Trendul ingenios ce ascunde îmbătrânirea, popular în rândul vedetelor. Brad Pitt s-a alăturat tendințelor
Actorul Brad Pitt, în vârstă de 62 de ani, a purtat recent, la o cină în Paris, alături de iubita sa, Ines de Ramon, purtând ochelari de vedere în stil retro și o cămașă, dar și un pardesiu roz. Cu aceiași ochelari a fost văzut și la Roland-Garros, acolo unde i-a potrivit la o cămașă de culoare albă. Ochelarii în stil aviator reprezintă un element destul de nou în look-ul lui Brad Pitt. De regulă, acest tip de ochelari sunt purtați de bărbați mai tineri, dar recent, ochelarii par să fi devenit un element central al modei pentru bărbații „care intră în vârsta a treia”, dar nu sunt dispuși ca stilul lor vestimentar să devină «invizibil» din cauza înaintării în vârstă, potrivit The Guardian. Johnny Davis, directorul departamentului de lux al revistei Esquire, a observat această tendință. Expertul în stil a clasificat strategia drept una „ingenioasă”. „Nu încearcă să ascundă faptul că au ajuns la vârsta la care trebuie să poarte ochelari, ci îi înregistrează în stilul lor vestimentar”, a declarat Johnny Davis. Ochelarii în stil aviator, populari în rândul bărbaților Cu toate acestea, tendința de a alege ochelari „în trend” depășește sfera celebrităților. Jaki Baranski, responsabilă cu achizițiile de rame pentru o cunoscută companie producătoare de ochelari spune că modelul ochelarilor de vedere cu rame de aviator, numit „Glover”, identic cu ceea poartă Pitt este popular în rândul bărbaților cu vârste de peste 50 de ani. Ea spune că bărbații își aleg mai atent ramele de ochelari, la fel cum cineva ar face-o cu un ceas sau cu o pereche de adidași. „Bărbații acordă ceva mai mult timp alegerii unei perechi de rame din punct de vedere estetic. Este mai mult în concordanță cu modul în care cineva își alege un ceas sau o pereche de adidași”, spune Baranski. Brad Pitt et sa compagne Ines de Ramon sont allés dîner au restaurant Le Voltaire avant de rentrer au Bvlgari Hôtel, à Paris, France, le 6 juin 2026. Un mod bun de a evidenția stilul vestimentar Expertul în stil, Johnny Davis spune că ochelarii reprezintă un mod bun de a-ți evidenția stilul vestimentar. „Nu toată lumea se simte confortabil purtând culori vii, ținute la modă sau tendințe mai îndrăznețe, dar o pereche de ochelari deosebiți este altceva”, spune Davis. Acesta precizează că ochelarii îți permit să arăți că îți pasă cum ești îmbrăcat „fără să dai impresia că te străduiești prea mult”. Stilistul cu care a colaborat Brad Pitt, numit Taylor McNeill a creat ținute și pentru artistul Kendrick Lamar sau actorul Timothée Chalamet. În timp ce Brad Pitt ar fi putut primi de la McNeill sugestia de a-și reinventa look-ul, experta în materie de ochelari spune că bărbații de vârsta lui sunt parcă mai siguri de stilul lor vestimentar. „Ei știu cine sunt și ce le place. Toate aceste rame se potrivesc cu asta. Nu sunt extrem de discrete, ci transmit un fel de expresie personală”, spune Baranski. Schimbarea de stil poate fi interpretată greșit Cu toate acestea, în cazul lui Brad Pitt, motivul pentru care poartă ochelari poate fi interpretat greșit. „Oamenii compară genul acesta de lucruri cu clasicul Porsche al crizei vârstei de mijloc”, spune expertul în modă. „Dar eu cred că este aproape opusul. O mașină sport spune: «Uită-te la mine». Ochelarii interesanți spun: «Asta sunt eu»”, a conchis Johnny Davis.
