Etichetă: LOS ANGELES 2028

A început drumul spre Los Angeles 2028 pentru frumoasele Francesca Alupei și Bea Vaida! Popasuri în Noua Zeelandă, Australia și China: Ne era teamă să mergem pe stradă

România nu a fost reprezentantă vreodată la Jocurile Olimpice de vară cu o echipă de volei pe plajă. La ediția olimpică din 2028 avem această șansă. Două fete talentate și extrem de motivate în a face performanță au început să „muște” tot mai des din rezultate excelente care până nu demult, pentru noi reprezentau un Everest aproape imposibil de atins. Francesca Alupei și Bea Vaida – viitoarele sportive de la Los Angeles 2028 Francesca Alupei și Bea Vaida sunt cele două sportive de la volei pe plajă care nu se joacă atunci când vine vorba de obiective mărețe. În Turul Mondial fetele au făcut o adevărată senzație. „Am început Turul Mondial în Noua Zeelandă, unde am cucerit medalia de aur. Am continuat competiția în India apoi în Australia, unde am luat argintul, după care am ajuns în Mexic. Cel mai greu în toată această campanie mondială nu au fost meciurile ci deplasările cu avionul. Sunt foarte obositoare. Dacă aș putea avea câte un dormitor în avioanele cu care zbor aș fi cea mai fericită”, a declarat Francesca Alupei. Inevitabil, atunci când vorbim de deplasări cu iz exotic apar și momente inedite, unele nu chiar atât de frumoase. De pildă, Francesca ne-a mărturisit că India nu reprezintă un loc în care și-ar dori să întoarcă prea curând. „Dacă organizatorii competiției nu ar fi avut grijă să avem o mâncare de bună calitate am fi murit de foame acolo. Plus că nu am ieșit din hotel. Ne era teamă să mergem pe stradă din cauza mizeriei”, a povestit Francesca. La polul opus, Australia i-a oferit o experiență superbă. „Am vizitat o mini rezervație de canguri și de ursuleți koala. A fost ceva special”, a mai adăugat ea. Povestea continuă la Sibiu La începutul lunii iunie „Turul Mondial” va continua cu o nouă etapă, de astă dată în România, la Sibiu. „Suntem acasă și asta mă bucură enorm. Plecăm ca favorite dar vom lua fiecare meci pas cu pas”, a mai precizat Francesca. Pentru cele două fete anul 2027 va fi unul capital. „Va începe acumularea punctelor pentru calificarea la Jocurile Olimpice. Va fi un an extrem de important pentru noi”, a mai punctat Francesca. Câteva puncte de reper din voleiul pe plajă 1915 – primul meci din istorie a avut loc pe plajele Waikiki din Hawaii unde a fost montat un fileu de volei. Printre primii jucători se afla și Duke Kahanamoku, un renumit surfer și totodată campion olimpic la înot, prieten și coleg cu Johnny Weissmüller. 1993 – întâiul turneu de volei de plajă a avut loc la Constanța cu ocazia „Cupei Mării Negre” 1996 – în acest an voleiul de plajă devine sport olimpic. La Jocurile Olimpice de vară de la Atlanta, arena de 11.000 de locuri, special amenajată pentru acest sport, este ocupată până la refuz la toate meciurile disputate

Cătălin Chirilă face totul pentru o medalie la Jocurile Olimpice de la Los Angeles 2028: Dimineața îmi îngheață degetele pe pagaie”

La finalul lunii martie 2026, mai precis pe data de 29, Cătălin Chirilă, cel mai valoros caniost român al momentului, a revenit din cantonamentul pe care l-a avut în Turcia, „la apă caldă”. Multiplul campion european și mondial și-a continuat pregătirea pe luciul apei lacului Snagov. Acum a petrecut alături de familie Sărbătorile Pascale și se gândește deja la ceea ce urmează. „Trag cât de tare pot pentru că mă așteaptă un an competițional extrem de important, cu cinci concursuri foarte tari. Chiar dacă în aceste zile de aprilie, încă friguroase, sunt dimineți când îmi îngheață degetele pe pagaie, strâng din dinți și merg mai departe. Obiectivul acestui an rămâne medalia de aur de la Mondiale”, a precizat Cătălin Chirilă. Pentru că și-a propus să arunce în joc toate cărțile pe care le are la îndemână, la antrenamente, alături de el, Cătălin a adus și doi juniori de la kaiac. „Sunt băieți buni, talentați și care au aceeași viteză pe care o am eu când sunt pe apă. Facem o echipă foarte bună”, a mai punctat el. Gândul cel mare: aurul olimpic! După eșecul de la Jocurile Olimpice de la Paris 2024, unde a ratat calificarea în marea finală, Cătălin a declarat că mai rămâne în sportul de mare performanță încă un ciclu olimpic. Doar pentru a cuceri medalia de aur. „Acesta este cel nai mare vis al meu. O medalie de aur la Olimpiadă. Los Angeles reprezintă ultima mea șansă în încercarea de a obține această medalie”, a mai precizat el. Cătălin Chirilă a fost premiat a treia oară la Gala Mari Sportivi! „2025 a fost o confirmare pentru mine” Liber doar de Paște! De Paște, Cătălin a avut liber doar o singură zi. „Nu-mi permit acest lux de a-mi lua mai multe zile libere. De luni, din nou la treabă. Pe data de 8 mai voi fi prezent la prima competiție importantă a anului, etapa de Cupă Mondială de la Szeged, din Ungaria. Am petrecut cu familia și am stat nedezlipit de băiețelul meu”, a încheiat el.

