Bunica, cea mai veche locatară a Grădinii Zoo din San Diego a murit. Țestoasa de Galápagos a prins mandatele a 20 de președinți ai SUA, dar și două Războaie Mondiale
Animalul și-a dat ultima suflare în 20 noiembrie, după mai bine de un secol de mâncat varză, dar și alte legume favorite. Deși reprezentanții grădini nu știu precis circumstanțele exacte ale sosirii bătrânei țestoase la Grădina Zoologică din San Diego, aceștia spun că „Bunica” a sosit de la Gădina Zoologică din Bonx, New York. Ea a făcut parte din prin primul grup de țestoase de Galápagos care au ajuns acolo în 1928 sau 1931. Potrivit AP News, țestoasa a înduioșat mulți vizitatori de-a lungul timpului, pe măsură ce lumea se schimba în jurul său. Ea a prins schimbarea a 20 de președinți ai Statelor Unite, dar și două Războaie Mondiale. Țestoasa avea o fire mai timidă, însă era drăguță cu vizitatorii. Veterinarii de la Zoo spun că „Bunica” avea probleme cu oasele pe fondul vârstei sale înaintate, stare care i s-a înrăutățit în ultima perioadă. Pe contul de Social Media al Grădinii Zoologice, mulți dintre vizitatori povestesc că au vizitat-o când erau copii și că apoi s-au putut întoarce ani mai târziu, însoțiți de proprii lor copii pentru a le arăta bătrânul animal. Țestoasele de Galápagos, specii vulnerabile Potrivit sursei citate, țestoasele de Galápagos pot trăi peste 100 de ani în sălbăticie și aproape dublu în captivitate. Una dintre cele mai bătrâne țestoase din această specie s-a numit Harriet și a trăit la Grădina Zoologică din Australia în jur de 175 de ani. Ea a fost adusă din Insulele Galápagos în anul 1835, cât încă era de mărimea unei farfurii, măsurând un diametru de 25 – 20 de centimetri. În funcție de specie, aceste animale pot ajunge până la un diametru de 1,8 metri și pot să ajungă la o greutate de peste 400 de kilograme. Țestoasele din Galápagos includ 15 subspecii de țestoase din insule, dintre care trei au fost considerate dispărute. Restul sunt toate vulnerabile sau în pericol critic de dispariție, potrivit Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii.
Cât de des ar trebui să îți speli pijamalele? Un microbiolog pune capăt dezbaterii odată pentru totdeauna
Un microbiolog a oferit un răspuns clar dezbaterii aprinse de pe rețelele sociale despre cât de des ar trebui spălate pijamalele, dezvăluind că majoritatea oamenilor poartă hainele de noapte mult mai mult decât este igienic, scrie DailyMail. Deși mulți utilizatori online susțin că schimbarea zilnică este inutilă, noile recomandări științifice arată că purtarea repetată permite acumularea rapidă de transpirație, bacterii, ciuperci și fluide corporale. Pijamalele ar trebui schimbate zilnic pentru majoritatea persoanelor Dr. Primrose Freestone de la Universitatea din Leicester a declarat că, ideal, pijamalele ar trebui schimbate în fiecare noapte, mai ales în cazul celor care transpiră abundent în somn. Ea explică faptul că până și persoanele care fac duș înainte de culcare produc cantități considerabile de transpirație în timpul nopții, creând un mediu cald și umed în care microbii se dezvoltă rapid. Deși cei care transpiră foarte puțin pot întinde purtarea la trei sau patru nopți, Dr. Freestone avertizează că majoritatea se expun mirosurilor neplăcute și potențialelor infecții purtând pijamalele prea mult timp. Normele de igienă pentru pijamale, intens dezbătute pe rețelele sociale Întrebarea privind frecvența spălării hainelor de noapte a generat discuții aprinse online: unii consideră spălarea frecventă exagerată, în timp ce alții văd schimbarea săptămânală drept neigienică. Numeroși utilizatori susțin că transpirația, celulele moarte ale pielii și mirosurile corporale fac schimbarea zilnică necesară, în timp ce alții recunosc că poartă pijamalele până devin vizibil urât mirositoare. Controversa a scos la iveală cât de mult diferă obiceiurile de igienă ale oamenilor. Pijamalele murdare pot răspândi infecții și pot declanșa alergii Cercetări ale London School of Hygiene and Tropical Medicine arată că pijamalele pot transmite infecții, deoarece intră în contact direct cu zona genitală, transpirația și fluidele corporale. Dr. Freestone subliniază că flatulența eliberează particule microscopice de materii fecale în hainele de noapte, care se acumulează în timp și contribuie la mirosuri și creșterea microbiană. Acarienii și ciupercile se hrănesc, de asemenea, cu celulele de piele moarte din țesătură, putând declanșa astm sau infecții pulmonare fungice la persoanele vulnerabile. Cum să speli corect pijamalele pentru a elimina microbii Experții recomandă spălarea pijamalelor la minimum 60°C sau folosirea unui dezinfectant pentru rufe pentru a elimina bacteriile. Pentru o siguranță suplimentară, uscarea la temperatură înaltă sau călcarea cu abur pot distruge agenții patogeni rămași.
