Noul an școlar a debutat cu incidente în mai multe școli din Capitală. Jandarmii au prins elevi cu arme albe și au dezamorsat un scandal
În prima săptămână de școală, jandarmii din Capitală au gestionat trei situații tensionate care ar fi putut produce efecte nedorite în mai multe unități școlare. 1. Miercuri, 10 septembrie, în zona Liceului Tehnic Iuliu Maniu, jandarmii au identificat un elev al liceului care avea asupra sa un dispozitiv care produce şocuri electrice. Adolescentul, în vârstă de 16 ani, s-a declarat membru al unei galerii de fotbal, iar acum el face obiectul unui dosar penal în lucru, anterior acestei depistări, pentru infracțiunea de loviri sau alte violențe. 2. A doua zi, în aceeași unitate de învățământ, jandarmii au identificat un alt elev care avea asupra sa un baston telescopic, despre care a declarat că îl folosește pentru autoapărare. În niciunul dintre cazuri, obiectele interzise nu au fost folosite, nefiind înregistrate incidente de agresiune fizică. Toate obiectele au fost ridicate de către jandarmi și predate polițiştilor, în vederea continuării cercetărilor. Acestea sunt continuate de către polițişti din cadrul Secției 21 Poliție, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6, sub aspectul comiterii a două infracţiuni de portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase. 3. Tot joi, pe 11 septembrie, pe strada Walter Mărăcineanu, în zona Școlii Postliceale FEG, jandarmii au observat o altercație între patru persoane. În urma verificărilor efectuate, după aplanarea conflictului, s-a stabilit faptul că erau implicați trei elevi și un agent de securitate al instituției de învățământ, acesta din urmă apucând un elev de braț și împingându-l. În urma cercetărilor efectuate, s-a stabilit faptul că, în jurul orei 17.55, în timp ce elevii erau în pauză, agentul de securitate, pe fondul unor divergenţe verbale, l-ar fi atenționat pe unul dintre minori, ulterior prinzându-l pe acesta de braț şi împingându-l spre sala de curs. De asemenea, pentru că minorul a refuzat să meargă la ore, bărbatul l-ar fi amenințat că va folosi spray iritant-lacrimogen, context în care, l-ar fi ținut de tricou pe minorul de 16 ani şi l-ar fi agresat fizic. Persoana vătămată nu a necesitat îngrijri medicale, dar a formulat plângere cu privire la cele întâmplate, în prezenţa reprezentantului legal. În acest caz, cercetările sunt continuate de către polițişti din cadrul Secţiei 3 Poliție, sub supravegherea unității de parchet compentente, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de purtare abuzivă. Jandarmii continuă acțiunile de prevenție în școli În acest context, jandarmii și polițiștii vor continua să desfășoare activități preventiv-educative în unitățile de învățământ şi fac un apel către părinți pentru a fi atenți la comportamentul adolescenților și la achizițiile făcute de aceștia din diferite medii. De asemenea, îi îndeamnă pe profesori să sesizeze Jandarmeria și Poliția ori de câte ori constată situații care pot reprezenta un pericol pentru siguranța școlară. Acest activități fac parte din Campania „MAI multă grijă, MAI multă siguranță”, desfășurată de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) în anul școlar 2025-2026.