Octavian Ilina, singurul tetraplegic care face sport de performanță! Poveste despre muncă și disciplină dusă la extrem: Nu știu dacă aș inspira, dar un model aș putea fi

Viața s-a schimbat brusc pentru Octavian Ilina în urma unui accident pe care nu l-a anticipat și pe care l-a trăit într-un loc în care se distra cu prietenii. În anul al treilea de facultate, visând să devină procuror criminalist și având o traiectorie profesională clară, o săritură în apă executată „puțin atipic” i-a secționat coloana cervicală. A urmat o paralizie completă a celor patru membre. În primele luni după accident nu își putea mișca decât pleoapele. Ceea ce a urmat a fost o lecție de disciplină, reziliență și redefinire personală, un moment care trebuie scos în relief. După externarea din spital, în loc să își accepte limitările, Octavian a decis să lupte. A intrat într-un program de recuperare drastic, în care lucra opt ore pe zi – patru dimineața și patru seara – timp de ani întregi. A reînvățat gesturi fundamentale precum să mănânce, să se îmbrace sau să se bărbierească singur, iar cu o voință ieșită din comun a recuperat treptat mobilitatea membrelor superioare. Articol susținut de BETANO! Deși „minunea de mâine” nu s-a produs în ritmul sperat, realitatea dură nu l-a oprit. A ales să își continue viața într-un scaun rulant, dar cu aceeași energie combativă care îl caracteriza înainte de accident. Sportul a devenit nu doar terapie, ci o nouă direcție în viață. ProSport l-a interveviat și dialogul rămâne memorabil. Răspunde sigur la fiecare întrebare, nu e deloc indecis și pare că poate mișca munții din loc. De fapt, privind faptele, chiar i-a mișcat. ProSport: Cum a început povestea cu sportul? Octavian Ilina: Povestea mea începe cu triatlonul, adică înot, bicicletă și alegare. După care am trecut la înot și am ajuns la bicicletă. La mine trecerea a fost oarecum firească. A venit după mulți ani în care am practicat sportul la nivel de amatori. Mi-a plăcut chestia asta, îmi place să fac mult sport. Și a venit oarecum din dorința de a concura, pur și simplu. Și te-ai gândit că se poate face și performanță? Am vrut să fac și performanță, da. Ce te-a inspirat să faci performanță? Sunt o fire combativă. Să faci performanță adică să fii mai bun ca alții? Adică să mă întrec cu alții. Vreau să cred că eu încă mă bat doar cu mine. Și asta te inspiră? Faptul că pot să depășesc timpul pe care l-am avut ieri mă inspiră. Dar totuși e un consum psihic, e un consum fizic. „Noi ăștia profesioniștii nu ne permitem zile de-astea” Poți să le gestionezi? Încerc. Sau sunt momente în care zici ziua asta vreau să stau liniștit să n-au de nimic? Există și vreo zi din asta? Există, dar trebuie să o gestionez foarte bine. În general, noi ăștia profesioniștii nu ne permitem zile de-astea. Avem și zile de-astea, dar de-aia suntem antrenați. Ca să trecem peste ele. Motivația vine din tine? Motivația vine din disciplină, nu cred foarte mult în motivație, sincer. E scrisă undeva și o respecți sau e în capul tău și vine? În general, după cum ești croit, sincer vorbind. Cu cât ești mai educat, mai disciplinat, cu atât ești mai motivat Da, dar ești și conștient de faptul că dacă n-ai disciplină, nu poți face performanță? Poți face performanță în sens invers. Se poate face performanță fără disciplină? Nu cred. Ai inspirat până acum oameni sau de acum înainte ai vrea să inspiri oameni din povestea ta? Nu știu cât de mult aș inspira, dar cred că un model aș putea fi. Pentru că sunt singurul tetraplegic care face sport de performanță. A concurat deja la Rio 2016 pentru România Și ceilalți de ce n-ar face? Adică nu le-ai spus? Hai să-l faceți și voi. Încă nu m-am axat pe partea motivațională. Cred că mai am puțin de spus în sport. Și cred că o să vină și vremea motivațională puțin mai târziu. Puțin spus în sport înseamnă să participi la Jocurile Paralimrice? Și să obții ceva acolo? Asta este ce te împinge? Ăsta e idealul. Eu am concurat deja pentru România la Rio de Janiero. Și e o chestie extraordinară pe care o doresc tuturor sportivilor. Cu sau fără dizabilități. Adică e visul suprem al oricărui sportiv care face sport Los Angeles 2028 este ultima competiție la care vei participa? Nu știu. Nu m-am gândit atât de mult. Vreau să văd ce fac în sezonul competițional viitor. Și să le iau ușor, treaptă cu treaptă. Zi de zi câte ore te consumi? Depinde de perioada competițională. Acum depinde. Depinde. Minimum două ore și maximum patru-cinci ore de antrenament zilnic. Nu zilnic, șase zile pe săptămână. Că e și o zi liberă. Dar sunt condiții pentru ceea ce trebuie să faci tu? Nu sunt, dar condițiile le facem noi. Acum mi-a venit în cap elevatorul de la bazinul de înot. Care a apărut după ce am apărut eu la bazin. Până atunci nu s-a gândit nimeni? Până atunci nu s-a gândit nimeni. Pentru că nici nu au fost sportivi care să vină în mod regulat la bazin. Dar poate pentru că ai apărut tu și a venit ideea asta o să ajute pe alții. Am fost eu mai căpos și am venit în fiecare zi. Și ți-a fost greu, bănuiesc, fără elevator? Și am fost și foarte drăguț, pentru că am avut persoane care m-au ajutat să intru în apă, să ies din apă. Ani de zile. Dar a fost greu? Nimic nu e ușor. Sau nu te-ai gândit că e greu atunci? Nu, mi-a plăcut foarte mult să fac sport și asta mi-a dat imboldul de a continua. Octavian Ilina: „Îmi place mult să merg la teatru” Obiectivul la 2028 care e? O medalie, participarea, medalia de aur? Încă nu am. Vreau întâi să fiu un liniștit, să figurez încă în calcule. Dar nu te califici foarte ușor totuși, nu? Nu, nimeni nu se califică foarte ușor. Dar dacă era așa ușor, eram toți niște calificați. Spune-mi un alt hobby în afară de sporturile respective. Îmi place mult să merg la teatru. Și merg

