Aceeași mâncare, alt efect. De ce o masă la 9 dimineața nu e totuna cu una luată noaptea
Medicul Sebastián La Rosa, specialist în longevitate, spune că spune că momentul în care mâncăm contează la fel de mult ca felul de mâncare pe care îl consumăm. Declarațiile sale sunt citate de Men’s Health. Explicația ține de crononutriție, adică de ceasul biologic al organismului. Avem gene care reglează ce se întâmplă în corp la fiecare oră, explică medicul. Unele momente ar fi mai favorabile pentru a asimila nutrienții și pentru a crește masa musculară. O masă sănătoasă luată la ora 9 dimineața poate fi o idee excelentă, spune La Rosa. Aceeași masă, noaptea, ar provoca un vârf glicemic, mai multă grăsime și mai multă inflamație. Săriți peste cină, nu peste micul dejun Cei care țin post intermitent renunță de obicei la micul dejun. Medicul recomandă exact opusul. Potrivit lui, mâncarea de seară blochează procesele de reparare celulară care ar trebui să aibă loc noaptea. Organismul este forțat să rămână activ când ar trebui să se odihnească. Programul ideal Micul dejun ar trebui luat la circa o oră după trezire, cu 25-30 de grame de proteine. Carbohidrații ar fi mai bine consumați înainte de ora 14. Prânzul ar trebui să fie masa principală a zilei, dacă programul de lucru permite. Ideal, ultima masă se încheie înainte de ora 19. La Rosa recunoaște că nu e ușor. Cu cât mâncați mai devreme, cu atât mai bine, spune el: ora 21:30 e oricum preferabilă orei 23:30. Cina, dacă există, ar trebui să fie ușoară, cu proteine, fibre și carbohidrați complecși. Cei care lucrează în ture de noapte ar trebui să ia cina înainte de tură. Intervalul 2-5 dimineața ar fi cel mai nepotrivit pentru metabolism. Micul dejun se ia după tură, înainte de culcare.
Cât crezi că vei trăi? Oamenii își pot estima surprinzător de bine longevitatea
Cercetătorii au constatat însă și un aspect surprinzător: majoritatea participanților și-au subestimat longevitatea, aproximativ 59% dintre cei pentru care rezultatul a putut fi stabilit ajungând să trăiască mai mult decât vârsta pe care o estimaseră. Cât crezi că vei trăi poate fi legat de longevitate Cercetarea a fost coordonată de Shohei Okamoto, cercetător în științe sociale la Universitatea din Tsukuba, și a analizat date provenite din Japanese Aging and Health Dynamics Study, un studiu reprezentativ la nivel național privind îmbătrânirea populației din Japonia, scrie Science Alert. În 1996, cercetătorii au întrebat 2.447 de persoane cu vârsta de cel puțin 60 de ani până la ce vârstă cred că vor trăi. Dintre acestea, 393 nu au putut face o estimare. Ceilalți 2.054 de participanți au indicat vârste cuprinse între 63 și 120 de ani. Participanții au fost urmăriți timp de până la 28 de ani. Dintre cei care și-au estimat speranța de viață, 1.514 au murit în perioada analizată, iar cercetătorii au putut determina în aproximativ 98% dintre cazuri data decesului, folosind registre oficiale sau informații furnizate de familii. Ce au descoperit cercetătorii Analiza a indicat o asociere între estimările participanților și durata lor reală de viață. Persoanele care se așteptau să mai trăiască mai mulți ani au avut, în general, o supraviețuire mai îndelungată. Asocierea s-a menținut și după ce cercetătorii au luat în calcul vârsta, sexul, situația socioeconomică și mai mulți factori legați de starea de sănătate. Totuși, rezultatele nu demonstrează că optimismul prelungește viața. Studiul este observațional și, în plus, este disponibil sub forma unui preprint care nu a trecut încă prin procesul de evaluare