Inteligența artificială poate înlocui deja 11,7% din angajați
Institutul de Tehnologie din Massachusetts publică un studiu despre impactul inteligenței artificiale asupra pieței muncii. Studiul a constatat că inteligența artificială poate înlocui deja 11,7% din piața muncii din SUA. Echivalează cu până la 1,2 trilioane de dolari în salarii. Studiul a fost realizat folosind un instrument de simulare a forței de muncă numit Iceberg Index. Acesta a fost creat de MIT și Oak Ridge National Laboratory. Indicele simulează modul în care 151 de milioane de lucrători americani interacționează în întreaga țară. De asemenea, simulează modul în care sunt afectați de inteligența artificială și de politicile corespunzătoare. Harta detaliată până la nivel de cod poștal Iceberg Index a fost anunțat la începutul acestui an. Oferă o viziune prospectivă asupra modului în care inteligența artificială poate remodela piața muncii. Nu doar în centrele tehnologice de pe coastă, ci în toate statele țării. Pentru legiuitorii care pregătesc investiții de miliarde de dolari în recalificare și formare profesională, indicele oferă o hartă detaliată. Arată locurile în care se produc perturbări, până la codul poștal. Un geamăn digital pentru piața muncii „Practic, creăm un geamăn digital pentru piața muncii din SUA”, a declarat Prasanna Balaprakash. El este directorul ORNL și co-lider al cercetării. ORNL este un centru de cercetare al Departamentului Energiei din estul Tennessee. Găzduiește supercomputerul Frontier, care alimentează multe eforturi de modelare la scară largă. Indicele face experimente la nivel de populație. Scoate la iveală modul în care inteligența artificială remodelează sarcinile, competențele și fluxurile de muncă. Acest lucru se întâmplă cu mult înainte ca aceste schimbări să se manifeste în economia reală, a declarat Balaprakash. Peste 32.000 de competențe cartografiate Indicele tratează cei 151 de milioane de lucrători ca agenți individuali. Fiecare este etichetat cu competențe, sarcini, ocupație și locație. Acesta cartografiază peste 32.000 de competențe în 923 de ocupații din 3.000 de județe. Apoi măsoară unde sistemele actuale de inteligență artificială pot deja să execute acele competențe. Cercetătorii au descoperit că vârful vizibil al aisbergului reprezintă doar 2,2% din expunerea salarială totală. Este vorba de concedierile și schimbările de roluri în domeniul tehnologiei, informaticii și tehnologiei informației. Reprezintă aproximativ 211 miliarde de dolari. 1,2 trilioane de dolari în salarii expuse Sub suprafață se află expunerea totală, de 1,2 trilioane de dolari în salarii. Aceasta include funcții de rutină în resurse umane, logistică, finanțe și administrare de birou. Acestea sunt domenii care sunt uneori trecute cu vederea în previziunile privind automatizarea. Indicele nu este un motor de predicție care să indice exact când sau unde se vor pierde locuri de muncă, au spus cercetătorii. În schimb, acesta are rolul de a oferi o imagine de ansamblu centrată pe competențe. Arată ceea ce pot face deja sistemele de inteligență artificială actuale. Oferă factorilor de decizie politică o modalitate structurată de a explora scenarii ipotetice. Trei state au validat modelul Cercetătorii au colaborat cu guvernele statelor pentru a rula simulări proactive. Tennessee, Carolina de Nord și Utah au contribuit la validarea modelului. Au folosit propriile date privind forța de muncă și au început să elaboreze scenarii de politici folosind platforma. Tennessee a făcut primul pas. A citat Iceberg Index în Planul de acțiune privind forța de muncă în domeniul inteligenței artificiale, publicat luna aceasta. Liderii statului Utah se pregătesc să publice un raport similar bazat pe modelarea Iceberg. Analiză detaliată la nivel de județ Senatoarea statului Carolina de Nord, DeAndrea Salvador, care a colaborat îndeaproape cu MIT la acest proiect, a spus ce a atras-o. Este modul în care această cercetare scoate la iveală efecte pe care instrumentele tradiționale le omit. Ea a adăugat că una dintre cele mai utile caracteristici este capacitatea de a analiza în detaliu informațiile locale. „Unul dintre lucrurile pe care le puteți analiza în detaliu sunt datele specifice fiecărui județ”, a spus ea. „Pentru a spune, în esență, că, într-un anumit bloc de recensământ, acestea sunt