. Acest a făcut și un apel către politicienii libanezi, declarând că oprirea inițiativei ar fi o „virtute”. Trimisul special al Statelor Unite a mai adăugat că economia libaneză va fi susținută de mai multe state din Golf, precum Arabia Saudită sau Qatar, pentru a oferi o alternativă membrilor Hezbollah. Acesta a declarat: „Dacă cerem unei părți a comunității libaneze să renunțe la mijloacele lor de trai – pentru că atunci când spunem să dezarmăm Hezbollah, vorbim despre 40.000 de oameni plătiți de Iran – nu poți pur și simplu să le iei armele și să le spui: „Mult noroc, du-te și plantează măslini”. Trebuie să-i ajutăm”.
Liban: Ședință de guvern sub presiunea SUA pentru dezarmarea Hezbollah
Pentru prima dată în istoria recentă a statului din Orientul Mijlociu, guvernul va aborda oficial subiectul dezarmării grupării Hezbollah, susținută de Iran. Ședința de guvern se petrece pe fondul presiunii tot mai mai exercitate de Statele Unite ale Americii. În urma unei posibile dezarmării, armata israeliană și-ar putea reduce raidurile aeriene și să se retragă din sudul Libanului, poziții pe care le ocupă în urma conflictului de anul trecut în urma căruia o parte însemnată din conducerea Hezbollah a fost eliminată. În iunie, emisarul american Thomas Barrack a propus un cadru de parcurs oficialilor libanezi, condiționând oprirea atacurilor israeliene de un angajament clar al cabinetului de a dezarma Hezbollah. Luni seară, zeci de motocicliști fluturând steaguri ale Hezbollah au organizat o demonstrație în sudul Beirutului, în semn de susținere față de grupare. În acest context, președintele Joseph Aoun, premierul Nawaf Salam și președintele Parlamentului, Nabih Berri, un apropiat al Hezbollah, negociază o formulare de compromis. Propunerea lui Berri ar include angajamentul de a elabora o strategie națională de apărare și menținerea armistițiului cu Israelul, dar fără o promisiune explicită privind dezarmarea grupării.