Copiii bătuți de mici au șanse reduse să ia examene importante
Copiii care sunt bătuți sau pălmuiți de părinți au șanse mai mici să obțină rezultate bune la școală și sunt mai predispuși să manifeste comportamente agresive față de ceilalți, potrivit unui nou studiu realizat de University College London (UCL). Cercetarea, bazată pe date colectate de la aproximativ 19.000 de copii născuți în Marea Britanie la începutul anilor 2000, arată că efectele pedepselor fizice se resimt atât în performanțele școlare, cât și în comportamentul social al adolescenților. Copiii bătuți de mici au avut șanse mult mai mici să ia examenele importante Potrivit studiului, copiii care au fost pedepsiți fizic la vârstele de trei, cinci și șapte ani au avut șanse semnificativ mai mici să promoveze evaluările importante din sistemul britanic de învățământ secundar. Diferențele s-au menținut chiar și după ce cercetătorii au luat în calcul factori precum situația economică a familiei sau mediul social. Datele arată că 48% dintre copiii expuși repetat pedepselor corporale nu au reușit să promoveze cinci examene, inclusiv matematică, comparativ cu 42% dintre cei care nu au trecut prin astfel de experiențe. Copiii bătuți au deveni adolescenți violenți Autorii studiului spun că efectele apar încă din copilăria timpurie. Pălmuirea a fost asociată cu probleme de comportament la vârste mici și cu un nivel mai scăzut de alfabetizare. În adolescență, copiii care au fost loviți de părinți s-au dovedit mai predispuși la bullying, agresivitate, vandalism sau hărțuire online. Cercetătorii avertizează că impactul nu se limitează la familie, ci poate afecta societatea în ansamblu. Pedepsele fizice nu îmbunătățesc comportamentul copiilor „Pedepsele fizice nu îmbunătățesc comportamentul copiilor și, de fapt, au un impact negativ asupra bunăstării lor și sunt asociate cu rezultate mai slabe în viitor”, a declarat Joanna Barrett, reprezentantă a organizației pentru protecția copilului NSPCC. Rezultatele studiului au relansat dezbaterea privind interzicerea pedepselor corporale în Anglia și Irlanda de Nord. „Pedeapsa rezonabilă” În prezent, legislația engleză permite părinților să invoce „pedeapsa rezonabilă” dacă sunt acuzați că și-au lovit copiii. În schimb, Scoția și Țara Galilor au interzis deja astfel de practici. Dr. Anja Heilmann, cercetătoare principală în cadrul UCL și coordonatoarea studiului, consideră că actuala legislație ar trebui modificată. „Copiii au dreptul să fie crescuți fără nicio formă de violență”, a declarat aceasta.
Premierul Albaniei a publicat un videoclip AI în care apare în fustă mini. Mesajul transmis către influenceri
Liderul albanez a redistribuit videoclipul pe contul său de Instagram și a comentat simplu: „Cine a făcut asta, bravo”. Imaginile au apărut la scurt timp după un discurs susținut de Rama pe 7 iunie, în care acesta a criticat bloggerii și influencerii care au sprijinit protestele organizate împotriva unui proiect turistic de amploare ce urmează să fie dezvoltat pe litoralul Albaniei, mai arată Euronews. Ironii la adresa influencerilor În discursul său, premierul a susținut că mulți influenceri își construiesc notorietatea și câștigă bani prin intermediul rețelelor sociale fără să contribuie suficient la bugetul statului. Rama a ironizat protestatarii și creatorii de conținut online, afirmând că „bloggerii ar trebui să se provoace între ei, unul îmbrăcat ca un flamingo și altul îmbrăcat ca mine, pentru a vedea cine câștigă”. Premierul Albaniei în fustă mini, generat de AI: Sursa foto: Instagram/ediramaal Referirea la flamingo nu a fost întâmplătoare. La manifestațiile recente din Tirana, protestatarii au purtat decupaje și pancarte reprezentând flamingo roz, una dintre speciile protejate care trăiesc în zona vizată de dezvoltarea imobiliară. Un proiect controversat legat de familia Trump Protestele au fost declanșate de un proiect turistic de lux care include hoteluri, vile, apartamente și un port de agrement pe coasta sudică a Albaniei. Investiția este asociată cu Jared Kushner, ginerele fostului președinte american Donald Trump, și cu Ivanka Trump. O companie afiliată lui Kushner a primit statut de investitor strategic din partea autorităților albaneze. Proiectul vizează două zone sensibile: Laguna Narta, o rezervație naturală importantă pentru păsările migratoare, și insula Sazan, o fostă bază militară din perioada comunistă. Ecologiștii avertizează asupra impactului asupra mediului Organizațiile de mediu din Albania și din alte state europene susțin că lucrările pun în pericol una dintre cele mai valoroase zone de biodiversitate ale țării. Criticii afirmă că, de la sfârșitul lunii mai, utilaje grele au început să amenajeze drumuri de acces, să curețe terenuri și să instaleze garduri în interiorul zonei protejate. Mai multe grupuri ecologiste au acuzat autoritățile că permit distrugerea unor habitate naturale care au beneficiat de protecție timp de decenii. Guvernul de la Tirana respinge criticile și susține că proiectul ar putea transforma Albania într-o destinație premium pe piața turismului internațional, într-un moment în care țara încearcă să accelereze procesul de aderare la Uniunea Europeană.