Cine este Costin Comșa, campion național de 6 ori în paraciclism! A fost lovit de mașină când se antrena: Am avut noroc

Costin Comșa este un paraciclist deja cu experiență, legitimat la CS Olimpia București la Clasa MH4, iar povestea sa este una tulburătoare. În urmă cu 18 ani a suferit un grav accident rutier, în timp ce se afla în mașină cu un prieten. Azi e campion național într-o disciplină sportivă epuizantă. Este utilizator de scaun rulant de aproape două decenii. De la acel moment cutremurător pentru familie Costin Comșa  nu și-a mai putut folosi picioarele, dar asta nu l-a făcut mai puțin încrezător în șansa lui. S-a apucat de paraciclism și iar a fost lovit de o mașină când se antrena, de curând. Dar viața merge înainte și acum. Refugiul său după momente dificile s-a numit sportul, și nu orice sport, ci unul care presupune o pregătire fizică excepțională. Asta face zi de zi cu gândul la medalii la competițiile internaționale. Cum a reușit el să depășească obstacolele unei vieți grele, în interviul de mai jos. Aici aflăm că, neavând bani suficienți, a trecut prin toate etapele unui biciclist care a probat tot felul de variante care l-au ajutat să ajungă cine este azi în paraciclism. Articol susținut de BETANO! Este de șase ori campion national la categoria MH4 și se pregătește intens pentru a participa la Jocurile Paralimpice din 2028 care vor avea loc la Los Angeles (Statele Unite). „Am avut accident auto în 2007 și în același an am ajuns în Germania. Am văzut primul paraciclist, ce fac eu acum, chiar atunci în anul ăla. Am întrebat ce fel de bicicletă are. E o bicicletă adaptată pentru persoane cu dizabilități. Anii au trecut… Mi-a fost imposibil să îmi iau o bicicletă ca asta. Am reușit abia acum 8 ani de zile. Prima oară am avut o bicicletă asemănătoare cu asta. Era o roată care s-a adaptat la scaun de la o fundație. Am fost cu aceea un an de zile. După acesta un an de zile, aproximativ acum șapte ani am reușit să îmi iau prima bicicletă. Nu asta care eu am acum, care este deja super performantă. Dar ciclismul era o pasiune și înainte de acel accident? Nu, nu! Mi-am dat seama că asta mi-ar place. Am încercat și alte sporturi pentru persoane cu dizabilități, dar nu mă regăsesc complet. Mă duceam la sală. Asta ce fac acum e clar ce îmi place. Îmi place cel mai mult, adrenalină din cauza vitezei. În programul ăsta strict de antrenament, chiar mă reprezint, Eu înainte lucram în armată și pe care are legătură și cu asta. Și atunci era programul destul de fix și acum ce fac? Chiar îmi place. „Am avut noroc că nu a fost mai grav” Ai unde să te antrenezi în momentul de față? Iarna fac în casă, pe home trainer. Adică bicicleta este montată pe un home trainer special pentru biciclete. Dar e adaptat pentru biciclete cu dizabilități. Adică e cumva întors invers. Și vara mă antrenez la mine, la Buzău. Pe toată zona Buzăului. Bine, aleg zonele de deal. Unde să