Au fost aprobate grupurile de lucru pentru elaborarea noilor porgrame de studiu la liceu
Potrivit unui comunicat al Ministerului Educaţiei, grupurile de lucru au fost aprobate pornindu-se de la selecţia realizată prin apel public în anul 2021, la care au fost avute în vedere următoarele criterii: pregătire profesională, experienţă în domeniul proiectării curriculare, experienţă în domeniul analizei şi proiectării curriculare, realizarea unui proiect inovativ de programă şcolară şi activitate efectivă la catedră. Acestea au fost actualizate cu propunerile venite din partea Academiei Române şi din mediul universitar/academic, membri ai grupurilor de lucru pentru elaborarea programelor şcolare pentru învăţământul gimnazial şi a planurilor-cadru pentru învăţământul liceal, propunerile venite din partea partenerilor (ex.: organizaţii ştiinţifice şi profesionale) cu care Ministerul Educaţiei şi Cercetării are protocoale de colaborare. Conform sursei citate, specialiştii trebuie să ţină cont de mai multe linii directoare: Programele trebuie să fie mai puţin încărcate şi relevante, fiecare grup de lucru raportându-se la cel puţin 3 modele europene. Programele trebuie să aibă o legătură logică explicită cu nivelul anterior (gimnaziu) şi potenţial universitar. În acest sens, grupurile de lucru includ specialişti din învăţământul preuniversitar (inclusiv specialişti care au lucrat la programele pentru învăţământul gimnazial), alături de specialişti din universităţi/mediul academic şi din Academia Română. Un procent de 25% din timpul dedicat unei discipline trebuie să implice activităţi de consolidare-fixare (inclusiv pentru performanţă), remediale, utilizare a competenţelor dobândite la viaţa cotidiană. „După elaborarea planurilor-cadru, stabilirea unui conţinut adecvat şi relevant este un factor decisiv pentru însemnătatea studiilor liceale, inclusiv în prevenţia analfabetismului funcţional. Noile linii directoare, derivate din Raportul QX, vor contribui la relevanţa acestui demers. Ulterior, ne vom focaliza pe metode eficiente de predare a acestor conţinuturi şi pe elaborarea de manuale atractive. Aşteptarea este ca, în 4-5 ani, să începem să vedem efecte în creşterea relevanţei sociale a studiilor liceale şi în reducerea analfabetismului funcţional”, a declarat ministrul Daniel David.
Daniel David afirmă că înțelege foarte bine sistemul preuniversitar: Din păcate înțeleg prea bine, asta este problema
Ministrul Educației, Daniel David, a declarat recent că are o înțelegere profundă a sistemului de învățământ preuniversitar, în ciuda faptului că în trecut recunoscuse că nu-l stăpânește la fel de bine ca pe cel universitar. „Din păcate înțeleg prea bine, asta este problema. Știu ce înseamnă norma, știu ce înseamnă sistem.”, a declarat Daniel David în cadrul unei intervenții live la Antena 1, joi. Declarația a fost reluată și într-un comunicat oficial emis de Minister, după aprobarea Legii Bolojan prin angajarea răspunderii guvernamentale. În acest document, David a precizat că „eu cunosc bine sistemul educațional (preuniversitar/universitar) și de cercetare și știu cum se vede și din interior, dar și din exterior. Așa că înțeleg distorsiunile ambilor actori, din interior și din exterior, care se exprimă frenetic în aceste zile și încerc să le corectez.” Cu toate acestea, la începutul mandatului, în ianuarie 2025, într-o conferință de presă, ministrul educației recunoștea că nu avea o imagine completă asupra învățământului preuniversitar. „Când am venit ministru știam cele trei componente, dar nu știam interesul atât de mare din partea publicului și a presei pentru zona preuniversitară, care este o zonă pe care sigur, ca rector, o cunosc, nu am pretenția că o cunosc extraordinar de bine, o cunosc bine și încep să o cunosc și mai bine ca ministru.” De-a lungul primelor luni de mandat, a oferit mai multe declarații în care arăta că se simte mai confortabil cu cercetarea și educația universitară decât cu școlile, liceele și grădinițele. „Nu am venit să schimb lucrurile, nu am venit să le continui exact cum a fost făcute, dar orice schimbare trebuie justificata. În baza raportului pe care o să-l am în luna mai, putem discuta alte abordări pe termen mediu și lung.” Raportul QX, lansat la termenul anunțat, nu conținea nicio prevedere care să apară în Legea Bolojan. La rândul ei, legea nu includea nicio propunere