Cercetătorii japonezi dezvăluie un aliment obișnuit care ar putea reduce riscul de demență
Un nou studiu realizat în Japonia indică faptul că consumul regulat de brânză ar putea fi asociat cu un risc ușor mai scăzut de a dezvolta demență la vârste înaintate, scrie ScienceAlert. Cercetarea, comandată de compania alimentară Meiji Co. și desfășurată pe un eșantion de 7.914 persoane de 65 de ani sau peste, se adaugă altor dovezi că obiceiurile alimentare pot influența semnificativ sănătatea cognitivă pe termen lung. Deși rezultatele arată o asociere și nu o cauzalitate certă, ele oferă un element important în discuțiile privind prevenția demenței. Consumul săptămânal de brânză, asociat cu mai puține cazuri de demență Participanții au fost monitorizați timp de trei ani. Jumătate au declarat că mănâncă brânză cel puțin o dată pe săptămână, iar cealaltă jumătate au spus că nu consumă deloc. În rândul consumatorilor de brânză, 3,4% au dezvoltat demență, comparativ cu 4,5% dintre neconsumatori, o diferență modestă care echivalează cu aproximativ 10 cazuri suplimentare la 1.000 de persoane. Cercetătorii au ținut cont de variabile precum vârsta, sexul, nivelul de educație și veniturile, iar asocierea a rămas semnificativă chiar și după ajustarea pentru calitatea generală a dietei. Nutrienții și microbiomul intestinal pot explica efectul protector Brânza conține nutrienți cunoscuți pentru sprijinul acordat funcției cerebrale, printre care vitamina K, precum și bacterii benefice pentru intestin, care ar putea influența sănătatea cognitivă. Studii anterioare au asociat produsele lactate fermentate cu o sănătate cardiovasculară mai bună, un factor considerat important în riscul de demență. Deși studiul actual nu a analizat mecanisme biologice, cercetătorii spun că profilul nutritiv al brânzei oferă explicații plauzibile pentru tendința observată. Rezultatele arată că este nevoie de cercetări suplimentare Specialiștii subliniază că datele nu indică brânza drept un tratament sau o garanție împotriva demenței, ci doar un posibil factor alimentar benefic printre altele. În contextul creșterii numărului de cazuri de demență, mai ales în țări cu populație îmbătrânită, precum Japonia, cercetătorii spun că sunt necesare studii mai ample pentru a analiza tipurile de brânză, cantitățile recomandate și mecanismele implicate.
Cine are rezultate mai bune: cei care se culcă târziu sau cei care se trezesc devreme?