nu sunt mașini, nu? Da, nu pot să ies pe DN. Chiar dacă am ce-mi trebuie, adică bicicleta, e destul de vizibilă. Am tot felul de lanterne. Am steag în spate, dar e complicat. E foarte periculos ca idee. Anul trecut chiar am avut accident. Adică a dat o mașină peste mine. Mașina a dat sau bicicleta? Mașina a dat peste mine! A fost fix în octombrie când am avut accidentul. Începând perioada asta off-season, adică de iarnă, care trebuia să fac în casă. Norocul meu care a fost că oricum m-am antrenat în casă, dar aveam piciorul afectat. Și bănuiesc că nu erai tu de vină, era participantul la trafic. Am avut noroc. Am avut noroc că nu a fost mai grav. Spune-mi, povestea ta ți-ar plăcea să inspire și pe alții? Eu oricum prind postările prin care le fac… Și eu mi-aș fi dorit că înainte să aflu mai mult. Eu tot, toată majoritatea informațiilor pe care le am, ca să ajung. Antrenament, bicicletă, echipamente. Mi le-am luat după internet. Adică mai mult singur. Dar acum și eu mi-aș fi dorit, derulând, să cunosc pe cineva care să mă ajute cu multe informații. Vă dați seama că în România este complicat. Nu sunt atât de mulți paracicliști, nici nu sunt atât de vizibili. Nu există nici o cultură. Încă și la mine în oraș sunt foarte mulți care mă văd prima oară. Chiar și acum după atâția ani. E complicat, când mai mă duc pe la concursuri prin țară. Sunt mulți care mă văd prima oară. Da, mi-aș fi dorit să aflu și eu mai multe informații. Se pregătește deja pentru concursurile din aprilie 2026 Urmărești ciclismul la televizor. ești la curet cu noutățile in acest sport? Ești pașionat sau nu prea? Nu, nu sunt atât de pasionat. Următorul an ar fi participarea la Cupele Mondiale. Cea din Belgia și cea din Italia. Și în 2028 este Paralimpiada. Să particip la Jocurile Olimpice. Acum mă focusez doar pe antrenamentele care vor fi și pe care le-am început de la 1 decembrie. Sunt pentru concursurile din aprilie. E greu să te califici la Jocurile Paralimpice? Este foarte greu. Deci ca să ajungi la Olimpiada ar trebui să participi la toate cupele unde se strâng puncte, adică mondiale europene. Și ce va avea cele mai multe puncte, acela va merge. România de obicei are un loc sau două locuri pentru Jocurile Paralimpice. „Tot timpul am ceva de făcut” Câte ore dedici antrenamentelor pe săptămână? Mă antrenez cam șase zile pe săptămână. Și antrenamentele pot fi de o oră jumătate sau două ori jumătate. Acum în casă. Este puțin mai complicat decât afară. Afară antrenamentele sunt între o oră jumătate, două ore jumate, trei ore. Ca idee, chiar acum mă uitam pe Strava. Strava este aplicația care monitorizează kilometri. Și mă uitam că am 9.950 de kilometri. Dar am avut și ani în care am avut 15.000 de kilometri. Ai și alte pasiuni în afară de paraciclism? Deocamdată nu. Îmi ocupă foarte

Luna cadourilor vine cu eveniment special pentru Lăcrămioara Perijoc: Abia aștept. Voi fi foarte emoționată.

