Medicamentele pentru slăbit reduc la jumătate riscul de deces prematur la pacienții cardiaci
Conform The Guardian, medicamentele pentru slăbit, precum semaglutida și tirzepatida, ar putea deveni o nouă opțiune terapeutică pentru milioane de pacienți cardiaci, după ce un studiu realizat în SUA a demonstrat beneficii „remarcabile” asupra speranței de viață și calității vieții. Cercetarea, realizată de rețeaua medicală nonprofit Mass General Brigham din Boston și publicată în revista JAMA, a analizat date de la peste 90.000 de pacienți cu insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție păstrată (HFpEF), obezitate și diabet de tip 2. Rezultatele au arătat că semaglutida a redus riscul de spitalizare sau deces prematur cu 42%, iar tirzepatida cu până la 58%. „Opțiunile de tratament pentru pacienții cu HFpEF sunt limitate. Studiul nostru sugerează că aceste medicamente, cunoscute pentru controlul greutății și al glicemiei, oferă beneficii semnificative și în reducerea riscului de complicații cardiace”, a declarat dr. Nils Kruger, co-autor al cercetării. Specialiștii reuniți la Madrid au salutat rezultatele. Doctorul Carlos Aguiar, vicepreședinte al Societății Europene de Cardiologie, a subliniat că descoperirea ar putea schimba modul de tratare al insuficienței cardiace: „E o veste bună. Aceste medicamente nu doar reduc greutatea, ci par să aibă efecte suplimentare care scad mortalitatea și spitalizările.”
Surprize în clasamentul 100 TIME AI 2025 / Care sunt marii absenți din cel mai prestigios clasament la ora asta
Prestigioasa revistă Time AI, aflată la cea de-a treia ediție, a publicat clasamentul celor 100 de personalități din domeniul AI, care au avut o contribuție semnificativă în acest domeniu în ultimele 12 luni. Clasamentul este împărțit în patru categorii: inovatorii, liderii, modelatorii de piață și tehnologie și vizionarii, ale căror idei sunt considerate „progrese revoluționare care remodelează lumea”. Clasamentul demonstrează în mod cert că direcția dezvoltării inteligenței artificale este determinată mai degrabă de oameni decât de mașini și algoritmi. Redactorul-șef al revistei, Sam Jacobs, a subliniat, în introducerea sa, că deciziile acestor persoane vor modela viitorul tehnologiei care schimbă lumea sub ochii noștri. Iată cine a făcut parte din acest clasament prestigios! Primul grup e relativ puțin surprinzător. El include toți giganții care implementează și dezvoltă propriile modele lingvistice mari, cum ar fi: Sam Altman, șeful OpenAI, Elon Musk, fondatorul xAI, Mark Zuckerberg, fondatorul META, Jenseng Huang, CEO Nvidia, cel mai mare producător de cipuri AI. Categoria e completată de nume din China: Reng Zhengfei, fondatorul Huawei Liang Wenfeng, autorul recentului model de succes, DeepSeek. Absența oricăror reprezentanți Google este o surpriză, deși există personalități precum Andy Jassy (Amazon), Dario Amodei (Anthropic) și puternicul investitor Masayosi Son (Softbank). Categoriile „Inovatori” și „Formatori” sunt deosebit de interesante. Time subliniază că firmele de tehnologie concurează agresiv pentru oameni de știință și specialiști în prezent, oferind contracte-record, așa cum este exemplificat de Meta. Gigantul Meta era cunoscut pentru ofertele depuse cercetătorilor, în valoare de până la 1,5 miliarde de dolari pentru un contract de șase ani. Nu era vorba doar de salariu sau opțiuni pe acțiuni, ci și de accesul la 30.000 de unități grafice pentru cercetarea în domeniul inteligenței artificiale. Cu toate acestea, această politică de personal a dat rezultate mixte – după un val de transferuri de profil înalt, compania a înghețat recrutarea în departamentul său de inteligență artificială, iar mai mulți cercetători de profil înalt au părăsit noul Laborator de Superinteligență. La „inovatori” s-au numărat: Andy Persons de la Adobe, James Peng de la Pony AI, o companie-lider în industria vehiculelor autonome, Alex Blania, cofondator al Tools for Humanity, o companie cofinanțată de Altman, care dezvoltă proiectul World ID, (ce implică scanarea irisului oamenilor folosind dispozitivul Orb și crearea unui identificator unic). Polonezul Mati Staniszewski, cofondator al start-up-ului ElevenLabs, a fost recunoscut printre inovatori. Autorii raportului subliniază că Staniszewski a construit un start-up care dă voce IA, iar valoarea afacerii sale s-a triplat în acest timp, ajungând la 3,3 miliarde de dolari. Staniszewski a fondat ElevenLabs împreună cu vechiul său prieten, Piotr Dąbkowski. De data aceasta, nu se află pe prestigioasa listă, dar în anii precedenți a fost recunoscut de revista Time. Lista arată puterea tot mai mare a companiilor asiatice în lumea tehnologiilor viitorului. Printre acestea se numără Wenfeng, Zhengfei, Peng și Xingxing de la Unitree Robotics. Este un semn clar că China este acum una dintre forțele motrice din spatele revoluției globale a inteligenței artificiale.
