Etichetă: Life-Inedit

Al treilea suspect în cazul furtului Coifului Dacic a compărut în fața instanței olandeze pentru prima dată

Miercuri a avut loc cea de-a doua audiere preliminară a furtului Coifului Dacic, expus la Muzeul Drente, din Olanda. Al treilea suspect, Jan. B., (20 de ani),  apărut în instanță pentru prima oară, sub suspiciunea că ADN-ul său a fost găsit pe o rangă lăsată în muzeu, potrivit presei olandeze. Jan. B. este al treilea suspect apărut în instanță, pentru prima dată. A cumpărat un ciocan și un baros dintr-un magazin de bricolaj Fotografia lui purtând o șapcă, într-un magazin de bricolaj, a fost distribuită peste tot, după jaf. Se presupune că, din magazinul de bricolaj, Jan. B. ar fi cumpărat un ciocan mare și un baros, iar cumpărăturile sunt dinaintea jafului. Potrivit presei olandeze, înainte de arestarea sa din 23 aprilie, B. ar fi intrat în contact cu un agent sub acoperire, căruia i-ar fi spus că suspectul Douglas W. este „creierul” din spatele jafului. La rândul său, W. a spus în sala de judecată: „I-aș da cu plăcere câteva palme”, la adresa lui B. Când judecătorul l-a întrebat pe B. dacă se simte amenințat, acesta s-a prevalat de dreptul la tăcere. Între timp, inculpatul W., care se plângea de condițiile improprii de detenție (mucegai, găuri în pereți) a fost mutat într-o altă celulă. Context La ședința anterioară, procurorul a spus că nu era clar dacă cei implicați în jaf au acționat la comanda unei persoane din afară. Potrivit RTL News, jaful ar fi fost comandat de un interlop, prin intermediul bandei olandeze Hardliners, o bandă de motocicliști interzisă, ipoteză pe care Parchetul Olandez nu a eliminat-o, pentru că dorește să ia în serios toate sugestiile, însă nicio teorie nu a confirmat supozițiile. Parchetul din Olanda consideră „grav” că suspecții „păstrează consecvent tăcerea”. Suspecții s-au plâns, de asemenea, de condițiile de detenție și de metodele de interogare ale procurorilor olandezi. Parchetul olandez a publicat numele și fotografiile a doi dintre principalii suspecți, o mișcare considerată neobișnuită, care a stârnit critici din partea avocaților specializați în Drept Penal. Aceste lucru urmează să fie discutat în cadrul ședinței de fond, de pe 16 octombrie. Până atunci, va avea loc o ședință de regie, în care va fi stabilit inclusiv calendarul alegerilor.

Imagini virale cu o echipă de chirurgi care țin pacientul pe masa de operație, în timpul cutremurului din Rusia

O echipă de chirurgi din Rusia a ținut un pacient ca să nu cadă de pe masa de operație în timpul cutremurului puternic din Peninsula Kamceatka. Seismul a avut magnitudinea de 8,8. Imaginile surprinse de o cameră video din sala de operații arată momentele din timpul cutremurului, potrivit Sky News. 🇷🇺🩺⚠️ — Unshaken dedication! As the Kamchatka earthquake struck, surgeons at a local cancer center kept operating — refusing to leave their patient even as the ground trembled beneath them. Minister Oleg Melnikov confirmed: the patient is safe and recovering well. pic.twitter.com/56AXWigzrA — Find ASIA Report (@asia_rpt) July 30, 2025 Echipa medicală formată din patru membri se afla în jurul mesei de operații atunci când clădirea a început să se miște. Deoarece masa pe care se afla pacientul risca să cadă, cadrele medicale s-au aruncat pe ea. Chirurgii l-au ținut pe pacient până când seismul s-a încheiat. Oleg Melnikov, ministrul regional al Sănătății, a distribuit imaginile, lăudând echipa de medici pentru decizia lor. Ulterior, chirurgii și-au reluat procedurile. Cutremurul cu magnitudinea de 8,8 a lovit Peninsula Kamceatka, în estul îndepărtat al Rusiei.