Cotată drept una dintre cele mai valoroase pugiliste din România, Lăcrămioara Perijoc se pregătește să încheie anul 2025 cu un moment foarte emoționant. Și care nu are legătură nici cu Crăciunul, nici cu Anul Nou. Un eveniment despre care a acceptat să ne vorbească în exclusivitate pentru ProSport. Lăcrămioara Perijoc în fața unui eveniment de mare încărcătură: va fi nașă! Lăcrămioara Perijoc susține că 2025 a fost an liniștit, dar se gândește tot mai des la ceva urma: drumul spre Los Angeles 2028. „Sunt foarte fericită pentru că voi fi nașă. Îl voi boteza pe băiețelul surorii mele. Ea locuiește în Anglia și va veni special în România cu cel mic pentru acest eveniment. Mi-am planificat ca după aceea să merg împreună cu familia la munte. Revelionul îl voi petrece însă în București”, a precizat ea. În plan sportiv 2025 nu a fost un an care să exceleze pentru Lăcrămioara. S-a înscris mai degrabă într-o zonă liniară, fără evenimente importante. „Am avut câteva competiții la care am fost prezentă și cam atât. Am avut și o intervenție chirurgicală la genunchi. A treia de-a lungul timpului. Am traversat cu bine perioada de refacere iar acum mi-am reînceput antrenamentele de acomodare cu efortul. Într-un fel aveam nevoie de un an mai ușor pentru a putea ataca perioada cea mai importantă, cea a calificării la Jocurile Olimpice”, a adăugat ea. 2026, un an al Europenelor și al competițiilor internaționale Anul viitor Lăcrămioara Perijoc vizează o participare notabilă la Campionatele Europene. „Este cea mai importantă competiție de anul viitor la care se adaugă participarea la alte competiții internaționale. Îmi doresc ca până la Europene să intru într-o formă fizică foarte bună pentru a putea obține un rezultat cât mai bun acolo”, a mai punctat Lăcrămioara Perijoc. Lăcrămioara Perijoc este considerată cea mai titrată pugilistă din lotul olimpic feminin, cu un titlu european în 2019 şi un titlu de vicecampioană mondială în 2022. Claudia Nechita a fost a cincea la JO de la Tokyo şi a cincea la Jocurile Europene 2019 de la Minsk. A pierdut în primul tur, însă, la Paris 2024. Ține speech-uri motivaționale Lăcrămioara este foarte pasionată de latura dezvoltării personale. A început să studieze aprofundat în acest sens iar astăzi este deseori invitată pentru a ține speech-uri motivaționale în fața angajaților unor companii importante. „Pot spune că este un domeniu care mă captivează de ceva vreme. Tot timpul descopăr lucruri noi care mă ajută atât în viața mea de zi cu zi cât și în sport. Mă bucur că pot împărtăși oamenilor din experiența mea”, mai precizat valoroasa pugilistă. Aur, argint și bronz pentru România la Under 23 în Ungaria Sportivii români au obținut o medalie de aur, una de argint şi una de bronz la Campionatele Europene de seniori U23 la box, în Ungaria. Amalia Niţă, sportivă legitimată la CSM Constanta, a luat medalia de bronz a categoriei 75 kg. Medalia de aur a României la acest european a fost cucerită de Daniel Raj Stoican (70 kg), după cinci victorii entuziasmante ale acestuia, toate de luptă până la epuizare.

Lovitura pe care vor s-o dea cei doi copii ai fostului ministru Carol Novak. Se pregătesc pentru Los Angeles 2028″

