Crin Antonescu atacă dur conducerea PNL: Orban a fost bun până n-a mai fost. Azi parcă nici Cîțu nu a existat
Declarațiile au fost făcute la Antena 3 CNN, în urma unei postări publicate de Antonescu pe Facebook. Fostul lider PNL a spus că a mai văzut astfel de schimbări bruște de poziție în partid și că actualele atacuri la adresa fostelor conduceri sunt „stupefiante”. „Am văzut cum domnul Orban a fost bun până n-a mai fost bun. Am văzut cum domnul Cîțu a fost ales cu entuziasm și foarte repede astăzi parcă nici n-ar mai exista”, a declarat Antonescu. El a criticat și modul în care liberalii vorbesc acum despre fostul președinte al Senatului și fostul premier Nicolae Ciucă. „Modul în care se vorbește astăzi de către oameni ai PNL-ului, despre domnul Nicolae Ciucă sau despre perioada respectivă, pentru mine este stupefiant”, a spus fostul lider liberal. Crin Antonescu a afirmat că schimbările de poziție din partid au loc la foarte scurt timp după susținerea publică acordată foștilor lideri. „Lucrurile nu s-au întâmplat acum 20 de ani. S-au întâmplat acum un an, un an și jumătate”, a afirmat acesta. Antonescu a respins și criticile primite după mesajul publicat pe Facebook. Antonescu a spus că nu a avut niciun rol în perioada administrației Iohannis și că nu a beneficiat politic de pe urma acesteia. „Nu eu am avut vreo legătură, cu atât mai puțin ceva de obținut, în toată această perioadă”, a declarat el. „O ședință de exorcizare” În intervenția de la Antena 3, Antonescu i-a criticat direct pe unii lideri ai partidului pentru declarațiile recente privind fostele conduceri ale PNL. El a vorbit inclusiv despre europarlamentarul Dan Motreanu și despre faptul că liberalii vechi ar trebui să reacționeze la atacurile interne. „Cum nu-l iau de guler pe domnul Tănasă să-i spună: dumneavoastră cine sunteți? Ce credeți că este aici? Este un partid care face 151 de ani”, a spus Antonescu. Fostul lider liberal a comparat atmosfera din partid cu o „ședință de exorcizare” și a criticat apelurile privind eliminarea unor membri din formațiune. Declarațiile vin într-un moment tensionat pentru PNL, după dezbaterile interne privind responsabilitatea pentru rezultatele electorale și pentru perioada guvernărilor susținute de partid în ultimii ani.
Bolojan invocă lecțiile lui Ion I.C. Brătianu: Autoritate, cinste, simplificare și economie
„Dacă acest guvern a căzut, este pentru că am încercat și în mare parte am reușit să limităm risipa, să corectăm nedreptățile”, a afirmat Bolojan în discursul susținut la reuniunea PNL de la Florica. Liderul liberal a spus că PNL și-a asumat „decizii dificile” pentru a pune ordine în buget și pentru a opri acumulările negative din administrație. „Le-am spus oamenilor adevărul. Ceea ce se poate și ceea ce nu se poate”, a declarat premierul. Bolojan a recunoscut și partea de responsabilitate a liberalilor pentru problemele acumulate în ultimii ani. „Recunoscând că și noi suntem parțial responsabili pentru acest lucru și nu fugim de această responsabilitate”, a spus el. În discurs, premierul a făcut apel la reformarea PNL și la eliminarea compromisurilor politice. „Drumul nu este al compromisurilor care ne compromit”, a afirmat liderul liberal. El a susținut că partidul trebuie să promoveze profesionalismul și performanța și să administreze instituțiile „în serviciul cetățenilor, nu ca pe niște feude personale”. Bolojan a invocat și principiile formulate de Ion I.C. Brătianu privind administrația publică: „autoritate, cinste, simplificare și economie”, despre care a spus că „sunt valabile și astăzi”. La final, premierul a citat un mesaj atribuit lui Brătianu: „Nu mă interesează când venim la putere. Mă interesează foarte mult ca atunci când vom veni la putere, să venim pregătiți”.
Surpriză la alegerile din Olanda: extrema dreaptă și liberalii, la egalitate
Rezultatul surprinzător al scrutinului parlamentar reprezintă un moment istoric pentru politica olandeză, unde niciodată două partide nu s-au aflat la egalitate pentru primul loc. Partidul pentru Libertate, condus de politicianul de extremă dreaptă Geert Wilders, și D66, condus de liberalul progresist Rob Jetten, au câștigat fiecare câte 26 de locuri în Camera Reprezentanților, potrivit numărătorii aproape complete publicate de agenția olandeză de presă ANP. Este pentru prima dată în Olanda când două partide termină la egalitate pe primul loc, fapt care va complica negocierile pentru formarea unei noi coaliții guvernamentale. Extrema dreaptă vrea să conducă negocierile Wilders, cunoscut pentru pozițiile sale anti-islam și anti-imigrație, a declarat joi dimineață că partidul său trebuie să aibă un rol central în viitoarele negocieri. „Atâta timp cât nu există o claritate de 100%, niciun negociator D66 nu se poate apuca de treabă. Vom face tot ce putem pentru a preveni asta”, a spus el, citat de Associated Press. Politicianul naționalist domină scena politică olandeză printr-un discurs provocator și eurosceptic și trăiește sub protecția permanentă a poliției după ce a primit numeroase amenințări cu moartea, în urma declarațiilor sale anti-islam. Liberalii mizează pe dialog și cooperare De cealaltă parte, liderul D66, liberalul Rob Jetten, a adoptat un ton conciliant și a subliniat nevoia de stabilitate politică: „Milioane de olandezi au ales astăzi forțele pozitive și o politică în care putem privi din nou înainte împreună”. Jetten, care se definește prin toleranță, cooperare și modernizare, se află într-un puternic contrast ideologic cu Geert Wilders, liderul naționalist. În cariera sa, Jetten a fost ministru al Climei și Energiei între 2022 și 2025 și a condus grupul parlamentar al D66. Este, de asemenea, unul dintre puținii lideri politici europeni deschis asumați ca gay, fiind o voce constantă pentru drepturile comunității LGBTQ+ și promovarea diversității în spațiul public. Nu și-a construit imaginea politică pe acest element, dar l-a integrat firesc în discursul despre toleranță și diversitate. Alegerile nu pun capăt valului populist din Olanda Rezultatul reprezintă o victorie semnificativă pentru D66, care atinge cel mai bun scor din istoria sa, dar și o pierdere notabilă pentru partidul lui Wilders, care a forțat alegerile anticipate în iunie. după ce a provocat căderea coaliției de guvernare din cauza disputelor pe tema migrației. Analiștii avertizează că, deși sprijinul pentru partidul de extremă dreaptă a scăzut, populismul de dreapta nu dispare din peisajul politic olandez. Potrivit analistei britanice Armida van Rij, de la Centrul pentru Reformă Europeană, „este puțin probabil ca aceste alegeri să marcheze sfârșitul populismului în Țările de Jos”. Guvern greu de format la Haga Scena politică olandeză, tot mai împărțită între partidele tradiționale și cele populiste, se confruntă cu tensiuni legate de imigrație și identitate, iar formarea unei coaliții stabile ar putea dura săptămâni sau luni.