Budapesta a depășit Bucureștiul într-un sondaj privind muzeele naționale. Capitala României nu se află nici în top 10
Luna trecută, Time Out a publicat clasamentul anual al celor mai bune orașe din lume pentru cultură, realizat pe baza răspunsurilor a peste 24.000 de locuitori din orașe incluse în sondaj. Deși termenul „cultură” este unul larg, analiza a vizat mai multe componente ale ofertei culturale, de la muzică live și spectacole clasice, până la teatru, comedie și, desigur, muzee și galerii, pentru a vedea unde orașele performează cel mai bine. Conform Time Out, Londra a fost desemnată câștigătoarea generală, dar atunci când vine vorba de o nișă culturală, cum sunt muzeele naționale și lista orașelor care găzduiesc cele mai bune astfel de instituții, Budapesta ocupă un loc onorabil. Clasată pe locul 8 în topul orașelor cu cele mai importante muzee, demne de vizitat oricând, capitala Ungariei a întrecut Bucureștiul, care de data aceasta nu se află pe nicio poziție din primele zece. Tot la capitolul muzee, Londra, câștigătoarea de anul trecut, a avut o evoluție foarte bună, ocupând locul trei, cu o rată de aprobare de 88% din partea localnicilor chestionați. Unul dintre motivele principale este accesul gratuit la multe muzee importante și accesibilitatea generală a scenei culturale. Totuși, Londra nu este pe primul loc. Cu o rată de aprobare de 90%, Madrid se clasează pe locul doi, în timp ce Paris ocupă prima poziție, fiind considerat cel mai bun oraș pentru muzee în acest an. Surpriză sau nu, lucrurile se inversează când vine vorba de galerii de artă. Aici, Paris și New York sunt la egalitate, cu o rată de aprobare de 68%, însă Londra conduce clasamentul cu 81%, poziționându-se pe primul loc. Clasamentul Time Out demonstrează că există în continuare o competiție foarte strânsă între marile capitale culturale, fiecare având puncte forte diferite în zona artistică. Muzeele din București și Budapesta, diferențe de viziune Când ne gândim la Budapesta, ne gândim automat la muzee mai mari, mai organizate și cu accent puternic pe artă europeană și istorie central-europeană, în timp ce Bucureștiul pune mult mai mult accent pe istoria națională, tradiții și colecții eclectice. Printre cele mai importante muzee din Budapesta se numără Muzeul Național al Ungariei, care prezintă istoria Ungariei de la antichitate până în epoca modernă, inclusiv revoluția din 1848, Muzeul de Arte Frumoase, un muzeu de talie europeană cu opere de Rembrandt, Goya, Rafael și artiști moderni, Galeria Națională a Ungariei, Muzeul de Arte Aplicate, Muzeul de Artă Contemporană Ludwig, dar și altele. Nici Bucureștiul nu se lasă mai prejos la capitolul muzee care încântă localnicii și turiștii, pentru că orașul a adunat de-a lungul anilor un arsenal mare de instituții culturale care pot fi vizitate. Pe lista muzeelor celor mai vizitate și căutate din București se numără Muzeul Național de Artă al României, unul dintre cele mai importante muzee din țară, găzduit în fostul Palat Regal din Piața Revoluției, Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC), un spațiu dedicat artei moderne și contemporane, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul Național de Istorie a României și poate chiar și Muzeul Colecțiilor de Artă. Totuși, sondajul a clasat Londra pe două poziții destul de importante în ambele categorii, atât când vine vorba de muzee, cât și la capitolul galerii. Pentru cei care ajung în Londra, recomandările includ vizitarea noului Muzeu V&A East, dar și expoziția „Frida: The Making of an Icon” de la Tate Modern. O altă atracție europeană când vine vorba de cultură este, bineînțeles, Parisul, unde vizitatorii pot descoperi instalația „La Caverne du Pont Neuf”, o lucrare imersivă amplasată pe cel mai vechi pod al orașului, cu acces gratuit după finalizarea amenajărilor. În topul general al muzeelor, primele zece orașe cele mai căutate sunt: Paris (97%), Madrid (90%), Londra (88%), New York (85%), Chicago (79%), Florența (78%), Praga (77%), Budapesta (76%), Viena (76%) și Lisabona (73%). La categoria galerii, clasamentul arată astfel: Londra (81%), Paris (68%), New York (68%), Florența (63%), Madrid (61%), Edinburgh (61%), Roma (60%), Melbourne (60%), Praga (58%) și Washington D.C. (56%).