inter pares. Este posibil ca oamenii să își evalueze intuitiv starea de sănătate, stilul de viață sau istoricul familial, iar aceste elemente să influențeze atât estimarea făcută, cât și durata efectivă a vieții. De ce mulți oameni au ales vârsta de 80 de ani Unul dintre cele mai interesante aspecte ale cercetării a fost frecvența cu care participanții au indicat vârsta de 80 de ani. Cercetătorii consideră că această valoare ar fi putut reprezenta un reper mental, deoarece era apropiată de speranța medie de viață la naștere în Japonia în 1996. Există însă o diferență importantă între speranța de viață calculată de la naștere și speranța de viață rămasă pentru o persoană care a ajuns deja la 60, 70 sau 80 de ani. O persoană care a ajuns la o vârstă înaintată a trecut deja de riscurile asociate primilor ani de viață, astfel încât o estimare bazată pe vârsta și sexul actuale poate fi mai relevantă. Planificarea financiară Cercetătorii atrag atenția că estimarea greșită a longevității nu este doar o chestiune de curiozitate. Subestimarea duratei de viață poate determina oamenii să economisească prea puțin pentru pensie, în timp ce supraestimarea acesteia poate duce la economii excesive și la un nivel de trai mai restrictiv decât este necesar. Studiul a identificat și diferențe între grupuri. Femeile și persoanele cu mai mulți ani de educație au fost mai predispuse să trăiască peste vârsta estimată, în timp ce persoanele cu o stare de sănătate mai precară au avut mai puține șanse să își depășească estimarea. Cercetătorii subliniază însă că participanții au fost întrebați despre speranța lor de viață o singură dată, în 1996. Prin urmare, studiul nu poate arăta cum s-ar fi modificat aceste estimări în urma unor diagnostice medicale, a progreselor medicinei sau a unor evenimente personale importante. De asemenea, cercetarea a inclus doar persoane vârstnice din Japonia, astfel că rezultatele nu pot fi extrapolate automat la tineri sau la populațiile din alte țări.
Secretul oamenilor care trec de 100 de ani? Cercetătorii au descoperit celule imunitare capabile să lupte cu cancerul
Un nou studiu publicat în revista Cell Reports indică faptul că, la persoanele care ating vârste extreme, anumite celule T capabile să distrugă celulele infectate, deteriorate sau canceroase devin mult mai numeroase. Descoperirea ar putea explica, cel puțin parțial, de ce unii oameni reușesc să îmbătrânească sănătos și să depășească 100 de ani, în ciuda riscului tot mai mare de cancer și alte boli asociate înaintării în vârstă, scrie Science Alert. Oameni de peste 100 de ani, protejați de un sistem imunitar adaptat Cercetătorii au analizat probe de sânge provenite de la 28 de participanți japonezi, împărțiți în funcție de vârstă. Studiul a identificat o creștere semnificativă a proporției unor celule numite CD4 CTL, o formă rară de celule T citotoxice. Aceste celule fac parte din sistemul imunitar adaptativ și au rolul de a identifica și elimina celule infectate, deteriorate sau canceroase. La cele opt persoane aflate în categoria de vârstă 70-90 de ani, proporția mediană a celulelor CD4 CTL era de aproximativ 4%. În cazul celor 10 centenari analizați, proporția a crescut la 9,6%. Cea mai mare valoare a fost observată însă în rândul supercentenarilor, adică al persoanelor care au depășit 110 ani. În cazul acestora, proporția mediană a celulelor CD4 CTL a ajuns la 17,6%. Celulele care luptă cu cancerul Cercetătorii au observat că aceste celule nu prezentau semne evidente de epuizare și erau active. Mai mult, o parte importantă