Noi dovezi științifice contestă ideile înrădăcinate despre cine performează mai bine, matinalii sau nocturnii, și dezvăluie o relație mult mai complexă între ritmul biologic de somn, funcțiile cognitive și sănătate, scrie Times of India. Deși societatea îi laudă adesea pe matinali pentru disciplină și productivitate, cercetările recente arată că ritmurile naturale de somn, determinate biologic, influențează puternic performanța, capacitatea cognitivă și starea de bine pe termen lung. Cei care se culcă târziu obțin scoruri mai mari la inteligență și procesare mentală Un studiu amplu realizat de Imperial College London pe peste 26.000 de adulți a descoperit că persoanele care se identifică drept „păsări de noapte” au obținut scoruri semnificativ mai mari decât matinalii la teste care evaluau raționamentul, memoria și viteza de procesare a informației. Cercetătorii au subliniat că tiparul natural de somn, modelat de factori genetici și circadieni, influențează semnificativ momentul în care oamenii funcționează la capacitate cognitivă maximă. Persoanele cu un ritm de somn intermediar (persoane care nu sunt nici matinale, nici nocturne) i-au depășit, de asemenea, pe matinali, sugerând avantaje care depășesc normele tradiționale ale productivității matinale. Oamenii cu program de somn nocturn sunt expuși unor riscuri de sănătate mai mari În ciuda performanțelor cognitive mai bune, persoanele care se culcă târziu prezintă constant riscuri crescute pentru afecțiuni metabolice și cardiovasculare. Studii publicate în Frontiers leagă tipul nocturn de un IMC (Indice de Masă Corporală) mai mare, glucoză crescută, niveluri ridicate de colesterol total și scăderea colesterolului HDL. Alte cercetări asociază culcatul târziu cu obezitate viscerală, rezistență la insulină și mortalitate mai mare, sugerând că nepotrivirea dintre ritmul intern și programul social produce un stres metabolic cronic. Cei care se trezesc devreme au un profil metabolic mai sănătos și un stil de viață mai stabil Deși matinalii nu excelează întotdeauna în sarcini cognitive, mai multe studii de cohortă arată că aceștia au profile metabolice mai sănătoase, inclusiv IMC mai scăzut, circumferință abdominală mai mică, markeri metabolici îmbunătățiți și o sănătate cardiovasculară mai bună. Aceste rezultate reflectă avantajele alinierii naturale la programele de lucru moderne și la ciclurile de lumină naturală. Poți să-ți schimbi tiparul de somn? Deși tiparele naturale de somn nu pot fi schimbate complet, cercetătorii afirmă că rutinele consecvente pot ajuta oamenii să își armonizeze ritmul natural cu cerințele zilnice. Alinierea somnului la programul social poate îmbunătăți atenția, dispoziția și markerii metabolici, fără a forța schimbări extreme care contrazic biologia personală.
Studiu: Opt feluri diferite în care se manifestă efectele pe termen lung ale COVID-19
O nouă analiză realizată de National Institutes of Health (NIH) a identificat opt tipare diferite ale simptomelor asociate efectelor pe termen lung ale COVID-19, marcând una dintre cele mai cuprinzătoare evaluări de până acum privind modul în care această afecțiune se dezvoltă și persistă, scrie Axios. Concluziile, publicate în Nature Communications, provin din inițiativa RECOVER, un proiect amplu de cercetare lansat în SUA în 2021 și care ar putea fi afectat de reducerile bugetare recente. Studiul urmărește evoluția efectelor pe termen lung ale COVID-19 pe parcursul a 15 luni Cercetătorii au monitorizat 3.659 de participanți, dintre care 69% femei, între trei și 15 luni după infecție, aproape toate cazurile fiind din perioada variantei Omicron. Ei au descoperit că efectele pe termen lung ale COVID-19 nu reprezintă o afecțiune unitară, ci o colecție de traiectorii simptomatice distincte. Unii participanți au prezentat simptome persistente și intense, în timp ce alții au observat dispariția lor în câteva luni. Unele tipare au arătat fluctuații bruște, iar un grup mic a avut simptome atât de rare încât nu au îndeplinit niciodată criteriile oficiale pentru a fi încadrați în categoria efectelor pe termen lung ale COVID-19. Opt tipare de simptome identificate Studiul a conturat opt evoluții: simptome persistente și intense, simptome fluctuante, ameliorare treptată, simptome timpurii care dispar în șase luni, agravare progresivă, simptome declanșate de epuizare post-efort, creștere treptată fără a depăși pragul diagnostic, și simptomatologie minimă pe toată durata monitorizării. Oamenii de știință spun că definirea acestor traiectorii este „crucială” pentru dezvoltarea unor tratamente țintite și pentru identificarea celor mai vulnerabile persoane. Cele mai frecvente simptome și tendințele actuale ale COVID Specialiștii au subliniat că mecanismele biologice din spatele efectelor pe termen lung ale COVID-19 rămân neclare, însă simptomele frecvente includ oboseala, ceața mentală, amețeala, problemele gastrointestinale, palpitațiile și durerile toracice, modificările dorinței sexuale, setea accentuată, tusea persistentă și pierderea gustului sau mirosului. Între timp, datele Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) arată o creștere a activității COVID în 19 state americane, deși nivelurile sunt încă sub cele din 2024.
