Ministerul Culturii, cu prilejul Zilei Internaționale a Libertății Presei: O condiție pentru orice societate care funcționează democratic

ministerul-culturii,-cu-prilejul-zilei-internationale-a-libertatii-presei:-o-conditie-pentru-orice-societate-care-functioneaza-democratic

„Libertatea presei este o condiție pentru orice societate care funcționează democratic: pune întrebări, cere răspunsuri și menține dialogul public deschis”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Ministerul Culturii.  Declinul libertății presei Ministerul precizează că libertatea presei a înregistrat cel mai accentuat declin din acest deceniu, iar noile tehnologii  contribuie la răspândirea rapidă a informațiilor neverificate.  „Conform UNESCO, libertatea presei a înregistrat cel mai accentuat declin din acest deceniu, iar autocenzura a crescut cu peste 60%. Presiunea economică, hărțuirea online și intimidarea juridică afectează direct modul în care se produce și circulă informația. Tehnologia schimbă și ea regulile: informația ajunge rapid la cititori sau urmăritori, pe orice platforme, dar nu întotdeauna verificată; iar inteligența artificială amplificǎ dezinformarea și erodeazǎ încrederea”, transmite ministerul.  Reforme în domeniul culturii și presei Ministrul Demeter Andras a discutat cu Noel Curran, directorul general al Uniunii Europene de Radio și Televiziune și a făcut apel la modificări legislative în domeniul culturii și mass-media.  „La nivel european, European Media Freedom Act (EMFA) stabilește reguli clare pentru protejarea independenței editoriale și a surselor jurnalistice, traseazǎ linii obligatorii pentru acționariatul media dar şi pentru factorul politic. Ministrul Culturii, Demeter András István, a discutat recent cu Noel Curran, directorul general al Uniunii Europene de de Radio și Televiziune, despre necesitatea unor schimbări legislative pentru cultură și mass-media, în acord cu obligațiile asumate prin EMFA. EBU și-a exprimat deschiderea de a sprijini aceste demersuri, în special în zona serviciilor publice de media, oferindu-și expertiza alǎturi de reprezentanții organismelor naționale implicate şi consultate de minister”, spune ministerul.  În final, Ministerul Culturii a transmis și un mesaj de recunoștință față de jurnaliști. „3 mai este o zi de recunoaștere. Pentru cei care își fac meseria cu onestitate. Pentru cei care lucrează în condiții dificile. Pentru cei care au plătit cu viața pentru adevăr”, se arată în încheierea mesajului.  În ultimul raport publicat de Reporteri fără Frontiere România a înregistrat un progres în clasamentul global, urcând pe locul 49. În 2025 România s-a clasat pe poziția 55.   

Soluția Uniunii Europene la criminalitate: monitorizarea emoticoanelor din țările UE

solutia-uniunii-europene-la-criminalitate:-monitorizarea-emoticoanelor-din-tarile-ue

Autoritățile europene de reglementare, Comisia Europeană și  Consiliul Coordonatorilor Serviciilor Digitale susțin aplicarea Legii privind serviciile digitale.  Potrivit Comisiei Europene , un prim raport privind riscurile platformelor online și a motoarelor de căutare a fost publicat. Pericolele lumii online vor fi combătute mai dur în UE Raportul susține că riscurile majore sunt: distribuirea conținutului ilegal; amenințarea drepturilor fundamentale; provocările protecției drepturilor intelectuale; fraudele cibernetice de pe  piețele online. UE a devenit mai preocupată de sănătatea mintală și protejarea minorilor. Sisteme automate vor putea detecta emoji-uri folosite pentru ascunderea activităților ilegale Comisia Europeană ar urma să implementeze sisteme automate pentru a detecta chiar și emojis folosite pentru activități online ilegale, precum vânzarea de droguri. Digital EU a postat pe X mesajul: „Un emoji nu este întotdeauna doar un emoji”. Autorul recomandă:  Nu vom mai putea să ne logăm pe Facebook, TikTok, Whatsapp și Instagram fără buletin. Ce presupune „majoratul digital”, cea mai controversată lege UE

Reuters: Diplomații americani din Europa, instruiți să facă lobby împotriva legii UE privind serviciile digitale

reuters:-diplomatii-americani-din-europa,-instruiti-sa-faca-lobby-impotriva-legii-ue-privind-serviciile-digitale