dintre ele provenea din multiplicarea unor celule inițiale, ceea ce sugerează că sistemul imunitar a reacționat la amenințări întâlnite de organism de-a lungul vieții. În medie, aproximativ 33% dintre celulele CD4 CTL identificate în probe erau clone provenite din aceeași celulă inițială. În cazul unui centenar, aproape jumătate dintre aceste celule erau copii ale aceleiași celule. Potrivit cercetătorilor, acest fenomen ar putea reprezenta o formă de adaptare a sistemului imunitar la procesul de îmbătrânire. Pe măsură ce oamenii înaintează în vârstă, în organism apar mai frecvent celule îmbătrânite sau senescente și celule cu modificări care pot favoriza apariția cancerului. Analiza proteinelor de la suprafața celulelor a arătat că aceste CD4 CTL apar pe măsură ce celulele T helper pierd anumite proteine, CD27 și ulterior CD28. Ce înseamnă descoperirea pentru oamenii care ajung la 100 de ani Imunologul Kosuke Hashimoto, de la Universitatea din Osaka, subliniază că îmbătrânirea sistemului imunitar nu înseamnă neapărat doar declin. Rezultatele sugerează că sistemul imunitar poate continua să se adapteze chiar și la vârste foarte înaintate. Expansiunea selectivă a anumitor celule T ar putea contribui la protejarea organismului împotriva amenințărilor asociate îmbătrânirii și, implicit, la longevitatea excepțională. Totuși, cercetătorii avertizează că studiul are limite importante. Eșantionul a fost foarte mic, cu doar 28 de participanți, iar toți proveneau din Japonia. Prin urmare, rezultatele nu pot fi considerate reprezentative pentru întreaga populație mondială și nu demonstrează că aceste celule sunt singura explicație pentru longevitate. Studiul oferă însă o nouă perspectivă asupra modului în care sistemul imunitar se poate modifica odată cu vârsta și ar putea deschide noi direcții de cercetare privind îmbătrânirea sănătoasă și mecanismele naturale de apărare împotriva cancerului.
Un profesor s-a supus unui experiment de longevitate. Acum pare cu 15 ani mai tânăr
Un nou studiu făcut de Yong Loo Lin School of Medicine din Singapore a pus sub semnul întrebării modul nostru de a gândi despre sănătate și longevitate. Condus de profesorul Dean Ho, directorul Institutului de Medicină Digitală (WisDM) din cadrul NUS Medicine, studiul a adoptat o abordare neobișnuită, întrucât Ho a fost singurul subiect al cercetării, notează IL Messaggero. „Delta” – acesta este numele studiului condus de echipa profesorului Ho – a fost conceput în jurul ideii că fiecare persoană are propriul nivel biologic de bază, care poate varia în funcție de anumiți factori (vârstă, stres, somn, alimentație, exerciții fizice) odată cu trecerea timpului. Pentru a examina aceste schimbări, echipa a introdus o serie de intervenții asupra stilului de viață al lui Ho, printre care perioade de post de aproximativ 20 de ore pe zi, 90 de minute de antrenament fizic și o alimentație axată pe o dietă bazată pe legume, semințe și proteine, monitorizând în timp real răspunsul biologic al profesorului. A vrut să afle cum poate încetini îmbătrânirea și s-a oferit singur ca subiect. Rezultatul este surprinzător „Am început acest studiu pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă între două vizite de control, pe care majoritatea oamenilor le consideră un indicator al stării lor de sănătate. Știm că oamenii sunt diferiți unii de alții, dar suntem diferiți chiar și față de noi înșine de-a lungul timpului. Fiecare are propriul DELTA: un ansamblu unic și în continuă evoluție care reflectă faptul că sănătatea este o poveste, nu un moment”, explică