competențele care există în prezent”. Apoi să corelați aceste competențe cu probabilitatea ca ele să fie automatizate sau augmentate. Nu doar în centrele tehnologice Indicele Iceberg contestă, de asemenea, o presupunere comună cu privire la riscul inteligenței artificiale. Aceasta susține că riscul va rămâne limitat la rolurile tehnologice din centrele de coastă. Simulările indicelui arată că ocupațiile expuse sunt răspândite în toate cele 50 de state. Inclusiv în regiunile interioare și rurale, care sunt adesea excluse din discuțiile privind inteligența artificială. Echipa Iceberg a creat un mediu de simulare interactiv. Acesta permite statelor să experimenteze diferite pârghii politice. De la redistribuirea fondurilor destinate forței de muncă și ajustarea programelor de formare. Până la explorarea modului în care schimbările în adoptarea tehnologiei ar putea afecta ocuparea forței de muncă locale și produsul intern brut. Protecție pentru munca fizică Balaprakash, care face parte și din Consiliul consultativ pentru inteligență artificială din Tennessee, a împărtășit concluziile specifice statului. El a afirmat că multe dintre sectoarele cheie din Tennessee depind în continuare în mare măsură de munca fizică. Este vorba de sănătate, energie nucleară, producție și transport. Acest lucru oferă o oarecare protecție împotriva automatizării pur digitale. Întrebarea, a spus el, este cum să se utilizeze noile tehnologii. Cum ar fi robotica și asistenții inteligenți artificiali, pentru a consolida aceste industrii. În loc să le golească de conținut. Deocamdată, echipa poziționează Iceberg nu ca un produs finit. Ci ca un mediu de testare pe care statele îl pot utiliza pentru a se pregăti pentru impactul inteligenței artificiale asupra forței de muncă. „Scopul este de a intra și de a începe să încercăm diferite scenarii”, a spus Salvador.
Mânați de scumpiri. Un singur loc de muncă nu mai este suficient în România
Un singur loc de muncă nu mai asigură o viață prosperă în România. În Maramureș, aproximativ 15% dintre angajați au mai multe locuri de muncă, dar nu toți caută activitate constantă, pentru mulți, motivația reprezentând-o veniturile care nu mai acoperă scumpirile din ultima perioadă. Scăderea ușoară a inflației nu oprește creșterea prețurilor, iar românii aleg să muncească suplimentar pentru a se dezvolta personal sau pentru a-și asigura un trai mai bun. Este și cazul Alinei, angajată într-o agenție imobiliară cunoscută din Baia Mare. Aceasta a acumulat experiență internațională muncind ani la rând în străinătate și călătorind. Dorința de a rămâne activă a determinat-o să accepte un al doilea job, uneori chiar și al treilea, pentru a se bucura de un venit binemeritat. „Lucrez în cadrul a două şcoli de şoferi şi, din când în când, ca şi un al treilea job, sunt lector formator în cadrul unui centru de excelenţă din Baia Mare. Şi toate se îmbină pentru că atunci când îţi place ceea ce faci este ca şi cum nu ai munci. Pur şi simplu este real”, a spus aceasta, potrivit Observator. Un caz singular, și nu prea Situația nu este însă, generală. În Maramureș, aproximativ 15% dintre angajați au mai multe locuri de muncă, dar nu toți caută activitate constantă, pentru mulți, motivația reprezentând-o veniturile care nu mai acoperă scumpirile din ultima perioadă. Alți oameni muncesc suplimentar pentru a atinge un nivel de trai imposibil de susținut doar dintr-un salariu. „În ziua de azi toată lumea vrea să fie în pas cu moda sau să aibă cel mai nou telefon […] Consider ca tinerii îşi iau mai multe joburi, pentru că nu au un venit destul de mare din familie”, a spus un localnic. Întrebată ce sfaturi le-ar oferi tinerilor care simt că oscilează cu joburile, Alina a spus că „Să nu se plafoneze, să nu rămână în locuri unde simt că nu este bună energia”. Potrivit sociologilor, pentru a face față la două locuri de muncă nu contează volumul activității, ci absența pauzelor între ele. „Dacă o persoana simte sens, simte control, satisfacţie în ceea ce face, creierul activează acele mecanisme de adaptare care sunt benefice şi acest lucru se numşte ‘eu-stres’. Ei bine, în momentul în care se instalează starea de oboseală cronică, lipsa somnului, burnout, conflictul dintre roluri se numeşte ‘di-stres’, iar acest aspect este negativ, începem atunci să avem anumite probleme