Von der Leyen și Antonio Costa și-au anunțat favoriții de la Eurovision. Concursul, între muzică și tensiuni politice
Concursul Eurovision a rămas, până în ziua de astăzi, unul dintre cele mai urmărite evenimente din Europa, însă dincolo de muzică și spectacol, competiția continuă să fie marcată și de teme politice. Înaintea marii finale de sâmbătă, 16 mai, de la Viena, mai mulți lideri europeni au vorbit despre melodiile lor preferate din istoria concursului. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat pentru POLITICO că piesa „Waterloo” a trupei ABBA, câștigătoare în 1974, rămâne cea mai „emblematică” melodie Eurovision din toate timpurile. Potrivit acesteia, piesa suedezilor „a devenit parte a patrimoniului cultural european și a lansat unul dintre cele mai emblematice grupuri pop din istorie”. Totodată, von der Leyen a mai spus că melodia care o emoționează cel mai mult este „Ne partez pas sans moi”, interpretată de Céline Dion pentru Elveția în 1988. „Ce voce, ce emoție”, a afirmat lidera Comisiei Europene. Dintre piesele mai recente, oficialul european a lăudat piesa „Euphoria” a lui Loreen, câștigătoare pentru Suedia în 2012. Și președintele Consiliului European, António Costa, are o piesă muzicală favorită din cadrul Eurovision, cu o puternică încărcătură istorică. Un purtător de cuvânt al acestuia a declarat că melodia sa preferată este „E depois do adeus”, interpretată de Paulo de Carvalho pentru Portugalia în 1974. Deși nu a câștigat concursul, cântecul a devenit ulterior simbol al Revoluției Garoafelor și al tranziției democratice din Portugalia. Competiția a avut deseori și o semnificație geopolitică. După căderea Cortinei de Fier, participarea unor țări precum Polonia, statele baltice sau Ucraina a fost văzută drept un simbol al unității europene. Un exemplu important este piesa „1944”, interpretată de Jamala, care a câștigat Eurovision în 2016 și a făcut referire la deportarea tătarilor crimeeni în perioada stalinistă. În acest an, Eurovision este din nou în centrul controverselor politice. Spania, Olanda, Irlanda, Islanda și Slovenia au anunțat că vor boicota competiția din cauza participării Israelului, reprezentat de Noam Bettan. La Bruxelles a fost organizat chiar și un eveniment alternativ, „Uniți pentru Palestina”. În paralel, însă, reprezentantul Israelului a vorbit despre „șocul” provocat de huiduielile și protestele din timpul semifinalei. Oficialii israelieni au spus că înaintea concursului au apărut zeci de mii de mesaje antisemite online. Ministrul israelian al culturii și sportului, Miki Zohar, a criticat apelurile la boicot și a spus că Eurovision „este o celebrare a muzicii, culturii și fraternității dintre națiuni, nu o platformă pentru a marca puncte politice”. România s-a calificat în finala Eurovision Anul acesta, România, reprezentată de Alexandra Căpitănescu, s-a calificat joi seara în finala concursului Eurovision, care va avea loc sâmbătă. Alexandra Căpitănescu a reprezentat țara noastră cu piesa „Choke Me”, o combinație de rock alternativ, pop întunecat și influențe nu-metal, considerată una dintre cele mai neobișnuite propuneri românești din ultimii ani. La doar 22 de ani, Alexandra Căpitănescu a devenit cunoscută publicului după ce a câștigat, în 2023, sezonul 11 al emisiunii Vocea României, în echipa lui Tudor Chirilă. Pe lângă muzică, artista are și un parcurs academic mai puțin obișnuit pentru lumea showbizului. Alexandra a absolvit Facultatea de Fizică și urmează în prezent un master în fizică medicală la București. Este pasionată de știință, istorie, geografie și arte, iar profilul său a atras atenția presei internaționale încă din momentul anunțului participării sale la Eurovision.