Studiu: Creierul bărbaților se micșorează după apariția primului lor copil
Creierul uman este extrem de plastic, iar structura lui se poate schimba chiar și la vârsta adultă. Cercetări efectuate asupra femeilor devenite mame au evidențiat fără dubiu o schimbare în activitatea neurală, în sensul că aceasta capătă o plasticitate mai mare. Și e și normal: creierul mamei se adaptează la noile circumstanțe de viață, îi oferă acesteia toate datele pentru ca ea să identifice nevoile copilului și să-l îngrijească în consecință. Maternitatea a fost asociată cu schimbări în multe zone ale creierului, caracterizate ca parte a „rețelei de îngrijire parentală”, esențială pentru identificarea dorințelor și nevoilor unui copil. Zone din creierul mamei care-și intensifică activitatea după naștere Schimbări au loc în cortexul prefrontal (implicat în luarea deciziilor, în controlul impulsurilor, planificare, o ajută pe mamă să fie eficientă în raport cu bebelușul), în amigdală (centrul emoțiilor, al fricii și am motivației) care se mărește și devine mai reactivă, crescând sensibilitatea la semnalele copilului, în hipocamp (zona responsabilă cu memoria și orientarea spațială – interesant este că, în timpul sarcii, acesta se micșorează, dar își revine după naștere). De asemenea, hipotalamusul (esențial pentru comportamentul matern) devine foarte activ, striatul (nucleus accumbens și alte zone din sistemul de recompensă) crește sensibilitatea la oxitocină și dopamină, face ca interacțiunea cu bebelușul să devină plăcută, cortexul parietal și temporal (implicate în procesarea socială și recunoașterea emoțiilor) se activează când interpretează expresiile copilului. Și la tați se schimbă modificarea! Această descoperire i-a determinat pe oamenii de știință să se întrebe ce se întâmplă în creierul unui bărbat care devine tată. The Economist are o ediție specială de weekend, dedicată, săptămâna aceasta, parentingului. Prestigioasa revistă a adunat date din cercetări desfășurate pe mai mulți ani, care arată că și în creierul bărbaților care devin tați se petrec lucruri. În studiul intitulat „Tații aflați la primul copil prezintă reduceri longitudinale ale volumului cortical de materie cenușie: dovezi din două eșantioane internaționale”, cercetătoarea Magdalena Martínez-García și echipa sa au folosit imagistica prin rezonanță magnetică pentru a investiga schimbările din creierul taților aflați la primul copil. Etape și rezultate Care au fost etapele studiului? Într-o primă etapă, oamenii de știință au scanat creierele a 20 de bărbați, în Barcelona, înainte ca partenerele lor să rămână însărcinate și apoi din nou, la două luni după nașterea copilului. Ca grup de control, 17 bărbați fără copii și fără planuri de a deveni tați au fost scanați în momente similare cu cele ale taților. În plus, cercetătorii au scanat și un alt lot de 20 de proaspăt-tătici în Los Angeles, la mii de kilometri depărtare, pentru comparație. Iată ce au descoperit cercetătorii în urma tuturor scanărilor: pentru bărbații fără copii, nu au fost detectate diferențe în volumul total al cortexului cerebral între cele două sesiuni de scanare. Totuși, la proaspăt-tătici s-a observat o reducere cu aproximativ 1% a cortexului cerebral. Dar oamenii de știință nu s-au oprit aici și au vrut să vadă care anume rețele din creier s-au schimbat odată cu paternitatea. Modificări în procesele de mentalizare Rezultatele pentru două rețele au fost observate atât în eșantionul spaniol, cât și în cel american: rețeaua vizuală și așa-numita rețea a modului implicit (cercetătorii au denumit-o „default mode”) au prezentat reduceri de volum la tații aflați la primul copil. Cercetătorii au subliniat că rețeaua default mode poate fi relevantă pentru așa-numitul proces de mentalizare (de exemplu, reflectarea și interpretarea comportamentului bebelușului). Rețeaua vizuală este