din documentul respectiv. Deși președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan își exprimaseră public sprijinul pentru viziunea lui David asupra reformei, măsurile adoptate ulterior s-au îndepărtat de acea direcție. Problema lipsei cadrelor didactice De-a lungul timpului, mesajele sale au făcut mult referire și la lipsa acută de cadre didactice cu care România se confruntă de o perioadă îndelungată. Aceeași discuție a fost deschisă și cadrul interviului susținut de acesta joi. „Este o problemă, noi spunem că se știe deja de doi ani, și la minister de 5-7 ani, profesorul Andruh a discutat la Academie despre chimie și despre alte domenii. Noi toți am fost de acord să vorbim despre o creștere salarială în sănătate atunci când am realizat că foarte mulți medici plecat din țară și nu m-ai aveam medici în spitale. Eu cred că trebuie să înțelegem că și în educație suntem cam în aceeași situație în acest moment: începem să nu mai avem suficienți profesor și atunci trebuie să venim cu a crește rolul și a îmbunătății profilul și rolul social pentru profesia didactică. Asta o faci cu multe lucruri: bonusuri, traininguri, dar pornești de la salariu. Salariul comunică omului cât preț pui pe el în societate. Altfel, noi putem pretinde că facem proiecte europene, granturi, sunt chestii punctuale. Dacă salariile de bază nu comunică importanța profesorului, nu o să facem absolut nimic. Ca rector am văzut de ani de zile că cei mai buni studenți adesea nu mai merg spre zona de învățământ preuniversitar și din cauza acestui lucru.”, a spus Daniel David. În raportul QX, se atrăgea atenția asupra situației suplinitorilor calificați, care nu au acces la posturi pe durată nedeterminată. Daniel David susținea necesitatea unui nou sistem de titularizare și a unor salarii mai mari pentru profesorii aflați la început de drum. Totuși, noile prevederi din Legea Bolojan favorizează profesorii deja titulari și impun un număr mai mare de elevi în clasă.
Dezastru la un liceu cu reputație respectabilă din județul Prahova. Niciun elev din cei 24 înscriși anul acesta nu a luat BAC-ul în această vară
E dezastru la un liceu cu reputație respectabilă. Niciun elev din cei 24 înscriși anul acesta nu a luat BAC-ul în această vară. Despre ce liceu este vorba. Contraperformanță dureroasă la examenul de bacalaureat din luna iunie pentru cei 24 de elevi înscriși la sesiunea din iunie. Niciun elev nu a reușit să promoveze examenul la Liceul Tehnologic de Transporturi din Ploiești. Acest liceu din Ploiești are o tradiție respectabilă în oraș. Conform datelor oficiale, toți cei 24 de candidați din seria curentă au picat BAC-ul. În total, au fost înscriși la examen 28 de candidați, însă 4 dintre aceștia proveneau din seriile anterioare. Doar ei au reușit să obțină medii peste 6, fiind singurii care își vor obține diploma de Bacalaureat. Restul, adică toți cei 24 de elevi din această serie, au picat cu brio. Unitatea de învățământ este singura din județul Prahova care a obținut promovabilitate zero în această vară. Dar nu este o situație fără precedent nici la nivel national și nici în județul Prahova. Anul trecut, altă unitate de învățământ din județ, respectiv Liceul Tehnologic Mecanic din Câmpina, înregistra același procent dureros, adică zero promovabilitate la examenul de bacalaureat, scrie Fanatik. Instituția de învățământ din județul Prahova a luat ființă în anul 1937, ca școală profesională, cu durata de 4 ani. Aceasta pregătea ucenici pentru meseriile: fierar, lăcătuş, cazangiu, lăcătuş locomotive şi vagoane, sudor, tâmplar, mecanic auto. În anul 1952 s-a transformat în Grupul Școlar Auto, iar în 1974 s-a transformat în Liceul Industrial Nr. 3. În 1998, el a redevenit Grupul Şcolar, cu specializarea Transporturi, iar din 2012 este Liceul Tehnologic de Transporturi Ploieşti. În mod normal, absolvenții ar trebui să fie pregătiți pentru meserii ca mecanic auto, tinichigiu vopsitor, electrician auto sau tehnician transporturi auto interne și internaționale. Or, să meargă mai departe la Facultatea de Transporturi. Însă se pare că nu este cazul în contextul actual, în care niciun elev din promoția 2025 nu a luat BAC-ul. CITEȘTE ȘI: Mirabela Năstase a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității Hyperion. Vreme de 3 ani a fost redactor la revista VIP, unde a făcut reportaje și interviuri … vezi toate articolele