Inspirat de copiii săi să-și bage chibrituri în nas, un suedez a ajuns să doboare recordul mondial / Sunt un talent înnăscut
Copiii suedezului Martin Ströby sunt foarte mândri de tatăl lor care a doborât recordul mondial la numărul de bețe de chibrit introduse în nas. Ei spun că acum au cu ce să scoată capul în lume, după ce reprezentanții Cărții Recordurilor au venit să omologheze recordul deținut, până la el, de cineva care a putut să-și îndese doar 68 de bețe de chibrit în cavitatea nazală. Martin Ströby a declarat pentru Guiness World Record că s-a lăsat inspirat, în demersul de a doborî un record mondial, de propriii săi copii, care l-au încurajat și au fost o sursă de sprijin pentru el spunându-i „ce tare ar fi să ai și tu un record mondial la ceva, tati!”. Suedezul a mărturisit pentru Guiness World Records că, într-o primă fază, s-a panicat – nu avea competențe pentru nimic și era cât pe ce să abandoneze proiectul, susținând că nu e suficient de bun la nimic. „Sunt un talent înnăscut” „La început m-am gândit: „Nu sunt suficient de bun la nimic pentru a fi cel mai bun din lume”, dar după ce copiii mei mi-au arătat toate recordurile mondiale, am început să mă gândesc că aș putea găsi unul pe care aveam șansa să-l dobor, așa că am început căutarea unuia potrivit”, a spus Ströby. „După ce am făcut proba, am descoperit că puteam să-mi întind mult nările și, în același timp, să ignor durerea provocată de introducerea tuturor acelor chibrituri acolo, așa că aș spune că sunt un talent înnăscut”, a spus Ströby. A ignorat gravitația și a reușit „Totuși, am încercat să găsesc o tehnică bună, deoarece chibriturile îmi cădeau încontinuu din nări. Trei chibrituri introduse însemnau că îmi cădeau automat unul sau două. Am mai făcut câteva probe și, în cele din urmă, am găsit o tehnică pe care o puteam utiliza pentru a minimiza numărul de chibrituri care îmi cădeau.” Cu răbdare și perseverență, suedezul nu a cedat în fața greutăților date de gravitație. El a ajuns să doboare recordul anterior de 68 de bețe de chibrit cu 81, devenind, astfel, un adevărat model pentru copiii săi, care acum pot să stea liniștiți. „Ca tată, vreau ca și copiii mei să mă admire așa cum îl admir eu pe tatăl meu, care m-a învățat mai mult decât pot scrie”, a spus deținătorul recordului mondial la cele mai multe bețe de chibrituri în nas.
O nouă speranță pentru diabet: eliminarea celulelor îmbătrânite ar putea controla mai bine glicemia
Un nou studiu arată că îndepărtarea celulelor senescente (îmbătrânite), cunoscute informal drept „celule zombie”, din vasele de sânge poate îmbunătăți semnificativ sănătatea metabolică, și ar putea reprezenta un progres semnificativ în tratarea diabetului și a altor afecțiuni asociate îmbătrânirii, scrie LiveScience. Concluziile, publicate în revista Cell Metabolism, evidențiază modul în care celulele endoteliale îmbătrânite (cele care căptușesc interiorul vaselor) pot deregla controlul glicemiei și pot alimenta inflamația cronică. Celulele senescente, identificate ca factori cheie ai disfuncțiilor metabolice Cercetătorii de la Cedars-Sinai Medical Center au indus senescența la șoareci printr-o dietă bogată în grăsimi sau expunere la radiații, apoi au analizat schimbările metabolice rezultate. Atunci când celulele endoteliale senescente au fost eliminate de la șoarecii obezi, animalele au prezentat reducerea masei grase, un control mai bun al glicemiei și o funcție metabolică globală îmbunătățită. În schimb, transplantarea acestor celule în șoareci sănătoși a indus rezistență la insulină și niveluri crescute ale glucozei. Oamenii de știință atribuie acest efect compușilor inflamatori secretați de celulele îmbătrânite, cunoscuți sub numele de fenotip secretor asociat senescenței (SASP). Acești compuși perturbă procesarea normală a nutrienților și, în final, metabolismul întregului organism. Medicamentele senolitice dau rezultate promițătoare la șoareci dar și în mostre umane În faza a doua a studiului, șoarecii au fost tratați cu fisetină, un medicament senolitic utilizat anterior pentru eliminarea celulelor senescente. Atât șoarecii obezi, cât și cei normoponderali au prezentat reducerea senescenței endoteliale și o toleranță mai bună la glucoză. Efecte similare au fost observate și în mostrele recoltate de la șase adulți cu obezitate. Experții afirmă că cercetarea ar putea deschide drumul unor terapii ce vizează senescența vasculară la nivelul mai multor organe, având în vedere rolul central al vaselor de sânge în reglarea metabolismului. Totuși, oamenii de știință subliniază că sunt necesare studii clinice pentru a verifica dacă aceleași mecanisme se aplică și la oameni.