relevantă pentru recunoașterea copilului. Sunt schimbările observate în creier negative? Deși micșorarea unor regiuni cerebrale poate fi asociată cu degenerarea creierului, ca în demență, oamenii de știință subliniază clar că schimbările observate în studiul lor sunt puțin probabil să fie negative. De exemplu, adolescența este asociată cu eliminarea sinapselor redundante din creier, proces reflectat în dezvoltarea cognitivă și emoțională a adolescentului. Astfel, o reducere a volumului cerebral poate fi legată de o îmbunătățire a funcției la adolescenți. Un proces similar ar putea avea loc și în timpul paternității, prin optimizarea rețelelor relevante pentru îngrijirea copilului.
Cum poate o infecție bacteriană să schimbe creierul unui copil
Amigdalita streptococică este o boală frecventă a copilăriei, dar la câțiva copii această infecție bacteriană poate duce la schimbări alarmante și de durată în comportament. Oamenii de știință abia încep să dezlege modul în care ea afectează creierul, scrie bbc. În ziua în care Charlie Drury a împlinit opt ani, viața lui s-a schimbat pentru totdeauna. Era noiembrie 2012, iar ziua avea toate ingredientele obișnuite pentru o aniversare – tort, cadouri și mâncare tematică de petrecere. Comportament neobișnuit Dar, pe măsură ce orele treceau, mama lui Charlie, Kate Drury, a observat ceva ciudat în comportamentul fiului său. Totul a început cu un clipit neobișnuit al ochilor, apoi băiatul și-a tot mirosit mâinile. Mai târziu, în aceeași zi, a făcut febră. Drury l-a dus la o clinică de urgențe aproape de casa familiei din Illinois, SUA, unde a fost diagnosticat cu faringită streptococică. În săptămânile care au urmat, sănătatea lui Charlie s-a deteriorat în moduri care au derutat-o complet pe Drury. A devenit atât de sensibil la mirosuri, încât mama sa a fost nevoită să nu mai gătească în casă. A dezvoltat o anxietate extremă de separare, dar în același timp, atingerile mamei îl făceau să țipe și să se frece cu furie în locul unde pielea lor se întâlnise. Dormea foarte puțin, a devenit anorexic și a refuzat să se mai spele. Arunca obiecte prin casă. Avea halucinații. Se chinuia să citească și să scrie. Drury abia își mai recunoștea fiul, care până atunci fusese un elev și un sportiv promițător, fără probleme de comportament. „Mi-am pierdut copilul într-o singură zi”, spune Drury. Pandas, o afecțiune puțin cunoscută, din fericire, extrem de rară După mai bine de o lună de chin și confuzie, medicii l-au diagnosticat pe Charlie cu o afecțiune puțin cunoscută, numită „tulburări neuropsihiatrice autoimune pediatrice asociate cu infecțiile streptococice”, sau Pandas. Copiii cu Pandas trec printr-un debut brusc și accentuat al unor ticuri și/sau simptome de tulburare obsesiv-compulsivă, care apar adesea peste noapte. Tot atât de brusc, un copil cu Pandas poate dezvolta o listă lungă de alte probleme, precum regresii în dezvoltare sau în abilități motorii, comportament agresiv și imprevizibil, schimbări bruște de dispoziție, dureri, iritabilitate și tulburări de somn, printre altele. Prevalența exactă a afecțiunii este greu de stabilit, dar experții sunt de acord că Pandas nu este comună. O estimare arată că unul din 11.800 de copii ar putea dezvolta Pandas sau o afecțiune înrudită, numită sindrom neuropsihiatric pediatric cu debut acut (Pans), într-un an – deși cifrele variază dramatic de la un studiu la altul. Totuși, datele dintr-un registru internațional de pacienți sugerează că tulburarea apare mai des la băieți decât la fete și lovește copiii înainte de pubertate. „Simt că nu mai e copilul meu. Parcă e posedat” „Din motive evidente, părinții sunt complet îngroziți” atunci când aceste simptome apar, spune Shannon Delaney, neuropsihiatru de copii și adolescenți care tratează pacienți cu această afecțiune la New York, SUA. „Aud frecvent părinți spunând: «Simt că nu mai