psihologice”, a spus psihologa Cecilia. Ardusătan. Doar 12 ore de muncă pe zi Conform statisticilor, pentru aproape 40% dintre oamenii care au mai multe joburi, al doilea loc de muncă aduce 20-30% din salariul principal, iar 13,4% obțin dublarea veniturilor. Pentru 4,3%, jobul part-time sau de weekend este mai bine plătit decât cel principal. În România, legea permite lucrul până la 40 de ore săptămânal. „Europenii au recomandat ca numărul maxim de ore lucrat pe zi să fie 12. Dar în legea românească nu există această limitare decât la acelaşi angajator. […] Sunt state care au micşorat norma de timp, de bază, de opt ore, sunt câteva state europene car au dus norma de 6 ore. În România, a rămas deocamdată pe standardul de opt ore”, a spus inspectorul șef ITM Maramureș, Dragoș Năcuță. Recomandarea autorului: Cele mai căutate locuri de muncă în România. Care este oferta pentru tinerii fără studii superioare
Urmașa Simonei Halep ia pe sus circuitul WTA, după un salt ireal de 246 de locuri
La doar 19 ani, Carmen Andreea Herea a realizat un salt fabulos de 246 de locuri în clasamentul WTA, în doar o săptămână! Ascensiunea româncei se datorează unui rezultat spectaculos: calificarea în semifinalele turneului WTA 125 de la Austin (SUA). Carmen Herea, sportivă din Tulcea care promită să calce pe urmele Simonei Halep, a dat lovitura în această săptămână, după ce a învins-o categoric pe americanca Malaika Rapolu (461 WTA), scor 6-1, 6-3 în sferturile turneului de la Austin. Calificarea în penultimul act al competiției i-a adus lui Carmen 5.800 de dolari și 49 de puncte WTA, dar și confirmarea că este una dintre cele mai promițătoare tinere românce din circuitul profesionist. Ea a realizat un salt uriaș în clasamentul live, de pe locul 775 până pe poziția 529 în lume. Urmașa Simonei Halep face ravagii în circuitul WTA! Carmen Herea, salt de 246 de locuri după ce a acces în semifinale la WTA 125 Austin Aflată în Statele Unite, unde urmează cursurile University of Texas, Carmen Herea profită la maximum de experiența americană! Tânăra sportivă s-a înscris la mai multe turnee locale, reușind să impresioneze lumea tenisului. La competiția WTA 125 de la Austin, dotată cu premii totale de 115.000 de dolari, Herea a ajuns până în semifinale, fără să piardă vreun set pe tot parcursul turneului. Carmen va lupta sâmbătă seară, după ora 22:00, pentru calificarea în finală la Austin, înfruntând-o pe Renata Zarazua din Mexic, ocupantă a locului 82 WTA și favorită numărul 3 a turneului american. În cealaltă semifinală se vor confrunta Iva Jovic (SUA, 35 WTA) și Marina Stakusic (Canada, 151 WTA). Carmen Herea se pregătește sub îndrumarea cuplului de antrenori Alex și Raluca Joițoiu, cei care i-au ghidat pașii în ultimii ani. Chiar dacă în prezent urmează cursurile la University of Texas, tânăra nu renunță la visul de a deveni jucătoare profesionistă, reușind să îmbine performanța sportivă cu studiile peste Ocean. A mers la același liceu ca și Simona Halep: „Cred că ne asemănăm ca și parametri fizici” ProSport a aflat că decizia lui Carmen Herea de a merge la colegiu a fost influențată și de situația materială, în condițiile în care lipsa unui sponsor face extrem de dificilă participarea constantă în circuitul profesionist. Totodată, alegerea ar fi avut și o componentă personală, legată de dorința de dezvoltare. Spre deosebire de mulți sportivi care, odată ajunși la colegiu, abandonează obiectivul performanței de vârf, Carmen este hotărâtă să continue lupta pentru a pătrunde în topul mondial WTA și a-i călca pe urme Simonei Halep. Între cele două există mai multe asemănări, mai ales că au mers la același liceu din Constanța: „Într-adevăr, am inceput liceul la LPS Constanța, unde a fost și Simona Halep, iar gimnaziul l-am absolvit în aceeași școală ca și Horia Tecău, deci pot spune ca le-am urmat pașii amândurora. Sper ca în viitorul apropiat și rezultatele mele tenisistice să fie asemănătoare. Pentru asta, mă pregătesc zilnic cu gândul de a mă autodepăși. Cât despre asemănări între mine și Simona, cred că ne asemănăm ca și parametri fizici. Deplasarea în teren și fluiditatea în joc sunt două dintre atuurile mele. De asemenea, consider că dorința constantă de progres și voința sunt lucruri similare ce le împart cu Simona”, a declarat Carmen Herea într-un interviu acordat ProSport.