Ho. Unul dintre cele mai interesante rezultate obținute în cadrul studiului se referă la flexibilitatea metabolică, respectiv capacitatea organismului de a arde mai puțină glucoză și mai multe grăsimi în perioadele de post. Pe parcursul monitorizării, timpul necesar lui Ho pentru a face această schimbare a scăzut de la peste 24 de ore la aproximativ 16,5 ore. Un alt rezultat se referă la vârsta biologică. Folosind datele fiziologice și metabolice colectate, sistemul de inteligență artificială dezvoltat de grup a estimat pentru Ho o vârstă biologică de aproximativ 32 de ani, față de vârsta sa reală de 47 de ani. Au fost observate, de asemenea, schimbări semnificative pozitive în funcția inimii. Un profesor s-a supus unui experiment de longevitate. AI spune că organismul său este cu 15 ani mai „tânăr” De asemenea, a fost deosebit de evidentă îmbunătățirea somnului. Anterior, Ho tindea să se culce după miezul nopții și dormea aproximativ cinci ore pe noapte. În timpul protocolului, ora de culcare a fost devansată spre ora 21, iar durata zonulae a ajuns la aproape opt ore, cu o creștere a somnului profund. Chiar și microbiomul intestinal a prezentat modificări. Autorii raportează, de asemenea, o reziliență bună a mai multor biomarkeri cardiometabolici și inflamatori supuși stresului provocat de post, printre care ApoB, ApoA, raportul ApoB/ApoA, homocisteina și hs-CRP. „DELTA reprezintă o schimbare de direcție către o știință a longevității bazată pe funcționalitate, care măsoară reziliența fiziologică în loc să se bazeze pe date statice. Sperăm că această lucrare nu numai că va contribui la redefinirea conceptului de îmbătrânire sănătoasă, ci va evidenția și rolul tot mai important al Singapore ca pionier în viitorul cercetării personalizate privind longevitatea”, a adăugat Ho.
Ce pun nutriționiștii în farfurie pentru o viață mai lungă. Lista alimentelor recomandate
Alimentația influențează direct modul în care organismul îmbătrânește. Trei nutriționiști au identificat nouă superalimente pentru longevitate, bogate în antioxidanți și nutrienți esențiali. Superalimentele oferă vitamine, minerale și antioxidanți care mențin energia și starea de bine, conform Real Simple. O nutriționistă explică faptul că majoritatea își câștigă acest statut prin conținutul de antioxidanți și fibre. Aceste beneficii devin tot mai importante odată cu înaintarea în vârstă. Kimchi este bogat în probiotice, care sprijină microbiomul intestinal și reduc inflamația. Curcuma conține curcumină, un compus cu efecte antiinflamatoare și protectoare pentru creier. Afine, avocado și spanac. Cele 9 alimente care susțin o îmbătrânire sănătoasă Afinele au antocianine, asociate cu un risc mai mic de infarct și diabet. Avocado aduce grăsimi mononesaturate, benefice pentru inimă și colesterol. Spanacul conține luteină și zeaxantină, utile pentru sănătatea ochilor. Varza kale furnizează vitaminele A, C și K, importante pentru oase și imunitate. Lintea are fibre și proteine vegetale, care mențin masa musculară. Cele 9 alimente care încetinesc îmbătrânirea, potrivit experților în nutriție Semințele de chia oferă omega-3 și calciu, pentru oase și inimă sănătoase. Tempeh este bogat în proteine și probiotice rezultate din fermentare. Este suficient să mănânci doar superalimente? Nutriționiștii avertizează că obiceiurile alimentare generale contează mai mult decât alimentele izolate. Consumul zilnic de cinci porții de fructe și legume, reducerea zahărului și cerealele integrale rămân recomandările de bază pentru o îmbătrânire sănătoasă.