e copilul meu acolo. Parcă ar fi posedat».” Cercetătorii de la National Institutes of Health din SUA au descris pentru prima dată Pandas în anii 1990. Încă de atunci, ideea că infecțiile streptococice ar putea provoca complicații neurologice nu era nouă. În 1894, medicii descriseseră pacienți cu o afecțiune neurologică numită coreea Sydenham, dezvoltată după infecții în gât. Aproximativ 100 de ani mai târziu, un grup condus de Susan Swedo, pe atunci șefa secției de pediatrie și neuroștiințe de dezvoltare de la NIH, a publicat dovezi care sugerau că infecțiile streptococice erau legate și de apariția bruscă și șocantă a unor simptome neuropsihiatrice tipice pentru pacienții cu Pandas. Ghinionul de a avea un sistem imunitar cu o anumită predispoziție genetică „Streptococul nepotrivit, la un copil ghinionist… duce la un răspuns imun eronat” – Susan Swedo Cum ar putea o simplă angină streptococică – o boală banală, contractată anual de sute de milioane de copii din întreaga lume – să provoace un răspuns atât de intens la un mic procent dintre ei? Aceasta a fost tema unei dezbateri științifice aprinse în anii care au urmat. Dar Swedo, care este în prezent director științific la Pandas Physicians Network din SUA, rezumă astfel situația: „Streptococul nepotrivit, la un copil ghinionist… duce la un răspuns imun eronat.” Cu alte cuvinte, sistemul imunitar al unor copii – probabil cei cu o predispoziție genetică – reacționează greșit atunci când încearcă să lupte împotriva unei infecții streptococice, producând anticorpi care atacă propriile țesuturi sănătoase. Acești anticorpi par să pătrundă în creier și să provoace haos. Studiile pe animale sugerează că acest lucru s-ar putea întâmpla deoarece unele celule imunitare generate ca răspuns la infecția streptococică călătoresc de-a lungul nervilor care merg de la nas la creier și slăbesc bariera de protecție a creierului. Unii oameni de știință continuă să pună sub semnul întrebării această ipoteză Totuși, mai multe echipe de cercetare au publicat studii care arată existența inflamației și a altor modificări în creierele copiilor cu Pandas – în special la nivelul ganglionilor bazali, care joacă un rol în controlul motor, învățare, luarea deciziilor și răspunsurile emoționale. Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) a fost și ea asociată cu disfuncții în ganglionii bazali. Jennifer Frankovich, reumatolog pediatru și director al Stanford Immune-Behavioral Health Program din SUA, a cărei echipă a realizat cercetări legate de inflamația cerebrală asociată Pandas, afirmă că aceste descoperiri sunt importante deoarece indică faptul că „este o tulburare reală”, cauzată de un răspuns autoimun, și nu o simplă problemă psihologică. Pentru părinții care se confruntă cu schimbări dramatice și bruște în comportamentul copiilor lor, această constatare în sine poate fi de mare valoare, mai ales întrucât există tendința de a pune totul pe seama unei educații greșite, explică Frankovich. Și alte boli respiratorii obișnuite, inclusiv gripa, au fost asociate cu simptome asemănătoare Pandas Cercetări preliminare sugerează, de asemenea, că Sars-CoV-2, virusul care provoacă Covid-19, poate agrava simptome existente sau genera unele noi – poate prin intensificarea inflamației în organism și/sau prin reactivarea unor viruși latenți, după cum a teoretizat un studiu din
Consumul de pește la copii, asociat cu memorie mai bună și performanțe cognitive superioare
