Mergi liniștit în concediu și speră că mai ai la ce să te întorci. Cel care te-ar putea înlocui muncește non-stop, nu cere libere și nici mărire de salariu. Angajatul AI
Sezonul concediilor a început, iar pentru mulți angajați din corporații și nu numai, urmează perioada aceea a anului când ești în sfârșit deconectat. Dar într-un colț al serverelor, un coleg silențios nu doarme, nu mănâncă și nu are nevoie de vreo pauză de cafea: inteligența artificială. Iar dacă îi întrebi pe cei mai importanți directori executivi ai lumii, s-ar putea ca AI-ul să fie viitorul… și tu, trecutul. Tot mai mulți CEO de la companii gigantice precum Amazon, IBM, JPMorgan Chase sau Meta își avertizează angajații că schimbarea nu mai este doar la orizont — este deja în birou. Iar impactul ar putea însemna dispariția unor roluri întregi. Nu pentru că angajații sunt slabi, ci pentru că AI-ul este pur și simplu… mai ieftin, mai rapid și nu cere beneficii. Șefii trag semnale de alarmă, dar și de imagine Andy Jassy, CEO-ul Amazon, a spus public că AI-ul va reduce nevoia de angajați în domenii precum programare și relații cu clienții. Mark Zuckerberg, la rândul său, a declarat că Meta construiește un AI capabil să funcționeze ca un inginer de nivel mediu. Iar Dario Amodei, CEO-ul Anthropic (creatorul chatbotului Claude), a mers și mai departe: jumătate din joburile entry-level din birouri ar putea dispărea în cinci ani. Această avalanșă de declarații are, desigur, și o componentă de marketing tehnologic. Într-o economie în care acționarii așteaptă inovație și tăieri de costuri, a vorbi despre AI e o formă de a-ți demonstra viziunea. Dar dincolo de imagine, mesajul ajunge și la angajați: jobul tău ar putea arăta complet diferit — sau deloc, scriu cei de la Washington Post. Chiar dacă economiștii spun că încă nu există dovezi clare că IA produce concedieri masive, există semnale că joburile se transformă rapid. IBM, de exemplu, a înlocuit sute de angajați HR cu agenți AI pentru sarcini repetitive. Iar la Google, peste 25% din codul nou este generat automat de inteligență artificială. Inteligența artificială nu cere liber și nu obosește Pentru prima dată, angajații se confruntă cu o „concurență” care nu vrea promovări, nu cere zile libere și nu intră în burnout. În timp ce tu te deconectezi pe o plajă, AI-ul rămâne activ, învățând în ritm continuu. Iar tot mai multe companii cer explicit angajaților să folosească instrumente AI. La Duolingo sau Box, de exemplu, utilizarea AI-ului face deja parte din evaluarea de performanță. CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, a spus-o fără echivoc: „Nu vei pierde locul de muncă în fața unui AI, ci în fața cuiva care știe cum să-l folosească”. Așadar, nu este vorba doar despre automatizare, ci și despre adaptare. Cei care nu învață să lucreze cu AI-ul ar putea deveni rapid „redundanți”. Cu toate acestea, nu e totul pierdut. Deși se vorbește despre scăderea numărului de angajați în unele departamente, în altele — cum ar fi analiza datelor sau gestionarea AI-ului — apar roluri noi. Marea necunoscută rămâne dacă tehnologia va crea mai multe locuri de muncă decât va elimina. Și, mai ales, cât de rapid se va produce tranziția. Viitorul muncii nu mai e o teorie — e un test în direct În timp ce tu îți planifici zilele libere și încerci să te deconectezi de la e-mail, în birouri virtuale și servere din toată lumea, agenții AI își fac treaba fără pauză. Sunt programați să nu obosească, să nu conteste deciziile șefilor și să nu viseze la weekenduri prelungite. Poate că încă nu ți-au luat locul. Dar în cinci ani, locul tău s-ar putea să nu mai fie același. Așa că, mergi liniștit în vacanță — dar când te întorci, nu uita să întrebi cine a fost „angajatul lunii” cât ai lipsit.
Nașul inteligenței artificiale avertizează: urmează concedieri masive, dar unele meserii sunt în siguranță
Geoffrey Hinton, numit și „nașul inteligenței artificiale” și fost expert al companiei Google, lansează un avertisment serios privind impactul revoluției tehnologice asupra pieței muncii. Potrivit acestuia, omenirea s-ar putea confrunta curând cu concedieri masive, deoarece inteligența artificială devine tot mai capabilă să execute activități anterior rezervate exclusiv oamenilor. Totuși, există profesii care vor rămâne relativ sigure în viitorul apropiat. Ce meserii sunt amenințate? Într-un interviu pentru podcastul „Diary of a CEO” și citat de Business Insider, Geoffrey Hinton a declarat că cea mai mare amenințare imediată a inteligenței artificiale o reprezintă concedierile în masă. Conform acestuia, joburile care implică activități intelectuale repetitive vor fi primele afectate. Asistenții juridici și angajații din centrele de apel sunt printre cei mai expuși riscului. „În activitățile intelectuale zilnice, inteligența artificială va înlocui pur și simplu pe toată lumea”, a subliniat Hinton, avertizând că pentru a rezista schimbării, un angajat va trebui să fie extrem de competent și dificil de înlocuit de către o mașină. Care meserii sunt protejate? Există, însă, meserii pe care inteligența artificială nu le va putea cuceri prea curând. Potrivit expertului, profesiile care necesită manipulare fizică și dexteritate manuală sunt cele mai protejate. „Va trece mult timp până când inteligența artificială va fi la fel de bună în activități fizice complexe. O alegere sigură în acest moment este să devii instalator”, a menționat Hinton. De altfel, în SUA, tinerii din generația Z au început deja să prefere meseriile manuale, renunțând treptat la joburile de birou, tocmai din cauza riscului crescut de automatizare. Sectorul medical, un alt domeniu sigur Dincolo de profesiile manuale, sectorul sănătății va rămâne o opțiune sigură pentru mulți lucrători. Geoffrey Hinton explică faptul că industria medicală are o nevoie continuă de specialiști, iar cererea pentru personal este, practic, infinită. Astfel, meseriile din domeniul sănătății vor absorbi mai ușor impactul generat de automatizare. Totuși, majoritatea industriilor nu vor avea aceeași capacitate de adaptare. În multe cazuri, lucrătorii umani vor fi sprijiniți de asistenți virtuali AI, astfel încât un singur angajat va putea face munca a zece oameni, ceea ce va duce inevitabil la reduceri masive de personal. Geoffrey Hinton. (Foto: Business Insider) Impactul social al șomajului în masă Potrivit lui Hinton, șomajul masiv generat de inteligența artificială reprezintă cel mai mare pericol pentru stabilitatea socială și fericirea umană. Deși susține implementarea unui venit universal de bază, acesta avertizează că simpla existență a unui sprijin financiar nu va înlocui sentimentul de scop pe care oamenii îl obțin prin muncă. În viziunea expertului, schimbarea masivă pe piața muncii a început deja să se manifeste, odată cu adoptarea tot mai extinsă a inteligenței artificiale pentru activități anterior dedicate absolvenților universitari. Astfel, avertismentul lui Hinton este clar: omenirea trebuie să se pregătească rapid pentru o schimbare fundamentală a modului în care lucrăm și trăim. Această transformare radicală va redefini relația noastră cu tehnologia și munca în următorii ani.