Studiul Fundației Friedrich Ebert România: Bucureștiul sub caniculă sau Ce facem cu persoanele vulnerabile pe vreme de caniculă?

Bucureștiul înregistrează schimbări climatice importante, cu o creștere accelerată a numărului de zile tropicale (peste 30 de grade Celsius) și a nopților tropicale (peste 20 de grade). Este concluzia unui studiu lansat de Fundația Friedrich Ebert România, în care se atrage atenția că schimbările climatice au un impact major, uneori letal, mai ales asupra celor care lucrează în aer liber, a persoanelor fără adăpost sau a celor care locuiesc în condiții precare. Dacă pentru clasa de mijloc există mai multe soluții de a contracara efectele devastatoare ale caniculei, există câteva categorii profesionale și sociale care rămân vulnerabile. Când aparatele de aer condiționat nu sunt pentru toată lumea Autorii studiului, Irina Zamfirescu, Sorin Cheval și Alexandru Dumitrescu, atrag atenția că, din cauza resurselor financiare limitate, aceste persoane nu pot să-și reducă disconfortul termic cauzat de căldura excesivă. Încă, folosirea aparatelor de aer condiționat sau munca în spații cu ventilație corespunzătoare sunt încă un deziderat pentru multe categorii. Intitulat „Bucureștiul sub caniculă – Impactul crizei climatice asupra populației urbane, în special asupra grupurilor vulnerabile”, studiul atrage atenția că valurile de căldură generează cele mai multe decese cauzate de vreme în multe orașe din lume, că Bucureștiul este printre orașele în care urbanismul slab reglementat sau care a permis excepții de la reguli, plus traficul motorizat individual fac din București un punct de interes pentru dezvoltarea unor politici administrative adecvate. Bucureștiul – locul patru la traficul infernal, în lume Compania Tom Tom a catalogat Bucureștiul pe locul patru la nivel mondial în ceea ce privește congestiile de trafic auto. „Dincolo de fenomenul global de schimbare climatică, Municipiul București a avut, de-a lungul anilor, politici publice care mai degrabă au contribuit la amplificarea efectelor acestui fenomen (lărgiri de bulevarde în detrimentul zonelor verzi, propuneri de pasaje pietonale subterane pentru fluidizarea traficului auto). Preocuparea pentru mediu a fost relativ restrânsă la amenajarea unor parcuri, cu puțină atenție pentru reducerea emisiilor”, se arată în studiu, care mai evidențiază o realitate cumplită: lipsa de interes a angajatorilor pentru angajații care lucrează în spații deschise pe cod roșu de caniculă. Autorii amintesc aici de livratorii care lucrează prin intermediul platformelor digitale fără contracte de muncă și fără protecție legală pe perioadele amintite. De asemenea, studiul, care se concentrează pe categoriile vulnerabile, arată că acestea nu pot urma recomandările oficiale de genul „rămâneți în casă” sau „hidratați-vă corespunzător”. Autorii recomandă o schimbare completă de viziune în abordarea caniculei de către autorități, politici adecvate și adaptate schimbărilor climatice și asigurarea accesului la apă pentru toate persoanele, nemaivorbind de implementarea de soluții bazate pe natură sau pe combaterea efectului insular.

Studiu. Beția civilizatoare Acolo unde exista producție și consum de alcool fermentat, exista o structură politică mai complexă