Cercetarea, desfășurată în China pe un eșantion de peste 1.500 de elevi cu vârste între 7 și 11 ani, a analizat relația dintre frecvența consumului de pește și dezvoltarea cognitivă. Rezultatele arată că acei copii care mănâncă pește de cel puțin două ori pe săptămână au obținut scoruri mai ridicate la testele de memorie pe termen scurt și lung, precum și la evaluările atenției susținute. „Copiii cu un consum mai mare de pește au prezentat performanțe cognitive semnificativ superioare comparativ cu cei care au raportat un consum rar sau inexistent. Această asociere sugerează un rol important al acizilor grași omega-3 și al altor nutrienți specifici peștelui în dezvoltarea creierului”, notează autorii studiului. Pe lângă aportul de acizi grași polinesaturați, peștele furnizează vitamine și minerale care sprijină funcțiile neuronale, între care vitamina D, iod și seleniu. Totuși, cercetătorii avertizează că nu toate tipurile de pește sunt la fel de recomandate: speciile cu un conținut redus de mercur și alți poluanți (somon, sardine, macrou) sunt considerate mai sigure pentru copii. Lucrarea subliniază și implicațiile pentru politicile de sănătate publică. Autorii recomandă includerea peștelui în alimentația copiilor de minimum două ori pe săptămână, ca parte a unei diete echilibrate, însă atrag atenția că rezultatele sunt observaționale și nu demonstrează o relație de cauzalitate directă. „Este nevoie de mai multe studii care să confirme efectele directe ale consumului de pește asupra dezvoltării cognitive, dar datele actuale sugerează că această practică ar putea fi o strategie simplă și eficientă pentru susținerea învățării și memoriei la vârste fragede”, se arată în concluziile cercetării.
Sistemul AI al lanțului de fast-food Taco Bell, dat peste cap de comanda absurdă a unui client nervos: 18.000 de pahare cu apă / Momentul s-a viralizat INSTANTANEU pe internet
Taco Bell își reconsideră utilizarea inteligenței artificiale (AI) pentru comenzile la drive-through în SUA, după ce videoclipuri amuzante cu greșelile făcute de tehnologie au fost vizionate de milioane de ori. Într-un clip, un client a părut că a dat peste cap sistemul, comandând 18.000 de pahare cu apă, în timp ce într-un altul o persoană s-a enervat tot mai tare deoarece AI-ul îi cerea insistent să mai adauge băuturi la comandă. Directorul de Digital și Tech: „Uneori mă dezamăgește, dar alteori chiar mă surprinde” Din 2023, lanțul de fast-food a introdus această tehnologie în peste 500 de locații din SUA, cu scopul de a reduce erorile și de a accelera preluarea comenzilor. Dar inteligența artificială a oferit exact contrariul. Directorul de Digital și Tehnologie al Taco Bell, Dane Mathews, a declarat pentru The Wall Street Journal că implementarea AI-ului vocal a avut provocările sale. „Uneori mă dezamăgește, dar alteori chiar mă surprinde”, a spus el. El a adăugat că firma „învață multe” – dar de acum înainte va analiza cu atenție unde merită folosită AI-ul, inclusiv posibilitatea de a nu-l mai folosi la drive-through. În special, a subliniat Mathews, există momente când oamenii sunt mai potriviți pentru a prelua comenzile, mai ales atunci când restaurantele sunt foarte aglomerate. Un AI pierdut în traducere și un client din ce în ce mai nervos „Vom ajuta echipele să înțeleagă când să folosească AI-ul vocal și când e mai bine să monitorizeze sau să intervină”, a spus acesta. Problemele au escaladat online, clienții nemulțumiți apelând la rețelele sociale pentru a se plânge de serviciu – mulți semnalând erori și disfuncționalități. Un clip pe Instagram, vizionat de peste 21,5 milioane de ori, arată un bărbat care comandă „un Mountain Dew mare”, iar vocea AI răspunde continuu: „și cu ce doriți să beți asta?”. Nu este prima dată când AI-ul dă greș în preluarea comenzilor de mâncare și băuturi. Anul trecut, McDonald’s a retras AI-ul din propriile drive-through-uri, după ce tehnologia a interpretat greșit comenzile clienților – rezultând, de exemplu, într-o înghețată cu bacon adăugat din greșeală sau într-o comandă de sute de dolari în nuggets, plasată eronat. Cu toate acestea, în ciuda gafelor virale cu care s-a confruntat Taco Bell, compania afirmă că, de la introducerea AI-ului vocal, două milioane de comenzi au fost procesate cu succes.