Carol Eduard Novak este personalitatea sportivă din România care nu mai are nevoie de nici o prezentare. Este sportivul paralimpic medaliat cu aur și argint, la ciclism, la Jocurile Paralimpice. În plan administrativ a îndeplinit funcția de ministru al sportului din România. Dar așa cum se spune, „microbul” performanței sportive se transmite în familie. Carol Novak despre activitatea celor doi copii ai săi: „Se pregătesc pentru Los Angeles 2028” Iar pentru Eduard Carol Novak acest proverb este cât se poate de valabil. Cei doi băieți ai săi, Edward (21 ani) și Edmond (19 ani), îi calcă pe urme. Ambii fac ciclism de performanță. Dând timpul înapoi, Eduard Novak a explicat cum a început această pasiune a celor „mici” pentru sportul cu pedale. „Totul a început de la o joacă. De la un campionat național destinat copiilor. Îmi aduc aminte că la startul competiției erau 6 copii, doi dintre ei fiind băieții mei. Așa a început pasiunea lor pentru ciclism”, a povestit medaliatul cu aur la Jocurile Paralimpice. Au adunat zeci de medalii Anii au trecut iar cei doi băieți, Edward și Edmond, au luat lucrurile foarte în serios în materie de performanțe ciclistice. „Au strâns până în prezent numeroase medalii la campionatele naționale, ca și campioni, la competițiile balcanice sau internaționale. Amândoi au continuat să se pregătească la clubul nostru „Novak Cycling Academy”. Ei fac în special ciclism pe șosea. Atenția pe care o acordă pregătirii zilnice este una totală. Se antrenează câte 4-5 ore pe săptămână ajungând să parcurgă anual între 15-20.000 de kilometri, fiecare”, a mai spus Novak Accidente cumplite din cauza ciclismului Riscurile unui rutier care se antrenează pe șoselele din România este unul uriaș. Atât Edomond, cât și Edward, au suferit două accidente grave în timpul antrenamentelor. „Cel mai grav a fost Edmond. El a suferit un accident în 2019. A fost la un pas să-și piardă viața. Nici Edward nu a avut un accident ușor. Dar Bunul Dumnezeu i-a ocrotit pe amândoi. Acum își doresc amândoi să reprezinte România la Jocurile Olimpice din 2028″, a adăugat Eduard Novak. Multiplul medaliat la Jocurile Paralimpice a dezvăluit că dacă băieții vor ajunge să se califice la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, cu siguranță va fi prezent alături de ei în America pentru a-i susține. „Evident că voi fi acolo. Iar înainte de cursă le voi arăta medaliile mele pentru a-i motiva și mai mult. Tot timpul îmi spun că visul lor cel mai mare este acela de a cuceri o medalie olimpică în sportul celor valizi”, a mai punctat Novak. Vrea să revitalizeze Comitetul Național Paralimpic De ceva timp Eduard Carol Novak conduce Comitetul Național Paralimpic în calitate de președinte. De când a preluat această funcție, lucrurile au început să se „miște” vizibil ca și activitate. Dinamica este tot mai mare. Disciplinele paralimpice au început să fie tot mai mediatizate, au apărut parteneri importanți alături de Comitet. „Este doar începutul. Îmi doresc ca lucrurile să crească tot mai mult. Chiar dacă vorbim de persoane cu dizabilități, eu însumi având o astfel de dizabilitate, cred că și la noi există valoare atunci când vorbim de sport de performanță, de determinare și multă dorință de reușită”, a mai explicat Novak.

Pugilista Claudia Nechita a stabilit ce va face după Jocurile Olimpice de la Los Angeles 2028. Mă gândesc foarte serios să boxez acolo”

Pe data de 10 octombrie, la Brașov, Claudia Nechita (32 de ani) și Lăcrămioara Perijoc (31 de ani) au urcat, în ring, în premieră, la o gală profesionistă de box. A fost prima provocare de acest gen pentru cele două valoroase pugiliste, cele mai valoroase din această disciplină sportivă. „Sinceră să fiu a fost o experiență inedită pentru mine. Acum am văzut ca sportivă ce înseamnă să participi la o gală profesionistă de box. Atmosfera a fost una specială. Au fost și foarte mulți spectatori. Chiar pot spune că mi-a plăcut foarte mult”, a declarat Claudia Nechita. Claudia Nechita a dezvăluit că pentru această gală a ales să meargă spre ring pe melodia trupei „Blazon”, intitulată sugestiv „În picioare”. O melodie cu un mesaj aparte, Claudia dovedind că poate sta în picioare și în ring, la propriu și nu numai. „Este o formație ale cărei melodii îmi plac foarte mult iar această piesă a lor pe care eu am ales-o este cât se poate de reprezentativă pentru mine. Cu adversara mea am terminat destul de repede socotelile. Am reușit să o înving prin KO”, a adăugat Claudia Nechita. Știe ce va face după ce va împlini vârsta de 35 de ani Claudia se gândește acum doar la participarea la Jocurile Olimpice de la Los Angeles. Ar putea fi ultima ei participare la o ediție olimpică. „Singura mea dorință este aceea de a fi prezentă la Jocurile Olimpice de la Los Angeles. Peste trei ani voi avea 35 de ani. După Jocurile Olimpice, cred că voi alege calea boxului profesionist. Dar până la acel moment, mă gândesc doar la Los Angeles„, a încheiat Claudia Nechita. Cine este Claudia Nechita Claudia Nechita, pe numele complet Maria Claudia Nechita, este o pugilistă română născută pe 15 august 1993, în Câmpulung, județul Argeș. Este recunoscută pentru performanțele sale în boxul feminin, inclusiv pentru faptul că a adus prima victorie a României în această disciplină la Jocurile Olimpice (2021, Tokyo). Atunci a învins-o pe Ramla Ali din Somalia în optimile de finală. A fost eliminată în sferturi de finală de japoneza Sena Irie. A participat la evenimente precum Dracula Boxing Show și a fost aproape de calificarea la Jocurile Olimpice de la Paris, dar a pierdut în sferturi de finală în turneul preolimpic de la Bangkok.