FT: Marco Rubio spune nu întâlnirii cu unii lideri europeni privind războiul din Ucraina. Care este motivul
Secretarul de stat american Marco Rubio nu a participat la întâlnirea cu liderii europeni privind subiectul războiului din Ucraina. Acesta urma să se vadă, vineri după-amiază, la Munchen, cu lideri din țări precum Germania, Polonia, Finlanda și cu reprezentanți ai Comisiei Europene. Totuși, a anulat totul pe ultima sută de metri din cauza unor conflicte de program, scrie Financial Times, citând un oficial american. „Secretarul nu va participa la întâlnirea din formatul Berlin privind Ucraina, având în vedere numărul de întâlniri pe care le are în același timp. El se ocupă de problema Rusiei-Ucraina în multe dintre întâlnirile sale de aici, de la München”, a spus oficialul american pentru FT. Un oficial european a catalogat anularea întâlnirii drept „o nebunie”, în timp ce un alt oficial a subliniat că întâlnirea dintre ceilalți lideri nu a avut substanță în contextul absenței SUA de la discuții. Totuși, Marco Rubio a vorbit cu Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, iar tema centrală a discuțiilor dintre cei doi a fost Ucraina. Alte teme abordate au fost NATO și rolul Europei în cadrul acesteia, a spus un oficial german pentru FT. Marco Rubio urmează să țină un discurs sâmbătă dimineață la Conferința de Securitate de la München, iar discursul este așteptat de oficialii europeni, pentru a vedea cum a evoluat poziția președintelui Donald Trump față de aliații istorici ai SUA. În perioada 13-15 februarie, liderii europeni se reunesc la Munchen pentru a discuta despre viitorul alianței transatlantice, relații diplomatice și războiul din Ucraina.
Liderii europeni critică vizita recentă a lui Viktor Orbán și Vladimir Putin la Moscova
Liderii europeni au reacționat vineri față de vizita premierului maghiar Viktor Orbán la Moscova, unde s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin. În cadrul unei conferințe de presă cu omologul său sloven la Berlin, cancelarul german Friedrich Merz a spus că Orbán s-a prezentat la Kremlin „fără un mandat european”. Friedrich Merz a spus că nu a fost surprins de deciziile lui Orbán, din motiv că nu este prima dată când acestea acționează independent. El se îndoiește, totuși, că prim-ministrul maghiar va contribui la oprirea războiului din Ucraina. Viktor Orbán „are propriile idei despre cum să se încheie acest război. Până acum, acestea nu au fost realizate”, a spus Friedrich Merz. Cancelarul german a spus că este rezervat privind șansele că Orbán „va avea mai mult succes de data aceasta decât ultima dată”. Ultima vizită a lui Viktor Orbán la Moscova a avut loc în iulie 2024, când a declarat că este într-o „misiune de pace”. Prim-ministrul sloven Robert Golob a susținut punctul de vedere al lui Merz, și speră că vizita lui Viktor Orbán „nu va cauza daune majore”. „Nu ne așteptăm la niciun beneficiu sau avantaj de pe urma acestei vizite”, a spus Golob. Întâlnirea dintre Putin și Orbán În întâlnirea cu Vladimir Putin, Viktor Orbán a declarat că Budapesta ar putea organiza un summit între Rusia și Statele Unite pentru a discuta un plan de pace în Ucraina. „Ungaria este interesată de pace… Ungaria este pregătită să găzduiască astfel de discuții și să ofere asistență pentru finalizarea cu succes a acestui proces”, i-a spus Orbán președintelui rus. Președintele Rusiei i-a mulțumit lui Orbán și a mai declarat că ideea de a considera Ungaria ca potențială locație pentru o întâlnire a venit de la Washington. „A fost propunerea lui Donald [Trump]. El a spus imediat: «Amândoi avem relații bune cu Ungaria, dumneavoastră aveți, și la fel și eu, așa că propun această opțiune»”, a spus Putin. Președintele rus a mai spus că ar fi „încântat” să vină la Budapesta în cazul în care „negocierile cu SUA vor duce la acest lucru”.