Un expert în neurologie dezvăluie 6 obiceiuri care îți pot menține creierul tânăr
Un neurocercetător de la Universitatea Johns Hopkins spune că creierul poate rămâne ager chiar și la vârste înaintate, ba chiar se poate întări, cu ajutorul unor obiceiuri zilnice țintite, scrie Business Insider. Dr. Majid Fotuhi, care a studiat declinul cognitiv timp de peste 30 de ani, și-a schimbat stilul de viață după vârsta de 50 de ani pentru a-și crește șansele de a deveni un „super-ager”, adică o persoană cu o sănătate cognitivă similară cu a cuiva cu decenii mai tânăr. Antrenamentele fizice zilnice, baza rutinei sale pentru un creier sănătos Fotuhi își începe fiecare dimineață cu exerciții, alternând antrenamente cu greutăți, sesiuni de pedalat pe Peloton și plimbări lungi cu bicicleta, însumând 60–80 de mile pe săptămână. Studiile arată că antrenamentele cardio și de forță regulate îmbunătățesc fluxul sanguin cerebral, stimulând memoria și viteza de procesare. El evită și scurtăturile, precum liftul, întărind ideea că mici provocări fizice frecvente aduc beneficii mari pe termen lung. Dieta mediteraneană, omega-3 și evitarea strictă a alimentelor procesate Fotuhi urmează o dietă mediteraneană bazată pe alimente integrale, proteine slabe, pește și grăsimi sănătoase. Într-o zi obișnuită consumă ovăz cu proteine, iaurt, fructe de pădure și somon cu salată. Evită complet alimentele procesate și dulciurile, asociate cu inflamația și declinul cognitiv. Singurul supliment pe care îl recomandă sunt acizii grași omega-3, în special DHA și EPA, susținuți de numeroase studii pentru beneficii asupra memoriei și prevenirea Alzheimerului. Provocări mentale, învățare socială și gestionarea stresului Pentru a-și menține mintea activă, Fotuhi învață lucruri noi zilnic: predă, citește literatură științifică, joacă șah, jocuri de cărți rapide, Sudoku, ia lecții săptămânale de dans și călătorește frecvent. De asemenea, evită să folosească GPS-ul și calculatorul, pentru a-și stimula orientarea și raționamentul. Gestionarea stresului și reducerea cortizolului sunt esențiale în rutina sa. Menține o atitudine pozitivă și prioritizează somnul profund, pe care îl descrie drept „un ciclu de spălare nocturnă a creierului”.