Avertismentul unui nutriționist: Grăsimile pe care le mâncăm ne lovesc drept în inimă
Avertismentul a fost lansat de Mihaela Bilic. „Grăsimile pe care le mâncăm ne lovesc drept în inimă. De multe ori nu conștientizăm felul în care mâncarea intră în contact cu corpul nostru. Mestecam alimentele, le îndesăm în stomac și apoi ne culcăm pe-o ureche, are el grijă intestinul să le fragmenteze și ficatul să le proceseze! Lucrurile sunt mai simple…sau mai complicate de atât”, a scris Bilic pe Facebook. Ea a explicat ce efecte produc zahărul și proteinele asupra corpului uman. „Pentru amidon/zahăr ruta e rapidă: în intestin sunt desfăcute în fragmente mici de glucoză (cu efort minim și fără intervenția enzimelor de digestie) care trec direct în sânge și de aici direct la toate celulele din corp; în ficat ajunge doar excesul de glucoză, care va fi transformat în grăsime de rezervă! Cu proteinele e mai complicat: e nevoie de prezența enzimelor din ficat și pancreas care să desfacă proteinele în aminoacizi pe care ficatul îi va metaboliza și din care se construiesc celule noi”, a transmis Mihaela Bilic. Ce spune Bilic despre grăsimi Grăsimile nu pot fi asimilate în sânge, a avertizat Bilic. „Grăsimile au un statut aparte: nu pot fi asimilate în sânge pentru că nu se dizolvă în apă! Grăsimile sunt colectate în vasele limfatice din intestin și transportate în ductul limfatic central care se varsă direct în inimă! Că e vorba de ulei de măsline sau prăjeli, tot ce înghițim ajunge rapid în inimă și abia apoi trece prin ficat, unde poate fi eventual neutralizat/detoxificat Dacă vă imaginați acest parcurs special al grăsimilor alimentare prin sistemul limfatic, poate o să vă gândiți de două ori înainte să mâncați produse ultraprocesate, grăsimi vegetale saturate, fast-food și prăjeli”, a adăugat Bilic. Sfatul lui Bilic Concluzia aparține nutriționistului. „Grăsimea e mai degrabă un condiment decât un aliment, deci merită să cheltuim mai mult pentru puțin și bun…vă recomand, din inimă!”, a precizat Mihaela Bilic. Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces atât la nivel mondial, cât și în România.