Cercetători de la Institutul Max Planck au decis să verifice o ipoteză, anume că alcoolul a fost un catalizator pentru dezvoltarea civilizațiilor, a încurajat legăturile sociale, a încurajat cooperarea și a stimulat creativitatea. Dar poate consumul de alcool să influențeze și formarea sistemelor politice? „Ideea este fascinantă, dar până acum nu fusese testată riguros, pe scară largă și în contexte culturale diverse”, a explicat Václav Hrnčíř, autorul principal al studiului. Echipa sa a analizat 186 de societăți, în special din afara lumii industrializate. Au urmărit dacă aceste comunități produceau băuturi alcoolice fermentate tradiționale și au corelat aceste informații cu nivelul de complexitate politică, definit prin numărul de niveluri administrative. Rezultatele au indicat un tipar clar, deși nu foarte puternic: acolo unde exista producție și consum local de alcool fermentat, societățile prezentau în general o structură politică mai complexă – cu mai multe niveluri de conducere și organizare. Alcoolul nu a fost factorul cel mai puternic, dar a avut ceva importanță. Agricultura a fost mai importantă Acest lucru sugerează o posibilă legătură între consumul de alcool și dezvoltarea unor sisteme de guvernare mai elaborate. Cu toate acestea, alcoolul nu a fost factorul cel mai puternic. Când cercetătorii au inclus în analiză variabile importante, în special agricultura, influența directă a alcoolului s-a diminuat considerabil. Agricultura a avut un impact mai mare asupra complexității politice decât băuturile fermentate. Predicțiile statistice ale modelului au arătat că, în medie, prezența băuturilor alcoolice într-o societate era asociată cu o creștere de aproximativ 0,77 unități în nivelul de complexitate politică. Totuși, atunci când cercetătorii au introdus în ecuație factori precum agricultura și productivitatea mediului, impactul estimat al alcoolului a scăzut semnificativ, ajungând la doar 0,27 unități. Aceste date sugerează că, deși alcoolul ar fi putut influența formarea sistemelor politice timpurii, el a fost probabil doar unul dintre mai mulți factori importanți. Capacitatea unei comunități de a cultiva plante și de a genera surplusuri alimentare a avut un efect mai stabil și mai profund asupra dezvoltării structurilor politice complexe. Așadar, alcoolul a contribuit, într-o anumită măsură, la evoluția socială, dar adevăratul motor al societăților complexe a rămas agricultura. Băuturile fermentate și prietenia dintre popoare În multe culturi, băuturile alcoolice tradiționale nu erau consumate doar pentru efectele lor euforice. Acestea aveau o funcție socială importantă: consolidau identitatea de grup, întăreau legăturile politice și ofereau liderilor un mijloc de a câștiga sprijin și loialitate. Ospețele în care se servea alcool puteau mobiliza forță de muncă, reafirma ierarhiile sociale și menține autoritatea elitelor. Unele teorii sugerează chiar că vânătorii-culegători au început să practice agricultura nu doar pentru hrană, ci și pentru a obține ingrediente necesare producerii alcoolului. Cerealele precum orzul, orezul sau sorgul – esențiale în procesul de fermentare – apar devreme în istoria agricolă. Cu toate acestea, dovezile arheologice arată că, în cele mai multe regiuni, producția de alcool a urmat dezvoltării agriculturii, nu a precedat-o. Influența alcoolului în societate nu a fost aceeași peste tot – impactul său a depins de normele culturale, contextul social și tipurile de băuturi consumate. Alcoolul în societate era factor de coeziune În societățile tradiționale, alcoolul era profund integrat în viața comunității. Se consuma în cadrul adunărilor colective, al ceremoniilor religioase, festivalurilor sezoniere sau altor ritualuri sociale. Astfel de ocazii contribuiau la întărirea valorilor comune, la coeziunea grupului și la marcarea momentelor importante din viața comunității. Consumul avea loc în public, în contexte organizate și conform unor obiceiuri bine stabilite. Tocmai de aceea, comportamentele deviante și efectele negative erau rareori întâlnite. În schimb, acolo unde consumul de alcool a devenit un act individual, departe de controlul social tradițional, consecințele au fost adesea mai severe. Răspândirea băuturilor distilate, cu concentrații ridicate de alcool, și apariția obiceiurilor de consum solitar – mai ales în epoca modernă sau în societăți afectate de colonialism – au dus adesea la fenomene precum violența, dependența și tensiunile sociale. În lipsa cadrelor culturale care reglementau când și cum se bea, consumul a devenit mai imprevizibil și adesea mai periculos. „Nu beția a fost principalul motor al civilizației, dar a făcut procesul mai suportabil” Cercetătorii din spatele ipotezei „beției civilizatoare” au făcut o distincție clară: studiul lor s-a concentrat exclusiv pe băuturile fermentate tradiționale, produse înainte de contactul cu civilizațiile coloniale – cum ar fi berile din cereale, vinurile din fructe sau hidromelul. Alcoolul industrial modern – în special băuturile spirtoase – a fost exclus din analiză, tocmai pentru că se asociază mai frecvent cu efecte sociale distructive și este consumat în afara cadrului cultural originar. „Nu beția a fost principalul motor al civilizației,” afirmă Hrnčíř, „dar este posibil ca ea să fi făcut procesul ceva mai suportabil – și cu siguranță mai sociabil.”