Diferență uriașă. Trei obiceiuri zilnice care pot încetini îmbătrânirea, potrivit unei experte în longevitate
Dr. Florence Comite a văzut din prima sursă cum același ADN poate produce rezultate de sănătate complet diferite. Fiind geamănă identică, ea a observat că experiențele de viață modelează sănătatea la fel de mult ca genele, conform businessinsider.com. „Capacitatea de a activa și dezactiva comutatoare prin alegerile pe care le facem este modul în care ne putem redobândi controlul”, a spus medicul. Fără gustări înainte de culcare Primul obicei eliminat a fost mâncatul de seară. Comite recunoaște că obișnuia să mănânce fructe, ciocolată sau înghețată înainte de somn. „Când am renunțat la asta și mi-am dat seama că trebuie să încetez să mănânc cu o oră sau două înainte de culcare, a fost o diferență enormă”, a spus ea. Mâncatul tardiv perturbă somnul profund, faza în care organismul repară daunele celulare. Fără somn de calitate, metabolismul, imunitatea și alte funcții esențiale au de suferit. Alcoolul, redus la jumătate Al doilea obicei vizează consumul de alcool. Alcoolul crește glicemia, iar oscilațiile de zahăr din sânge în timpul somnului afectează recuperarea nocturnă. Comite recomandă o metodă simplă: un pahar cu apă plată între două băuturi alcoolice. Astfel, cantitatea consumată se reduce automat la jumătate. „Dacă beți două pahare, beți un pahar și un pahar cu apă”, a spus medicul. Pentru monitorizarea glicemiei, ea recomandă folosirea unui glucometru continuu (CGM). Cardio și forță, combinate Al treilea element este rutina de fitness. Comite merge la sală trei zile pe săptămână, câte o oră. Programul combină antrenamentul cu greutăți, exercițiile cardio la aparatul de vâslit și sesiuni de tip HIIT, inclusiv sprint. Această combinație vizează indicatori-cheie de longevitate, printre care VO2 max, considerat unul dintre cei mai buni predictori ai sănătății cardiovasculare pe termen lung. „Începem să prezentăm schimbări legate de îmbătrânire la nivel celular, sub suprafață, încă de la 30 de ani. Cu cât acționăm mai devreme, cu atât vom fi mai bine”, a concluzionat Comite.
În căutarea vieții veșnice: ce este medicina longevității și ce promite aceasta
Interesul pentru acest domeniu a explodat după pandemia de Covid. Văzând atât de mulți vârstnici murind din cauza unui sistem imunitar slăbit, oamenii și-au dat seama că nu sunt nemuritori. „De douăzeci de ani mă ocup de medicina longevității, dar interesul pacienților a apărut abia odată cu Covid”, spune Alberto Beretta, director științific al clinicii milaneze SoLongevity. Organizația Mondială a Sănătății a definit deceniul 2020–2030 drept cel al „îmbătrânirii în sănătate”. Medicina longevității încearcă să transpună acest obiectiv în practică, scrie La Stampa. Ce se întâmplă concret în aceste clinici Totul pornește de la o evaluare detaliată a pacientului. Clinicile oferă pachete de check-up care variază de la câteva sute de euro la peste patru mii de euro. Evaluările includ teste clasice, precum VO2 max – cantitatea maximă de oxigen folosită de organism pe minut pe kilogram de greutate, în efort intens, dar și analize epigenetice avansate. „Afecțiunile legate de îmbătrânire sunt multigenice, deci sunt necesari algoritmi care să poziționeze persoana în raport cu curba populației”, explică Beretta. Altfel spus, testele indică dacă un pacient prezintă un risc mai mare sau mai mic față de populația de referință de a dezvolta infarct, demență sau diabet. Nu sunt examene diagnostice, dar oferă o imagine de ansamblu utilă pentru prevenție. „Cu instrumentele de astăzi, este posibil să stabilim pentru o persoană de 35–40 de ani un program de viață care să o ajute să ajungă la 90 de ani în deplină sănătate”, spune Beretta. Declinul cognitiv, grija cea mai mare Dincolo de sănătatea fizică, pacienții sunt tot mai preocupați de capacitățile mentale. „Toată lumea vrea să aibă un creier sănătos, să combată îmbătrânirea cerebrală. Aceasta înseamnă gestionarea stresului și combaterea declinului memoriei”, subliniază Damiano Galimberti, președintele International Longevity Science Association. Există tehnici specifice de „gimnastică pentru creier”, suplimente și terapii intravenoase care vizează celulele zombie – acele celule care, odată cu vârsta, își pierd funcția și produc inflamații. Galimberti atrage însă atenția: „Aceste parcursuri trebuie să urmeze protocoale bine personalizate. Nu trebuie să existe abuz de terapie preventivă”. Capcana monitorizării obsesive Smartwatch-urile și inelele inteligente care măsoară somnul și activitatea fizică sunt utile, dar au limite. „Controlul continuu nu este sinonim cu sănătatea”, avertizează Alberto Cerasari, director medical al SoLongevity. „Dimpotrivă, poate genera anxietăți inutile cu efecte dăunătoare la persoanele predispuse.” Concluzia experților este simplă: elixirul longevității nu este un produs, ci un echilibru. Să-ți cunoști corpul, să previi problemele din timp, fără să devii sclavul cifrelor și al dispozitivelor.