Bucureștenii, triștii lumii. Capitala României se află în coada unui clasament care arată ce departe suntem de orașele fericite
În același top, Bucureștiul este depășit la capitolul fericire de aproape toate marile orașe europene și se află în compania ultimelor poziții din clasament, alături de orașe din SUA și America Latină, arată Happy City Index. Nordul Europei domină topul fericirii urbane Primele locuri sunt ocupate de orașe din nordul Europei și din zone dezvoltate economic. Copenhaga, Helsinki și Geneva conduc clasamentul, fiind considerate modele de echilibru între economie, mediu și calitatea vieții. Topul include 251 de orașe și este realizat pe baza a zeci de indicatori care măsoară viața urbană în detaliu. Ce măsoară, de fapt, acest index Happy City Index nu este doar un top al „fericirii”, ci un indicator complex al calității vieții. Clasamentul ia în calcul mai multe criterii esențiale: guvernanță, economie, mediu, mobilitate, sănătate și nivelul de satisfacție al locuitorilor. În total, analiza se bazează pe zeci de indicatori și pe sute de mii de date colectate la nivel global, ceea ce face ca rezultatele să fie relevante pentru comparații internaționale. Un semnal de alarmă pentru Capitală Poziția ocupată de București indică probleme structurale care afectează viața de zi cu zi: infrastructură, trafic, poluare sau servicii publice. Clasarea pe unul dintre ultimele locuri nu înseamnă doar o imagine slabă la nivel internațional, ci și un semnal că sunt necesare schimbări majore pentru a îmbunătăți viața locuitorilor. În contrast, orașele din top au investit constant în transport public, spații verzi, servicii medicale și politici urbane eficiente. Un clasament care arată direcția viitorului Autorii indexului subliniază că nu există un „oraș perfect”, dar există modele de dezvoltare care pot fi replicate. Happy City Index devine astfel un instrument de comparație și un ghid pentru orașele care vor să evolueze, nu doar un simplu clasament. Pentru București, poziția din 2026 este mai degrabă un punct de plecare decât un verdict final. Dacă te întrebai și care sunt cele mai fericite orașe din lume, acesta este topul primelor zece poziții din Happy City Index 2026: Copenhaga, Danemarca Helsinki, Finlanda Geneva, Elveția Uppsala, Suedia Tokyo, Japonia Trondheim, Norvegia Berna, Elveția Malmö, Suedia München, Germania Aarhus, Danemarca La polul opus, clasamentul arată și cele mai slab poziționate orașe, unde se află și Bucureștiul. Acesta este topul ultimelor zece orașe din lume: Kuching, Malaezia Chicago, Statele Unite Aguascalientes, Mexic Tucson, Statele Unite Indianapolis, Statele Unite București, România Dallas, Statele Unite Nashville, Statele Unite Guadalajara, Mexic Kiev, Ucraina
Exerciții NATO: Franța testează tehnologia de luptă bazată pe AI, ca alternativă la sistemul dezvoltat în SUA
Potrivit declarațiilor date de generalul Patrick Justel, șeful adjunct al Statului Major General al Armatei Franceze, noul sistem „Arcadia”, bazat pe AI, este o alternativă a sistemului american „Maven Smart”, dezvoltat de SUA. „Arcadia este răspunsul nostru la Maven”, a declarat Justel, citat de Defence News. Potrivit oficialului militar francez, utilizarea sistemului Maven de către NATO ridică probleme legate de suveranitatea digitală, „așa că se pune întrebarea dacă ar trebui să adoptăm Maven fără rezerve sau dacă ar trebui să căutăm alte soluții”. Armata franceză a testat deja sistemul „Arcadia”, în România, în cadrul exercițiului militar „Dacian Fall”, dar și „Orion 26” în Franța. Bazat pe lucrări în cadrul proiectului Artemis.IA Arcadia se bazează pe lucrările anterioare ale Ministerului Forțelor Armate, realizate în cadrul proiectului Artemis demarat în 2022, care utilizează inteligența artificială pentru a procesa volume uriașe de date din domeniul apărării. Oficialul militar a precizat că Armata Franceză a dezvoltat scenarii de utilizare pentru Arcadia atât la nivel intern, cât și în colaborare cu partenerii din industrie. Sistemul francez este conceput ca o alternativă mai rezilientă decât varianta americană, pentru că va fi „extrem de descentralizat”, spre deosebire de un sistem centralizat. Toate posturile de comandă fiind conectate la servere amplasate pe teren într-o arhitectură de rețea de tip mesh, și nu la un cloud centralizat la distanță. „În primul rând, distribuie datele și, în cazul distrugerii sau al pierderii conexiunii, ne permite să menținem autonomia părții rămase, iar în al doilea rând, este mai ușor de implementat”, a declarat Justel. Franța va desfășura sistemul Arcadia în cadrul exercițiului de interoperabilitate al NATO „Coalition Warrior” (CWIX), un exercițiu pe teren care va avea loc în Polonia în perioada 8-26 iunie. Nu este singurul program AI dezvoltat de francezi În cadrul activităților sale în domeniul inteligenței artificiale aplicate în domeniul comenzii și controlului, Armata Franceză a dezvoltat propriul model lingvistic de mari dimensiuni destinat ofițerilor de stat major. Programul se numește „Berthier” și are nume inspirat de șeful de stat major al lui Napoleon. Potrivit oficialului militar, sistemul AI este utilizat pentru sintetizarea informațiilor, extragerea datelor operaționale. Scopul său este sprijinirea elaborărilor de planuri de acțiune, însă deciziile finale sunt luate tot de comandanți.