Cea mai agresivă și mai invazivă formă de cancer cerebral, vindecată complet cu un tratament inovativ, la un pacient american

Ben Trotman, un american diagnosticat cu o formă agresivă și incurabilă de cancer, glioblastom, s-a vindecat complet, în urma unui tratament cu totul nou. În octombrie 2022, Ben Trotman a fost diagnosticat cu una dintre cele mai letale forme de cancer cerebral, iar diagnosticul a căzut ca o torpilă în familia lui. Această formă de cancer, cea mai agresivă și frecventă formă de cancer, ucide, doar în SUA, anual, 10 000 de persoane și 250 000 în toată lumea. Nu există tratament pentru glioblastom, în afară de tratamentul standard – îndepărtarea tumorii, radioterapie, chimioterapie. Boala este extrem de invazivă la nivelul sistemului nervos central, pentru că celulele se înmulțesc extrem de repede. Cei diagnosticați cu GBM au o rată de supraviețuire de 14 – 20 de luni. A început testarea tratamentului înainte de orice altceva – intervenție chirurgicală, etc… În cazul lui Trotman, însă, lucrurile, deși dramatice la început, s-au îndreptat nesperat, pentru că a fost îndrumat către Spitalul De Neurologie și Neurochirurgie din cadrul Spitalelor Universitare Londoneze. Acolo, dr. Paul Mulholland, medic oncolog consultant, l-a recrutat pe Trotam ca singur pacient participant într-un experiment revoluționar – imunoterapie cu ipilimumab, înainte ca Trotman să urmeze tratamentele standard. Ulterior, el a început ședințele cu radioterapie și chimioterapie. „Elementul crucial al acestui studiu este că pacienții primesc stimularea sistemului imunitar prin medicament înainte de orice alt tratament, când sunt încă suficient de sănătoși pentru a tolera imunoterapia”, a explicat dr. Mulholland într-un comunicat de presă. Sunt așteptați alți participanți la studiu Acum, după doi ani și opt luni de la începere studiului, investigațiile imagistice ale lui Trotman sunt perfect curate. „Este foarte neobișnuit să ai un RMN curat în cazul unui glioblastom, mai ales când nu s-a făcut operația ulterioară planificată pentru a elimina tot ceea ce era vizibil inițial pe scanări”, a explicat Mulholland. „Sperăm ca imunoterapia și tratamentele de urmărire pe care le-a primit Ben să țină boala sub control – și până acum exact asta s-a întâmplat, ceea ce ne bucură enorm.” Mulholland a adăugat că obiectivul său este găsirea unui leac pentru „această boală devastatoare” și speră să continue studiul clinic cu alți pacienți.

Cel mai prematur bebeluș din lume, care, la naștere, cântărea mai puțin decât un grapefruit, a împlinit 1 an