Cercetătorii au testat o alternativă la operațiile oculare cu laser, care ar putea revoluționa corecția vederii
Oamenii de știință explorează o nouă metodă de corecție a vederii care remodelează corneea folosind curenți electrici în loc de lasere, scrie Live Science. Deși se află încă în stadii incipiente, această abordare, numită remodelare electromecanică (EMR), a arătat rezultate promițătoare în testele de laborator pe ochi de iepure, sugerând perspectiva unei alternative mai ieftine, reversibile și mai puțin invazive decât LASIK. Cum funcționează EMR Spre deosebire de LASIK, care utilizează lasere pentru a îndepărta țesut cornean, EMR acționează prin aplicarea unui curent electric slab pentru a modifica structura corneei. Curentul slăbește temporar legăturile de colagen, permițând corneei să fie modelată într-o nouă formă cu ajutorul unui șablon tip lentilă de contact. Odată ce curentul se oprește, țesutul se fixează în noua formă. În experimentele pe ochi de iepure, procesul a remodelat corneea în doar un minut, fără a deteriora celulele sau a produce opacitate. De ce contează LASIK, aprobat în 1999, a ajutat milioane de oameni să renunțe la ochelari și lentile de contact, dar implică riscuri precum durere oculară, iritații și, mai rar, complicații structurale. EMR ar putea evita daunele produse de căldura laserului și ar putea extinde opțiunile de tratament pentru pacienții care nu sunt candidați potriviți pentru LASIK. De asemenea, cercetătorii cred că ar putea inversa opacitatea corneei, tratabilă în prezent doar prin transplant. Ce urmează În ciuda rezultatelor promițătoare din laborator, EMR este departe de a fi aplicat clinic. Următorii pași includ testarea pe animale vii, evaluarea capacității de a corecta probleme precum miopia și hipermetropia și, în cele din urmă, derularea unor studii clinice pe oameni. Experții rămân „prudent optimiști”, subliniind că tehnica ar putea completa LASIK, nu neapărat să o înlocuiască. Dacă va fi confirmată, EMR ar putea lărgi accesul la chirurgia de corecție a vederii, oferind o opțiune mai sigură și mai accesibilă.