Departamentul de Stat al SUA i-a instruit pe diplomații americani din Europa să lanseze o campanie de lobby pentru a se crea o opoziție față de Legea serviciilor digitale (Digital Services Act, DSA) a Uniunii Europene. Legea Uniunii Europene este menită să facă mediul online mai sigur și mai echitabil, obligând giganții tehnologici să facă mai mult pentru a combate conținutul ilegal, inclusiv discursul instigator la ură și materialele cu abuzuri sexuale asupra copiilor. Washingtonul consideră că legea UE înăbușă libertatea de exprimare și impune costuri companiilor americane din domeniul tehnologiei. Pe 4 august, Departamentul de Stat a emis o telegramă internă, semnată de secretarul de stat american Marco Rubio, care afirmă că UE urmărește să impună restricții „nejustificate” asupra libertății de exprimare și că Legea Serviciilor Digitale exacerbează aceste restricții. Documentul a putut fi consultat de reporterii Reuters. Telegrama, al cărei titlu o descrie ca fiind o „cerere de acțiune”, i-a însărcinat pe diplomații americani din ambasadele SUA din Europa să colaboreze în mod regulat cu guvernele UE și autoritățile din domeniul serviciilor digitale pentru a transmite îngrijorările SUA cu privire la DSA și costurile financiare pentru companiile de tehnologie din SUA. „Personalul diplomatic ar trebui să își concentreze eforturile pentru a obține sprijinul Guvernului statului gazdă și al altor părți interesate pentru a abroga și/sau modifica DSA sau legile UE sau naționale conexe care restricționează exprimarea online”, se arată în secțiunea de „obiective” a telegramei. Sugestii specifice cu privire la schimbări în legislația UE Telegrama a inclus sugestii specifice cu privire la modul în care legislația UE poate fi schimbată și subiectele de abordat pentru a-i ajuta pe diplomați să-și susțină punctul de vedere. Diplomaților americani li se ordonă să investigheze orice relatare privind cazuri de cenzură, descrise ca fiind „orice efort guvernamental de a suprima formele protejate de exprimare sau de a constrânge companiile private să facă același lucru”, adăugând că ar trebui să se acorde prioritate oricăror incidente care afectează cetățenii și companiile americane. Exemplele ar putea include arestări, procese în instanță, confiscări de proprietăți și suspendări de conturi online. „Personalul diplomatic ar trebui să se întâlnească cu oficiali guvernamentali, companii, societatea civilă și persoanele afectate pentru a semnala cazurile de cenzură, inclusiv dar fără a se limita la cele legate de DSA”, se arată în telegramă. Directiva vizează în special definiția “conținutului ilegal” din lege, spunând că este “prea vastă”. Diplomații americani sunt instruiți să pledeze pentru a se restrânge definiția „conținutului ilegal”, astfel încât să nu limiteze libertatea de exprimare, inclusiv în discursul politic și religios. O altă sugestie este retragerea sau modificarea Codului de Conduită privind Dezinformarea din DSA, despre care Departamentul de Stat a spus că stabilește „controale prea largi” asupra conținutului, într-un mod care subminează libertatea de exprimare. Printre alte puncte de discuție se numără eliminarea sau reducerea amenzilor pentru nerespectarea restricțiilor de conținut și renunțarea la „raportori de încredere”, entități desemnate de autoritățile naționale pentru a raporta conținutul online ilegal către platforme. „Tradiția libertății de exprimare din America” Directiva Departamentului de Stat marchează o accelerare a eforturilor Administrației de a promova ceea ce numește „tradiția libertății de exprimare din America”, o politică care a sporit tensiunile dintre SUA cu aliații europeni. Această politică a intrat în centrul atenției în februarie, când vicepreședintele SUA J. D. Vance i-a uimit pe liderii europeni acuzându-i – la o conferință cunoscută de obicei pentru manifestările de unitate transatlantică – că cenzurează discursul unor grupuri precum partidul de dreapta AfD din Germania și că democrația europeană este în regres. În timpul călătoriei sale, Vance s-a întâlnit cu liderii AfD – un partid clasificat de serviciul de informații intern al Germaniei ca fiind un grup suspectat de extremism. Companiile americane de tehnologie precum compania Meta, care deține Facebook și Instagram, au intervenit și ele, spunând că DSA echivalează cu o cenzură a platformelor lor. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Donald Trump: J.D. Vance, „cel mai probabil” următorul LIDER al mișcării „Make America Great Again”