Bebelușul „cel mai prematur” din lume, care s-a născut cântărind mai puțin decât un grapefruit, a împlinit un an. Nici nu s-a născut bine și Nash Keen, venit pe lume cu 133 de zile înainte de termen, la University of Iowa Health Care, a și intrat în Cartea Recordurilor. Este adevărat, un record trist, dar, de asemenea, optimist, pentru că un copil născut la 21 de săptămâni nu trăiește. Nash Keen l-a „bătut”, de altfel, la record pe bebelușul Curtis Means, care se născuse la 21 de săptămâni și o zi. La naștere, bebelușul Nash cântărea 283 de grame, mai puțin decât un grapefruit și măsura 24 de cm. El a supraviețuit la secția de Terapie Intensivă Neonatologie de gradul IV a spitalului, peste cee ace dr. Amy Stanford a descirs ca fiind „numeroase provocări critice”. „Era atât de mic, abia dacă îl simțeam pe pieptul meu” Primele zile din viața lui Nash au fost „o ceață de frică, incertitudine și speranță” pentru Mollie, potrivit organizației Guinness. Când băiețelul avea trei săptămâni și mama l-a putut ține pentru prima dată în brațe, a mărturisit că era „foarte emoționată”: „Era atât de mic, abia dacă îl simțeam pe pieptul meu,” a spus ea, amintindu-și că „era acoperit cu fire și monitoare”. După un început extrem de dificil, dr. Stanford a spus că Nash a făcut „progrese constante” și, în ianuarie 2025, după șase luni în terapie intensivă, a fost în sfârșit gata să meargă acasă. Mollie a spus că ea și soțul ei, Randall, sunt „incredibil de mândri de cât de mult a progresat Nash” și că parcursul lui „a fost uimitor”. A primit aprobarea de a mânca tort cu extra frișcă Totuși, Nash are încă „unele nevoi medicale”, potrivit mamei sale, care a precizat că băiețelul „primește oxigen, are un tub de alimentare, poartă aparate auditive pentru pierderea ușoară a auzului” și frecventează „o grădiniță medicală specializată”. Acum, părinții lui Nash, Mollie și Randall, sunt copleșiți de bucurie că-și pot sărbători fiul. „Este emoționant în atâtea feluri! Mândrie, recunoștință, chiar și puțină durere pentru că drumul lui a fost atât de diferit! Dar, mai presus de toate, este o victorie”. „Zâmbetul lui Nash și râsetele lui mă fac, în fiecare zi, să îmi reamintesc de ce este atât de important să luptăm pentru pacienții noștri și pentru familiile lor, chiar și în cele mai dificile împrejurări,” a spus dr. Stanfor, care a fost alături de copil din primele lui clipe de viață. Cu ocazia împlinirii vârstei de un an, Nash a primit nu mai puțin de 70 de hăinuțe noi, jucării educative, scutece — dar și aprobarea medicilor de a mânca tort cu extra frișcă.

Studiu: Numărul deceselor cauzate de consumul excesiv de alcool la femei s-a dublat în ultimii 20 de ani