Întâlnire cu mize mari: Zelenski a ajuns la Washington pentru discuții cu Trump. La ce oră se vor întâlni cei doi lideri
Într-un mesaj postat pe platforma X, Zelenski a anunțat că a ajuns în Washington, iar în cursul zilei de astăzi va avea discuții cu Donald Trump. „Am ajuns deja la Washington. (…) Îi sunt recunoscător președintelui SUA pentru invitație. Cu toţii împărtăşim dorinţa puternică de a pune capăt rapid şi definitiv acestui război. Iar pacea trebuie să fie durabilă. Nu aşa cum a fost acum câţiva ani, când Ucraina a fost forţată să renunţe la Crimeea şi la o parte din estul ţării noastre – o parte din Donbas – iar Putin a folosit pur şi simplu acest lucru ca trambulină pentru un nou atac. Sau când Ucraina a primit aşa-numitele „garanţii de securitate” în 1994, care nu au funcţionat. Desigur, Crimeea nu ar fi trebuit cedată atunci, la fel cum ucrainenii nu au cedat Kievul, Odesa sau Harkiv după 2022”, a fost mesajul publicat de Zelenski pe X. I have already arrived in Washington, tomorrow I am meeting with President Trump. Tomorrow we are also speaking with European leaders. I am grateful to @POTUS for the invitation. We all share a strong desire to end this war quickly and reliably. And peace must be lasting. Not… — Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) August 18, 2025 Rusia trebuie să încheie războiul pe care tot ea l-a început Liderul de la Kiev s-a declarat încrezător că va primi garanții de securitate și a mulțumit atât poporului american, dar și aliaților pentru sprijinul oferit până în prezent. „Rusia trebuie să pună capăt acestui război, pe care ea însăși l-a început. Și sper că forța noastră comună cu America, cu prietenii noștri europeni, va forța Rusia să încheie o pace reală”, a mai spus Zelenski. Întâlnirea de astăzi este una cu mize mari, în contextul în care aceasta are loc la 3 zile după ce Donald Trump s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin în Alaska. În plus, este pentru prima dată când liderul de la Casa Albă îi primește pe liderii europeni și pe președintele ucrainean într-o astfel de formulă. „Mâine (astăzi – n.r.) va fi o zi importantă la Casa Albă. Niciodată nu au fost atât de mulţi lideri europeni în acelaşi timp. Este o mare onoare pentru mine să îi primesc!”, a scris Trump. Potrivit programului, Trump și Zelenski vor avea întâlnirea bilaterală la ora 20:15 (ora Kievului și ora României). De asemenea, discuțiile sunt programate să dureze aproximativ o oră. Președintele american a transmis clar că, în viziunea sa, Ucraina ar trebui să renunțe la aderarea la NATO și să accepte pierderea definitivă a Crimeei. Liderii europeni care îl însoțesc pe Zelenski în discuțiile cu Trump sunt Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene; Friedrich Merz, cancelarul Germaniei; Alexander Stubb, președintele Finlandei; Emmanuel Macron, președintele Franței; Georgia Meloni, premierul Italiei; Keir Starmer, prim-ministrul Marii Britanii, și Mark Rutte, secretarul general al NATO.
Liderii europeni au fost invitați la întâlnirea de luni de la Washington dintre Trump și Zelenski
Această întâlnire apare pe fondul tensiunilor crescânde din Ucraina și a negocierilor internaționale privind conflictul din regiune. Potrivit sursei, întâlnirea are scopul de a discuta progresul negocierilor de pace și modalitățile prin care comunitatea europeană poate sprijini eforturile Ucrainei. Reuniunea de la Washington este organizată la doar câteva zile după summitul dintre președintele Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin, desfășurat în Alaska. Administrația americană a declarat că întrevederea cu liderul de la Kremlin a adus „progrese importante”, deși nu a fost semnat niciun acord concret pentru încheierea conflictului din Ucraina. „Nu există un acord până nu există un acord. Dar avem o şansă foarte bună să ajungem acolo”, a spus Trump. Experții internaționali consideră că implicarea liderilor europeni în întâlnirea de la Casa Albă va întări dialogul transatlantic și va oferi un cadru pentru coordonarea sprijinului politic, economic și militar pentru Ucraina. Oficialii europeni care vor participa nu au fost nominalizați încă, însă se așteaptă ca reprezentanți din țările membre ale Uniunii Europene și NATO să fie prezenți. De asemenea, acest eveniment ar putea oferi oportunitatea de a discuta sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei și de a consolida angajamentele internaționale pentru pace și securitate regională. Casa Albă a transmis că agenda va include subiecte precum securitatea energetică, reconstrucția Ucrainei și continuarea sprijinului militar și umanitar. Prin această întâlnire, liderii europeni și cei americani își propun să coordoneze eforturile pentru soluționarea pe termen lung a conflictului și pentru stabilitatea regiunii.