Bucureștenii, triștii Europei. Capitala României ajunge în coada unui clasament global care arată ce departe suntem de orașele fericite.
În același top, Bucureștiul este depășit la capitolul fericire de aproape toate marile orașe europene și se află în compania ultimelor poziții din clasament, alături de orașe din SUA și America Latină, arată Happy City Index. Nordul Europei domină topul fericirii urbane Primele locuri sunt ocupate de orașe din nordul Europei și din zone dezvoltate economic. Copenhaga, Helsinki și Geneva conduc clasamentul, fiind considerate modele de echilibru între economie, mediu și calitatea vieții. Topul include 251 de orașe și este realizat pe baza a zeci de indicatori care măsoară viața urbană în detaliu. Ce măsoară, de fapt, acest index Happy City Index nu este doar un top al „fericirii”, ci un indicator complex al calității vieții. Clasamentul ia în calcul mai multe criterii esențiale: guvernanță, economie, mediu, mobilitate, sănătate și nivelul de satisfacție al locuitorilor. În total, analiza se bazează pe zeci de indicatori și pe sute de mii de date colectate la nivel global, ceea ce face ca rezultatele să fie relevante pentru comparații internaționale. Un semnal de alarmă pentru Capitală Poziția ocupată de București indică probleme structurale care afectează viața de zi cu zi: infrastructură, trafic, poluare sau servicii publice. Clasarea pe unul dintre ultimele locuri nu înseamnă doar o imagine slabă la nivel internațional, ci și un semnal că sunt necesare schimbări majore pentru a îmbunătăți viața locuitorilor. În contrast, orașele din top au investit constant în transport public, spații verzi, servicii medicale și politici urbane eficiente. Un clasament care arată direcția viitorului Autorii indexului subliniază că nu există un „oraș perfect”, dar există modele de dezvoltare care pot fi replicate. Happy City Index devine astfel un instrument de comparație și un ghid pentru orașele care vor să evolueze, nu doar un simplu clasament. Pentru București, poziția din 2026 este mai degrabă un punct de plecare decât un verdict final. Dacă te întrebai și care sunt cele mai fericite orașe din lume, acesta este topul primelor zece poziții din Happy City Index 2026: Copenhaga, Danemarca Helsinki, Finlanda Geneva, Elveția Uppsala, Suedia Tokyo, Japonia Trondheim, Norvegia Berna, Elveția Malmö, Suedia München, Germania Aarhus, Danemarca La polul opus, clasamentul arată și cele mai slab poziționate orașe, unde se află și Bucureștiul. Acesta este topul ultimelor zece orașe din lume: Kuching, Malaezia Chicago, Statele Unite Aguascalientes, Mexic Tucson, Statele Unite Indianapolis, Statele Unite București, România Dallas, Statele Unite Nashville, Statele Unite Guadalajara, Mexic Kiev, Ucraina
Am vrut să renunț de două ori la Eurovision / Cum a ajuns Dara să aducă Bulgariei prima victorie din istorie
Cântăreața Dara, artista care a adus Bulgariei prima victorie la Eurovision, a dezvăluit că a fost la un pas să renunțe de două ori la competiție, de teamă că participarea îi va afecta grav sănătatea mintală. Într-un interviu acordat BBC Newsbeat, artista în vârstă de 27 de ani a povestit că a avut un atac puternic de anxietate după ce a fost anunțată drept reprezentanta Bulgariei la concursul desfășurat la Viena. S-a gândit serios să renunțe „Am rămas tremurând în pat și am încercat să mă calmez timp de trei ore”, a spus Dara, care a explicat că fusese recent diagnosticată cu ADHD și se temea că presiunea Eurovisionului îi va agrava starea. Vedeta, cunoscută pentru stilul ei excentric și energic, spune că s-a gândit serios să renunțe inclusiv la muzică pentru a-și proteja echilibrul psihic. „Am simțit imediat că am făcut ceva rău, că nu sunt demnă”, a mărturisit ea. Cum a reușit să