Femeile au început să consume alcool mai frecvent și în cantități mai mari, iar acest lucru se vede în tristele statistici din ultimii douăzeci de ani. Un studiu publicat recent în revista medicală „Clinical Gastroenterology and Hepatology” arată că numărul deceselor asociate consumului de alcool în rândul femeilor s-a dublat între 1999 și 2020, iar decesele cauzate de hepatita alcoolică s-au triplat în aceeași perioadă. Hepatita alcoolică include diverse forme de deterioare a ficatului, cauzate de consumul excesiv de alcool, de la inflamație în stadiu incipient până la ciroză (fibroză hepatică severă). De ce sunt femeile mai sensibile la alcool În primul rând, procentul mai mare de grăsime corporală și un conținut mai mic de apă determină o concentrație crescută de alcool în sânge, pe care ficatul trebuie s-o proceseze. Apoi, femeile au, în mod natural, niveluri mai scăzute ale enzimei alcool-dehidrogenază, responsabilă cu metabolizarea alcoolului în organism, ceea ce, din nou, duce la o concentrație crescută a alcoolului în sânge. Aceste diferențe fiziologice, combinat cu creșterea bruscă a consumului de alcool și a episoadelor de binge drinking (consum continuu de alcool), fac ca femeile să fie deosebit de vulnerabile la bolile asociate alcoolului. „Istoric, existau diferențe între bărbați și femei în ceea ce privește frecvența consumului de alcool. Însă, practic, această diferență s-a estompat, iar raportul dintre consumul de alcool la bărbați și la femei este aproape de 1 la 1”, a declarat Sherry McKee, directoarea Programului Yale SCORE privind diferențele de gen în tulburările legate de consumul de alcool. Schimbarea stilului de viață expune femeile mai mult la consumul de alcool Schimbările în stilul de viață al femeilor au creat mai multe oportunități pentru consumul de alcool, a spus McKee. Deși adulții tineri din prezent beau mai puțin comparativ cu generațiile anterioare, acum există mai multe femei decât bărbați în universități — iar mediul universitar este, în general, asociat cu un consum crescut de alcool, a explicat ea. „Dacă adăugăm și faptul că femeile amână căsătoria și maternitatea, acest lucru le oferă mai mult spațiu pentru a continua să consume alcool și după terminarea facultății”, a mai spus McKee. Consumul excesiv de alcool în rândul femeilor este cel mai frecvent la vârsta mijlocie, a declarat Katherine Keyes, profesoară de epidemiologie la Școala de Sănătate Publică Mailman din cadrul Universității Columbia. Tiparele promovate în media „ajută” la creșterea consumului de alcool Unii cercetători pun acest trend pe seama stresului sau a culturii de consum de alcool la birou, însă Keyes susține că principalul motiv pentru care femeile beau mai mult este distracția. Ea a remarcat că vinul și băuturile spirtoase sunt frecvent promovate ca produse de lux sau metode de relaxare adresate femeilor. Experții spun că o mai bună conștientizare a riscurilor pentru sănătate asociate consumului de alcool ar putea ajuta femeile să își reducă consumul. „Nu înseamnă că fiecare persoană care consumă alcool în exces va dezvolta o boală hepatică. Însă știm că o parte dintre acestea — aproximativ 25–30% — ajung să o dezvolte”, a declarat Dr. Jessica Mellinger, medic principal la Henry Ford Health, un sistem de sănătate din statul Michigan. Cu cât o persoană bea mai mult, a adăugat ea, cu atât este mai probabil să dezvolte o boală hepatică de orice fel.

Pilula contraceptivă pentru bărbați a trecut primul test de siguranță uman

O nouă pastilă contraceptivă promițătoare pentru bărbați a trecut primul său test de siguranță pe subiecți umani, marcând un pas important spre diversificarea opțiunilor de contracepție masculine, conform Live Science. Medicamentul, numit YCT-529, acționează fără hormoni, blocând o proteină esențială pentru producția de spermatozoizi. Dacă va fi aprobat, va fi primul contraceptiv de acest tip, oferind o alternativă reversibilă și non-invazivă la prezervative și vasectomii. O nouă abordare a contracepției masculine Pastila experimentală vizează receptorul alfa al acidului retinoic, o proteină cu rol esențial în dezvoltarea spermatozoizilor. Blocarea activării acestei proteine oprește producția de spermă fără a afecta nivelurile hormonale. Testele preclinice pe șoareci și primate au arătat că efectul este reversibil, fertilitatea revenind la câteva săptămâni după întreruperea tratamentului. Primul test pe oameni nu a evidențiat efecte adverse majore Primul test uman a implicat 16 bărbați cu vârste între 32 și 59 de ani, toți având anterior vasectomii. Obiectivul a fost evaluarea siguranței, nu a eficienței contraceptive. Nu s-au raportat efecte adverse semnificative, indiferent de doză sau momentul administrării (cu sau fără alimente). Studiul a confirmat atingerea unor niveluri eficiente ale substanței în sânge. Următoarele teste vor analiza utilizarea pe termen lung și eficiența În urma rezultatelor încurajatoare, un al doilea test este deja în desfășurare, urmând să evalueze utilizarea timp de 28 și 90 de zile, impactul asupra numărului de spermatozoizi și siguranța generală. Cercetătorii speră să confirme că pastila poate fi administrată zilnic și că efectele sunt complet reversibile. Dacă va avea succes, ar putea revoluționa sănătatea reproductivă masculină și echilibra responsabilitatea planificării familiale.