Formă agresivă de cancer de sân, oprită din evoluție printr-o terapie țintită, cu toxicitate redusă
O terapie țintită, identificată de cercetătorii de la Facultatea de Medicină a Universității din California, San Diego, ar putea opri dezvoltarea unei forme foarte agresive de cancer de sân. Cancerul de sân triplu-negativ, una dintre cele mai agresive și dificil de tratat forme de cancer, este definit de lipsa a trei receptori: 1) – receptorul hormonal pentru estrogen, 2) – receptorul hormonal pentru progesteron, 3) – receptorul 2 de creștere a factorului de creștere epidermic. Din cauza lipsei acestor receptori, cancerul de sân triplu-negativ nu răspunde la terapiile hormonale și nici la terapiile anti-HERS2 (Human Epidermal Receptor factor receptor 2). Tratamentul conjugat anticorpi – medicament Abordarea pusă la punct de echipa de cercetători utilizează un sistem anticorp-medicament – un anticorp identifică celulele canceroase și le administrează, în mod țintit, o terapie extrem de puternică, fără să afecteze celulele sănătoase din jur. Acest tip de tratament – conjugat anticorpi – medicament – face posibilă utilizarea unor medicamente de chimioterapie care altfel ar fi mult prea agresive pentru a fi administrate singure, dar, în conjuncție cu altele, ele promit tratarea unor tipuri de cancer pentru care nu exista cură până acum. Cancerul triplu-negativ reprezintă 10-15% din toate tipurile de cancer de sân invaziv și este considerat cel mai dificil de tratat tip de cancer. Un tip de cancer agresiv, cu anumite preferințe 316.950 de femei și 2.800 de bărbați se estimează că vor fi diagnosticați cu acest tip de cancer în viitorul apropiat. Agresivitatea și faptul că nu există simptome pentru a putea fi identificat din timp face ca știrea că a fost pus la punct un tratament țintit să fie una extrem de bună pentru pacienți și pentru comunitatea medicală deopotrivă. Acest tip de cancer afectează mai mult femeile tinere, de culoare și pe cele cu anumite mutații genetice. În ce constă tratamentul Pe suprafața celulei canceroase există o proteină care se numește FZD7. Sistemul conjugat anticorp – medicament vizează în mod țintit celulele ce prezintă această proteină. Prin proiectarea acestui cocktail, cercetătorii au observat că au redus semnificativ creșterea tumorii la șoarecii de laborator, fără toxicitate observabilă. Această abordare s-a dovedit eficientă și în liniile celulare umane de cancer de sân trigeminal. Desigur că mai este nevoie de cercetări suplimentare, însă rezultatele atât de bune ale studiului promit o cale eficientă de tratament pentru pacientele cu cancere de sân agresive, pentru care nu există, în prezent, terapii. Cercetătorii de la Universitatea din San Diego speră ca acest tip de tratament să dea roade și pentru alte tipuri de cancer, cu biologie similară.
Lux și opulență de lângă Moscova: Un „Versailles” secret pentru oligarhii Kremlinului
Situată pe „Dealul Păsărilor”, această fostă proprietate sovietică, acum sub controlul administrației prezidențiale (FSO), găzduiește figuri proeminente precum Roman Abramovich, Valery Gerasimov și Sergei Shoigu. Aceștia beneficiază de reședințe somptuoase, un stil de viață similar celui de la curtea imperială, completat de o securitate strictă și reguli absolutiste, scrie La Stampa. Chiriașii și costurile palatelor Printre rezidenții notabili se numără și Suleiman Kerimov, Gennady Timchenko și Dmitry Mazepin. Fiecare dintre aceștia plătește aproximativ 3,1 milioane de ruble (aproximativ 33.000 de euro) lunar pentru a locui în aceste proprietăți. Serviciile speciale ruse asigură atât protecția, cât și un mijloc de control asupra loialității interne a oligarhilor și generalilor. Lux sovietic transformat în avere personală Multe dintre aceste palate, construite inițial în anii ’50 pentru oficiali de rang înalt ai Partidului Comunist și care au găzduit anterior lideri precum Fidel Castro sau Nikita Hrușciov, au fost acum transformate în reședințe private pentru apropiații lui Putin. Acest fapt subliniază paradoxul dintre fosta retorică egalitaristă a Uniunii Sovietice și opulența de care se bucură elita rusă de astăzi. Pe măsură ce Rusia continuă conflictul din Ucraina, iar economia internă se confruntă cu presiunea sancțiunilor, oligarhii și generalii trăiesc într-un lux protejat, devenind un simbol al discrepanței imense între suferința populației și beneficiile acordate elitei de la Kremlin. „Dealul Păsărilor” transcende rolul de simplă reședință, devenind un monument al puterii absolute și al favoritisului politic în Rusia contemporană.