Studiu: Un factor esențial prezice longevitatea mai bine decât dieta sau exercițiile fizice
Un studiu realizat la finalul anului trecut arată că există un alt factor care ar putea avea un impact mai mare asupra reducerii duratei de viață. Alte cercetări anterioare asociau somnul de proastă calitate cu o serie de probleme de sănătate. Totuși, studiul realizat de cercetătorii de la Universitatea de Sănătate și Știință din Oregon au descoperit că un somn suficient are o legătură mai puternică cu o viață mai lungă decât dieta și exercițiile fizice. Potrivit Science Alert, studiul a avut la bază datele analizate din sondaje din SUA, acoperind perioada 2019-2025. Concret, indicatorii speranței de viață au fost comparați cu evaluările subiective ale duratei somnului. În acest sens, un somn care are o durată mai mică de șapte ore pe noapte este considerat drept unul insuficient. În realizarea studiului, cercetătorii au luat în calcul și alte variabile care pot influența speranța de viață, printre care sedentarismul, statutul profesional și nivelul de studii. Rezultatele au arătat că legătura dintre somnul insuficient și speranța de viață mai scurtă s-a menținut. „Nu mă așteptam ca [somnul insuficient] să fie atât de puternic corelat cu speranța de viață. Întotdeauna am considerat că somnul este important, dar această cercetare subliniază cu adevărat acest aspect: oamenii ar trebui să se străduiască să doarmă între șapte și nouă ore, dacă este posibil”, a spus Andrew McHill, cercetător de la Universitatea de Sănătate din Oregon. „Această cercetare arată că trebuie să acordăm prioritate somnului cel puțin la fel de mult cât acordăm alimentației sau exercițiilor fizice. Un somn bun pe timpul nopții îți va îmbunătăți starea de bine, dar și durata de viață”, a mai spus McHill. Un studiu de acest gen nu poate să ofere o imagine mai clară privind interacțiunile complexe dintre somn, alimentație și exercițiile fizice. Totuși, rezultatele studiului sugerează că durata somnului pe care o ai în fiecare noapte reprezintă un indicator semnificativ al stării de sănătate pe termen lung.
O parte a corpului pe care o ignori complet îți poate prezice longevitatea, spune un medic
Dr. Courtney Conley, specialist în sănătate și longevitate, atrage atenția că o anumită parte a corpului – picioarele – este mult mai importantă decât credem și că o tratăm greșit în fiecare zi. Medicina modernă vorbește mult despre sănătatea inimii, a creierului sau a sistemului digestiv. Există însă un factor predictiv al longevității despre care se vorbește prea puțin: starea picioarelor. De ce picioarele contează pentru longevitate Picioarele conțin mii de receptori senzoriali care colectează constant informații pentru a ne menține echilibrul și mobilitatea. Pe măsură ce îmbătrânim, sensibilitatea acestor receptori scade treptat. „Pierdem capacitatea de a «simți»”, explică dr. Conley, conform Parade. Totodată, pierdem masă musculară la nivelul picioarelor, la fel ca în restul corpului. Slăbiciunea degetelor de la picioare este unul dintre principalii factori care cresc riscul de cădere la vârstnici. Unde greșim zilnic Încălțămintea modernă cu vârfuri înguste și tocuri înalte compromite funcția naturală a piciorului. „Dacă nu folosești forța și funcția piciorului, o vei pierde”, spune dr. Conley. Spre deosebire de durerile de spate, pentru care medicii recomandă exerciții de întărire, durerile de picior sunt tratate de obicei fără să fie abordată cauza reală. Ce poți face acum Dr. Conley recomandă un exercițiu simplu de întărire a degetelor: așează un prosop sub vârfurile degetelor, aplecă-te ușor în față și apasă degetele în prosop. Menține poziția 5 secunde și repetă de 20 de ori. De asemenea, specialistul recomandă să mergi desculț câte 5 minute pe zi, să exersezi dexteritatea degetelor și să alegi încălțăminte care respectă anatomia piciorului.