Canoistul Cătălin Chirilă se pregătește să devină ofițer în Ministerul Apărării Naționale. Armata și sportul au multe puncte comune”

De mai bine de o săptămână, Cătălin Chirilă, cel mai valoros canoist al României, considerat urmașul marelui Ivan Patzaichin, s-a apucat de învățat. Dorința lui este de a urma examenele necesare pentru a putea deveni ofițer al armatei române. Cătălin Chirilă va avea funcție în Armata României! La ce cursuri participă Cătălin Chirilă a fost legitimat la CSM (Clubul Sportiv Municipal “Danubiu” Tulcea) și, din 2015, “cu dublă legitimare la CSM și CSA Steaua București”, iar din 2017 este exclusiv legitimat la CSA Steaua. „Am fost la Breaza unde am dat testele sportive și pe cele psihologice. Pentru mine este o mare onoare să pot deveni ofițer în armata României. Tot timpul am spus că între sportul de mare performanță și armată există multe puncte comune. E vorba de disciplină, rigurozitate, seriozitate. Sunt doar câteva. Iar ținuta militară îți dă o anumită prestanță. Unică. Pentru mine este o onoare că pot îmbrăca haina militară”, a povestit Cătălin Chirilă care este legitimat ca sportiv la clubul Steaua București. Multiplu campion european și mondial, Cătălin Chirilă este considerat nu doar cel mai valoros caniost al României, dar și un sportiv model la clubului din bulevardul Ghencea. Conducerea clubului Steaua îl consideră vârful de lance al acestei generații de sportivi. „Visul meu cel mai mare esre acela de a câștiga medalia de aur la Jocurile Olimpice din 2028, de la Los Angeles. Ar fi medalia pe care i-aș dedica-o domnului Ivan Patzaichin, cel care a fost și a rămas emblema sportului nostru în România”, a mai precizat Cătălin Chirilă. Capcanele lacului de la Milano: „Risc ca pe alocuri să fie crescute ierburi” Peste doar câteva zile Cătălin va pleca în Italia, la Milano, pentru a concura la Campionatele Mondiale. „Mă simt foarte bine pregătit. Țintesc cele mai strălucitoare medalii. Voi concura în două probe: cea de 500 de metri și cea de 1.000 de metri”, a adăugat el. Lacul de la Milano. pe care se va desfășura competiția, dispune se pare și de unele mici capcane. „Eu nu am mai concurat acolo. Dar din spusele foștilor mei colegi am înțeles că există riscul ca pe alocuri să fie crescute ierburi ceea ce ar reprezenta un dezavantaj. Totodată, vântul bate din dreapta”, a mai precizat el. Cine este Cătălin Chirilă Chirilă, campion mondial în 2022 şi vicecampion mondial în 2023, s-a clasat pe locul al cincilea în semifinale la Paris 2024 şi a ratat accederea în Finala A (3 min 45 sec 78/100). Chirilă (27 ani) a terminat pe locul 9 la Paris și se clasase pe locul 11 la Tokyo în această probă, câștigată atunci de Isaquias Queiroz. România nu a mai obţinut o medalie olimpică la kaiac-canoe de la Sydney, din 2000, când Florin Popescu şi Mitică Pricop câștigau două medalii la canoe dublu, aur la 1.000 metri şi bronz la 500 metri.

Florinii la pătrat din canotaj fac performanță! Sportivii din echipajul de dublu rame masculin, Florin Lehaci și Florin Arteni, au dat marea lovitură. O medalie de aur foarte muncită

Calendaristic vorbind, fix de un an, canotorii Florin Lehaci și Florin Arteni, se antrenează împreună în barca de dublu rame. De la o zi la alta rezultatele, în timpi tot mai buni, s-au văzut. Cu puțin timp înainte de Europenele la Plovdiv-Bulgaria, cronometrele antrenorilor depășeau toate așteptările. Florin Lehaci și Florin Arteni au dat marea lovitură în canotajul românesc Așa se face că la ora concursului cei doi Florini „la pătrat” au spulberat și ultima speranță a adversarilor, cucerind în final medalia de aur. „A fost o medalie foarte muncită. Ne-am dorit amândoi să obținem o medalie și uite că a fost să fie chiar medalia de aur. Mă bucur și pentru faptul că de astă dată am reușit să tăiem șirul succeselor echipajelor europene care erau abonate la această medalie”, a declarat Florin Lehaci. România e regina continentului la canotaj: 6 medalii dintre care 3 de aur, două de argint şi una de bronz la Campionatele Europene Peste doar trei săptămâni pentru echipajul Lehaci-Arteni, dar și pentru ceilalți colegi va veni un nou concurs. De astă dată cu un impact chiar și mai mare decât Europeanul. Este vorba despre etapa de Cupă Mondială de la Lucerna. „Acolo vor veni echipaje din toată lumea, nu doar din Europa. Ne vom măsura forțele la nivel mondial. Dacă ne vom face treaba ca și până acum putem spune că vom fi în grafic”, a mai declarat Lehaci. Un echipaj pentru Los Angeles Până la Jocurile Olimpice din 2028, de la Los Angeles, mai sunt încă trei ani. Dar Florin Lehaci visează deja ca ochii deschiși. „Oare cine nu-și dorește o medalie la Jocuri? Dar noi am spus că este mult mai bine să luăm totul pas cu pas. Competiție cu competiție. La Jocuri am vrea să fim foarte puternici”, a mai spus el. Pe urmele surorii lui După ce Florin a cucerit acest aur continental, sora lui, Ionela Cozmiuc, retrasă din activitate și devenită de curând mămică a declarat în glumă că a fost nevoie ca ea să se retragă din activitate pentru ca Florin să înceapă să câștige și el medalii. „Ionela sunt sigur că s-a referit la continuitate. Ca eu să păstrez tradiția familiei. Acum, că medaliile au început să apară și la mine sunt sigur că se vor înmulți”, a declarat Lehaci. Aproape 30 de ani de experiență în presa sportivă. A debutat ca jurnalist în 1997, în primul an de facultate, fiind redactor la ziarul ZIUA care avea, la acea vreme, un supliment de 4 pagini dedicat sportului. Apoi s-a transferat la Sportul Românesc, Evenimentul Zilei, ProSport (redactor, reporter … citește mai mult