Ce cauzează boala Parkinson? Oamenii de știință descoperă un indiciu nou și neașteptat

Studiul publicat în JCI Insight arată că pegivirusul uman (HPgV) a fost găsit în creierul a cinci din cei 10 pacienți cu Parkinson analizați după deces, în timp ce niciunul dintre cei 14 pacienți din grupul de control nu avea virusul. Deși HPgV nu provoacă de obicei simptome, cercetătorii cred că ar putea juca un rol în dezvoltarea bolii. „Ipoteza este că o infecție de lungă durată, cu evoluție lentă, ar putea duce la apariția acestui tip de boli”, explică Barbara Hanson de la Universitatea Northwestern. Analiza a peste 500 de virusuri a relevat că pacienții cu Parkinson și HPgV aveau răspunsuri similare ale sistemului imunitar, inclusiv niveluri mai scăzute ale unei proteine inflamatorii numite IL-4. De asemenea, cei cu o mutație genetică asociată cu Parkinson reacționau diferit la virus. Boala Parkinson rămâne greu de studiat pentru că se dezvoltă lent, de-a lungul anilor, și pare să fie cauzată de mai mulți factori. „Fiecare persoană are propriul drum” către dezvoltarea bolii, spune neurologul Erin Furr-Stimming. În ultimii ani au apărut tot mai multe dovezi că infecțiile virale pot declanșa boli neurologice. Inflamația creierului, provocată de virusuri, poate duce la o serie de reacții care afectează funcționarea normală a creierului. Totuși, cercetătorii avertizează că studiul nu demonstrează o relație de cauzalitate, ci doar sugerează o posibilă legătură care necesită mai multe cercetări.

Stresul provocat de pandemia COVID-19 ar fi accelerat îmbătrânirea creierului, chiar și în rândul persoanelor neinfectate

O nouă cercetare sugerează că stresul trăit în timpul pandemiei COVID-19 ar putea fi responsabil pentru îmbătrânirea accelerată a creierului în rândul persoanelor sănătoase, inclusiv al celor care nu au fost niciodată infectate cu virusul, conform Science Blog. Studiul, condus de cercetători de la Universitatea din Nottingham și publicat în Nature Communications, arată că factori psihologici și sociali, precum izolarea și rutina perturbată, ar putea fi de vină pentru modificările structurale ale creierului și ale ritmului de îmbătrânire observate la scară largă. Îmbătrânirea creierului fără infecție cu COVID-19 Folosind aproape 1.000 de scanări RMN din baza de date UK Biobank, cercetătorii au comparat imagini cerebrale realizate înainte și după pandemie. Ei au descoperit că ritmul de îmbătrânire a creierului a crescut în medie cu 5,5 luni în scanările efectuate după pandemie, chiar și în cazul persoanelor care nu au avut COVID-19. Efectul a fost cel mai pronunțat la vârstnici, bărbați și persoane din medii socioeconomice dezavantajate. Stresul social și psihologic ca factori determinanți Modificările cerebrale observate nu au fost cauzate de infecția virală, ci mai degrabă de stresul generat de pandemie. Studiul subliniază că factori externi precum izolarea, anxietatea și dificultățile financiare pot afecta în mod direct sănătatea creierului. Cercetătorii au remarcat că persoanele din medii defavorizate au înregistrat o îmbătrânire cerebrală mult mai accentuată decât cele din medii cu un nivel de trai mai ridicat. Infecția afectează mai ales funcția cognitivă Deși îmbătrânirea structurală a creierului a fost răspândită, doar participanții infectați cu COVID-19 au prezentat scăderi reale ale performanței cognitive. Aceștia au avut dificultăți la teste ce evaluau flexibilitatea mentală și viteza de procesare. Îmbătrânirea accelerată a creierului observată în studiu ar putea fi reversibilă odată cu reducerea stresului și revenirea la un stil de viață stabil. Oamenii de știință subliniază totodată importanța reducerii inegalităților sociale și sanitare pentru a proteja sănătatea cerebrală în viitoare crize.