Un organ ignorat la vârsta adultă ar putea ține cheia longevității / Reduce cu 50% riscul de deces
Un organ mic situat în piept, considerat mult timp relevant doar în copilărie, ar putea juca un rol major în sănătatea și durata de viață a adulților. Două studii publicate simultan în revista Nature de cercetători de la Mass General Brigham arată că persoanele cu un timus mai sănătos trăiesc mai mult și au un risc semnificativ mai mic de boli cardiovasculare, cancer și deces prin imunoterapie eșuată. Timusul este un organ mic situat în torace, în spatele sternului, cu rol central în sistemul imunitar – contribuie la maturarea limfocitelor T, globulele albe care apără organismul împotriva infecțiilor și bolilor. Se știa că timusul se micșorează odată cu vârsta și produce tot mai puține celule noi, motiv pentru care rolul său la adult fusese puțin cercetat. Noile date contestă această perspectivă. Cum a fost realizat studiul Cercetătorii au analizat imagini CT standard cu ajutorul inteligenței artificiale, folosind tehnici de învățare profundă pentru a evalua dimensiunea, structura și compoziția timusului la peste 25.000 de adulți incluși într-un program național de screening pentru cancer pulmonar și la peste 2.500 de participanți la studiul Framingham, o cohortă urmărită pe termen lung. Pe baza acestor date, echipa a construit un scor al „sănătății timice”. Rezultatele Diferențele dintre scoruri s-au dovedit semnificative. Persoanele cu un timus mai sănătos au înregistrat un risc de deces cu aproximativ 50% mai mic, un risc de deces prin boli cardiovasculare cu 63% mai redus și un risc de a dezvolta cancer pulmonar cu 36% mai mic față de cele cu scoruri scăzute. Asocierile s-au menținut și după ajustarea pentru vârstă și alți factori de sănătate. Cercetătorii explică aceste rezultate prin mecanismul imunitar: pe măsură ce funcția timusului și diversitatea limfocitelor T scad, sistemul imunitar devine mai puțin eficient în fața amenințărilor, inclusiv a cancerului. Analiza a identificat și factori asociați cu o sănătate timică mai precară: inflamația cronică, fumatul și greutatea corporală crescută. Implicații pentru imunoterapie Al doilea studiu a mers mai departe, evaluând peste 1.200 de pacienți tratați prin imunoterapie – o formă de tratament care activează sistemul imunitar împotriva cancerului. Rezultatele arată că pacienții cu un timus mai sănătos au avut un risc cu 37% mai mic de progresie a bolii și un risc de deces cu 44% mai redus, după ajustarea diferențelor între pacienți, tumori și tipuri de tratament. Ce urmează Autorii subliniază că sunt necesare studii suplimentare, iar metoda de evaluare imagistică nu este deocamdată pregătită pentru utilizare clinică de rutină. Cercetările nu au testat nici dacă modificarea factorilor de stil de viață poate îmbunătăți direct funcția timusului. Un studiu în curs analizează dacă expunerea accidentală la radiații la nivelul timusului, la pacienții cu cancer pulmonar, afectează rezultatele tratamentului.