Progres major în înțelegerea autismului: 40% dintre copiii afectați au deficit de vitamina D și fier
Potrivit cercetării, 36,5% dintre copiii evaluați prezentau deficit de vitamina D, iar 37,7% aveau deficit de fier. Dintre aceștia, peste 15% au dezvoltat anemie, afecțiune caracterizată prin lipsa unui număr suficient de celule roșii sănătoase capabile să transporte oxigenul în organism. Studiul, bazat pe analiza dietei și a analizelor de sânge la peste 240 de copii cu vârsta medie de patru ani, confirmă că cei cu autism sunt mult mai predispuși la alimentație selectivă și teamă de alimente noi, ceea ce poate conduce la dezechilibre nutriționale. Cercetătorii au observat și o legătură între vârsta copiilor și deficiențele de fier, riscul crescând odată cu înaintarea în vârstă. Totodată, specialiștii au remarcat că utilizarea formulelor de lapte îmbogățite cu nutrienți la vârste fragede ar putea oferi o protecție temporară împotriva acestor carențe. „Identificarea deficiențelor de vitamina D și fier și tratarea lor adecvată pot aduce îmbunătățiri semnificative în sănătatea și dezvoltarea copiilor cu autism”, subliniază autorii. Experții avertizează că, netratate, deficiențele de vitamina D pot provoca probleme serioase, precum deformări osoase de tip rahitic, dureri musculare sau senzații de furnicături, iar lipsa de fier se manifestă prin oboseală, paloare, dificultăți de respirație și dureri de cap. Rezultatele vin în contextul în care diagnosticările de autism sunt în creștere.
Premieră medicală în China: transplant de plămân de porc la un pacient aflat în moarte cerebrală
Cercetătorii chinezi au reușit să transplanteze un plămân de porc modificat genetic la un pacient uman aflat în moarte cerebrală, marcând prima încercare din lume de xenotransplant pulmonar, scrie Live Science. Intervenția a avut loc la Spitalul Universitar din Guangzhou și a urmărit testarea modului în care sistemul imunitar uman reacționează la un organ de porc, nu obținerea unei soluții clinice imediate. O premieră în xenotransplantul pulmonar Deși experimente similare au mai avut loc în SUA și China, acestea au vizat inimi, rinichi sau ficat de porc. Este pentru prima dată când se documentează un transplant de plămân de la o altă specie. Beneficiarul, un bărbat de 39 de ani aflat în moarte cerebrală, și-a păstrat plămânul drept, iar în locul celui stâng i-a fost implantat cel de porc. Medicii au monitorizat organul timp de nouă zile, după care experimentul a fost încheiat la cererea familiei. Cum a decurs experimentul Plămânul provenea de la un porc modificat genetic prin tehnologia CRISPR de compania Clonorgan Biotechnology. Trei gene porcine care declanșează reacții imune au fost dezactivate, iar trei gene umane au fost adăugate pentru a face organul mai compatibil. Pacientului i-au fost administrate medicamente imunosupresoare, ceea ce a prevenit respingerea „hiperacută” imediată. Totuși, după 24 de ore au apărut inflamații, iar până în ziua a treia anticorpii atacau deja organul. Cu toate acestea, plămânul a rămas funcțional timp de nouă zile. Perspective și provocări viitoare Cercetătorii au subliniat că plămânii ridică obstacole unice față de alte organe, fiind permanent expuși la aer și având țesut fragil, ușor afectat de atacurile imune. Deși nu este încă o opțiune viabilă pentru pacienții vii, studiul oferă informații esențiale despre barierele imunologice și genetice ale xenotransplantului pulmonar. Experții consideră că acest pas deschide calea către progrese majore în combaterea deficitului de organe.