treacă peste Eurovision este considerat unul dintre cele mai solicitante concursuri muzicale din lume, iar artiștii trebuie să facă față unui program epuizant, unei expuneri uriașe și unei presiuni constante din partea publicului și a presei. Dara spune însă că terapia și strategiile de gestionare a anxietății au ajutat-o să treacă peste această perioadă. Exercițiile de respirație, desenul, meditația și ținerea unui jurnal au făcut parte din rutina care a ajutat-o să rămână concentrată în timpul competiției. Prioritățile ei au rămas aceleași „Nu m-am simțit niciodată mai calmă pe scenă, mai în siguranță”, a spus artista. Participarea Bulgariei a devenit una dintre cele mai memorabile din istoria recentă a Eurovisionului. Dara a câștigat concursul cu un avans record de puncte. La întoarcerea în Sofia, cântăreața a fost întâmpinată de mulțimi de fani, iar televiziunea publică bulgară a confirmat deja că ediția din 2027 va fi organizată în capitala Bulgariei. În ciuda succesului uriaș, Dara spune că prioritățile ei au rămas aceleași. „Vreau să am copii într-o zi. Vreau să fiu sănătoasă și asta este mai important decât succesul în carieră”, a declarat artista. „Ca om, succesul este foarte important pentru mine.”
Cititul dăunează grav sănătății / Neurologii spun de ce
Cititul întins în pat, un obicei considerat relaxant de multe persoane, poate provoca în timp probleme la nivelul gâtului, umerilor și ochilor, avertizează neurologul și osteopatul rus Vladimir Belash. Medicul a declarat pentru publicația rusă Gazeta.Ru că poziția culcată nu este corectă „fiziologic” pentru lectură, chiar dacă mulți oameni o percep ca fiind confortabilă. „Atât poziția culcat pe spate, cât și cea pe burtă pun presiune pe gât, pe mușchii joncțiunii cervicotoracice și pe centura scapulară”, a explicat Belash. Cititul e periculos pentru circulația sângelui Potrivit acestuia, menținerea unei astfel de poziții pentru perioade lungi poate duce la tensiune musculară, dureri cervicale și disconfort la nivelul umerilor. Neurologul avertizează și asupra posibilelor efecte asupra circulației sângelui. „Statul întins poate împiedica fluxul sanguin arterial și venos, iar acest lucru poate avea impact asupra stării generale de bine și a funcționării sistemului nervos”, a spus specialistul. Distanța incorectă se adaugă la disconfortul creat de poziție Problemele nu se opresc însă la durerile de gât. Vladimir Belash susține că lectura în pat poate suprasolicita și ochii, mai ales din cauza distanței incorecte față de carte și a iluminării slabe. „Cartea poate fi prea aproape sau prea departe, ceea ce provoacă oboseală oculară. Uneori un ochi este solicitat mai mult decât celălalt, pentru că textul este privit dintr-un unghi”, a explicat neurologul. La asta se adaugă și oboseala oculară Mai multe surse medicale confirmă că postura incorectă și iluminarea deficitară pot contribui la oboseala oculară, vedere încețoșată și dureri de cap asociate cititului. Specialiștii în oftalmologie atrag atenția că perioadele lungi de concentrare vizuală, fără pauze și în poziții incomode, pot accentua simptome precum tensiunea oculară sau migrenele. Cea mai bună poziție pentru citit Potrivit medicului, cea mai bună poziție pentru lectură este cea așezată, cu spatele sprijinit și cartea ținută la o distanță confortabilă de ochi. „Poziția optimă este să stai așezat, ușor rezemat de spătarul unui scaun sau fotoliu și să ții cartea în fața ta”, a precizat Belash. Neurologul recomandă și folosirea unei mese sau a unui suport pentru cărți, astfel încât gâtul și ochii să fie cât mai puțin solicitați. Medicii recomandă, de asemenea, pauze regulate în timpul lecturii și o lumină suficient de puternică pentru a reduce oboseala oculară și tensiunea musculară.