El e sportivul român care studiază științe politice la Universitatea Notre Dame din Chicago are ca obiectiv o medalie la JO Los Angeles 2028! E din Top 20

Radu Nițu, alături de Vlad Covaliu, reprezintă o șansă mare la medalii pentru scrima românească la Jocurile Olimpice Los Angeles 2028. Acum, Nițu tocmai a terminat anul 2 la University of Notre Dame Mendoza College of Business at Chicago. Vine la concursuri ori de câte ori este nevoie să concureze pentru România. Studiază științe politice în State. Cine este Radu Nițu și ce face prin Statele Unite ale Americii Radu Nițu (20 de ani) a cucerit acum trei luni titlul de vicecampion universitar al Statelor Unite ale Americii, în timp ce Vlad Covaliu (19 ani, la Universitatea St. John’s din New York) a urcat pe treapta a treia a podiumului NCAA. „Tocmai am terminat anul 2 la Facultatea americană în Notre Dame, lângă Chicago. Și tot mai multe lume din țară, copii mai mici care urmează să… Tot mai mulți mă întreabă cum a decurs procesul de admitere și ce sunt ei nevoiți să facă. Și mereu le-am spus că nu e atât de ușor precum pare, dar este o oportunitate reală de a-ți crea un viitor mai bun. Deci este pentru mulți, și mă refer, când zic mulți, mă refer la de fapt 90% din sportivii români la nivel de juniorat, nu cred că au oportunitatea asta de a urma o facultate de top în America pe bursă, făcând sportul pe care ei vor să-l practice. Pentru că scrima este și de așa natură, încât este tot mai populară în State și atunci universitățile americane vor să aibă cei mai buni trăgători pentru a câștiga campionatele universitare americane. Și atunci se orientează către țări cu mare tradiție în Europa, precum România, Ungaria, Franța, Germania Și noi fiind cel puțin în România majoritatea celor care au fost, care sunt plecați acolo, au avut și note excelente la școală, au fost elevi de nota 10. Și atunci s-au creat oportunitățile astea pentru noi și ne bucurăm. Campioana din România care merge la facultate în SUA deși nu a luat încă BAC-ul: `„Am aplicat înainte de Crăciun”. EXCLUSIV VIDEO Nu a vrut la Harvard sau Princeton În momentul în care m-am hotărât că vreau să plec la facultate la Notre Dame, am avut mai multe opțiuni pe lângă această facultate, dar ea a fost mereu mainstream-ul pentru mine. Adică știam că este locul în care mă pot dezvolta cel mai mult și pe partea academică și pe partea de schimbare. Pentru că facultățile acelea au, dintre toate, cel mai mare buget pentru facilități și-ți oferă cele mai bune condiții. Iar în planul academic e o facultate de Top 20, adică top. Pe de altă parte, am mai avut interviuri cu cei de la Harvard, cei de la Princeton, St. John’s University, Ohio State, am fost și în vizită acolo. În Europa nu am fost niciodată, nu am uitat niciodată, pentru că iar a fost foarte greu. Adică era prea complicat”, admite Radu Nițu. Emisiunea poate fi urmărită live și înregistrat pe canalul de YouTube și Facebook ProSport Aproape 30 de ani de experiență în presa sportivă. A debutat ca jurnalist în 1997, în primul an de facultate, fiind redactor la ziarul ZIUA care avea, la acea vreme, un supliment de 4 pagini dedicat sportului. Apoi s-a transferat la Sportul Românesc, Evenimentul Zilei, ProSport (redactor, reporter … citește mai mult