Minicerebelele dezvăluie secretele formării celulelor cerebrale în uter. Descoperirea ar putea ajuta la înțelegerea modului în care apare autismul
Estimările sugerează că aceste celule cheie, cunoscute sub numele de interneuroni inhibitori, reprezintă aproximativ 25% până la 50% din neuronii din cortexul adult, țesutul ridat care acoperă suprafața creierului. De fapt, cortexul uman conține mai mult decât dublul numărului de interneuroni față de cortexul șoarecilor. Acești interneuroni transmit semnale între alte celule cerebrale și ajută la menținerea controlului asupra semnalizării cu ajutorul unui mesager chimic numit GABA. Ca principal mesager „inhibitor” al creierului, GABA ajută la reducerea activității creierului, făcând neuronii mai puțin susceptibili de a se activa, echilibrând astfel semnalele „excitatorii” care amplifică activitatea creierului. Diverse tulburări au fost asociate cu probleme ale interneuronilor, inclusiv epilepsia, autismul și schizofrenia. Acum, într-un studiu publicat pe 6 august în revista Nature, cercetătorii au descoperit o forță care determină interneuronii să se multiplice în creierul uman în dezvoltare și spun că aceasta ar putea fi unică pentru specia noastră, potrivit Live Science. „De aceea nu putem folosi modelele animale tradiționale”, a declarat pentru Live Science coautorul studiului, Diankun Yu, cercetător asistent în pediatrie la Universitatea din California, San Francisco (UCSF). O structură 3D miniaturală Pentru a descoperi acest mecanism care se poate dezvolta numai în creierul uman, cercetătorii au dezvoltat un organoid, o structură 3D miniaturală, crescută din celule stem, care imită o structură de dimensiuni reale găsită în corpul uman. Înainte de studiul organoidului, cercetările efectuate pe animale de laborator sugerau o legătură între activarea sistemului imunitar matern în timpul sarcinii și un număr mai mic de interneuroni în cortexul descendenților lor, în comparație cu descendenții care nu au suferit tulburări imunitare. Acest tip de activare ar putea apărea, de exemplu, ca răspuns la o infecție virală sau bacteriană. Autorii studiului au explorat acest aspect în cercetări anterioare cu șoareci de laborator, în care au identificat un factor cheie din spatele acestei legături: microglia, celulele imune rezidente ale creierului. Sistemul imunitar și sistemul nervos se dezvoltă în paralel În ultimii cinci ani, oamenii de știință au început să recunoască modul în care sistemul imunitar și sistemul nervos se dezvoltă în paralel, a declarat pentru Live Science coautorul studiului, dr. Xianhua Piao, medic-cercetător specializat în neonatologie și neuroștiințe ale dezvoltării la UCSF. „Microglia reglează și controlează dezvoltarea nervoasă”, a spus ea despre concluziile noului studiu. „Acest lucru adaugă o nouă dimensiune modului în care microglia își exercită funcția”. Echipa s-a bazat pe lucrările anterioare ale altor grupuri de cercetare pentru a-și dezvolta organoidele, care seamănă cu o structură cheie din creierul fetal din care provin multe interneuroni corticali. Această structură este temporară, apărând în jurul celei de-a opta săptămâni de sarcină la oameni și dispărând la aproximativ opt luni după naștere, a spus Piao. Cercetătorii au găsit o modalitate de a încorpora microglia în acest model, ceea ce nu se mai făcuse până acum, a adăugat ea. Microglia din organoide Echipa a descoperit că microglia din organoidele lor era o sursă cheie de factor de creștere similar insulinei 1 (IGF1) în minicerebelele în dezvoltare și că substanța a contribuit la creșterea dramatică a interneuronilor observată în stadiile incipiente de dezvoltare. Când echipa a testat ce se întâmplă atunci când oprește semnalizarea IGF1 în diferite moduri, a descoperit că aceasta blochează creșterea rapidă a interneuronilor. Cu toate acestea, „când am eliminat acest genă din microglia în modelul de șoarece, nu am observat nicio schimbare”, a spus Piao. Acest lucru sugerează că această serie de evenimente declanșate de IGF1 produs de microglia poate fi specifică oamenilor. „Aceste descoperiri indică o adaptare evolutivă a funcției microgliale pentru a susține cererea crescută de interneuroni în cortexul uman”, au scris cercetătorii în raportul lor. Pe scurt, această descoperire sugerează o caracteristică a evoluției umane care ar putea ajuta la explicarea abilităților noastre cognitive unice. Cu toate acestea, organoidele nu sunt replici exacte ale creierului uman, deci există o limită a ceea ce ne pot spune modelele 3D. „Până în prezent, modelul este suficient de bun, în special pentru etapa de proliferare, etapa foarte timpurie” a dezvoltării, a spus Yu. Dar, în prezent, aceste organoide nu funcționează la fel de bine în etapele ulterioare ale dezvoltării creierului, a remarcat el. De asemenea, ele nu surprind activitatea la nivel de circuit în creier, a spus Piao, arătând doar activitatea din structuri mai mici, izolate. Lucrările viitoare ar putea contribui la clarificarea în continuare a acestui rol necunoscut până acum al celulelor imune din creier, a spus ea.