O nouă lovitură de stat. Un grup de soldați anunță că a preluat controlul. Președintele spune că armata e încă cu el
Încercarea de lovitură de stat a început în primele ore ale zilei de duminică cu un atac asupra reședinței oficiale a președintelui Patrice Talon din capitala Porto-Novo. Ambasada Franței a declarat pe X că „au fost raportate focuri de armă la Camp Guezo”, în apropierea reședinței președintelui, și a îndemnat cetățenii străini să rămână în case pentru siguranță. Soldații conduși de locotenent-colonelul Pascal Tigri au preluat controlul asupra postului național de televiziune și au declarat că Talon a fost „demis din funcție”. „Armata se angajează solemn să ofere poporului beninez speranța unei ere cu adevărat noi, în care să prevaleze fraternitatea, justiția și munca”, se arată într-o declarație citită de unul dintre soldați, flancat de alți șase. „Constituția este suspendată. Toate instituțiile sunt dizolvate (și) activitățile partidelor politice sunt suspendate până la noi ordine.” Biroul prezidențial a declarat ulterior agenției de știri AFP că Talon era în siguranță și că armata recâștigă controlul. „Este vorba de un grup restrâns de persoane care controlează doar televiziunea”, a declarat biroul său. „Armata regulată recâștigă controlul. Orașul și țara sunt în deplină siguranță.” Talon se află la putere din 2016 și urma să plece în aprilie anul viitor, după alegerile prezidențiale. Candidatul ales de partidul lui Talon, fostul ministru de finanțe Romuald Wadagni, era favorit pentru a câștiga alegerile. Candidatul opoziției, Renaud Agbodjo, a fost respins de comisia electorală. Luna trecută, legislativul țării a prelungit mandatul prezidențial de la cinci la șapte ani, menținând limita mandatului la două. Regiunea, un butoi ce stă să explodeze Lovitura de stat este cea mai recentă dintr-o serie de preluări militare care au zguduit Africa de Vest. Săptămâna trecută, o lovitură de stat militară în Guineea-Bissau l-a înlăturat pe fostul președinte Umaro Embalo după alegeri contestate în care atât el, cât și candidatul opoziției s-au declarat câștigători.
AUR acuză: Raportul privind Lovitura de Stat din România prezentat în Parlament
Raportul privind „Lovitura de Stat din România” pentru perioada 24 noiembrie 2024 – 18 mai 2025 a fost prezentat vineri, 3 octombrie, în Parlament. Documentul analizează modul în care a fost anulat procesul electoral, într-o manieră considerată neconstituţională şi contrară principiilor democratice. Preşedintele AUR, George Simion, a declarat că raportul reprezintă un răspuns la „pseudo-raportul” promovat de preşedintele Nicuşor Dan la Copenhaga şi la „rechizitoriul plăsmuit” de actualul Procuror General. Liderul AUR a mai spus că raportul va fi tradus şi transmis tuturor cancelariilor străine. „Cei care au dat lovitura de stat inventează astăzi tentative de lovituri de stat. (…) Preşedintele Nicuşor Dan întruneşte toate condiţiile pentru a fi suspendat”, a afirmat Simion. La rândul său, preşedintele PNŢCD, Aurelian Pavelescu, a susţinut că raportul dovedeşte „cea mai gravă lovitură de stat realizată vreodată în interiorul Uniunii Europene”. Acesta a criticat deciziile Curţii Constituţionale, invocarea „situaţiei excepţionale” şi justificarea anulării alegerilor prin „războiul hibrid al Rusiei”. „Nu există aşa ceva în Constituţie. Este o agresiune împotriva ordinii de drept şi a democraţiei”, a spus Pavelescu. Prezentarea raportului este însoţită de un apel către cetăţeni de a semna documentul, pentru a-şi asuma concluziile şi pentru a sprijini iniţiativele care, potrivit iniţiatorilor, vizează „revenirea la democraţie” în România.
Ion Cristoiu: Dacă se ajungea la lovitura de stat, Georgescu trebuia să fie RECUNOSCUT de Ministrul Apărării
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre rechizitoriul lui Călin Georgescu. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Tu spui că e o aberație, dar unul ca Sorin Grindeanu a fost de acord” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre rechizitoriul lui Călin Georgescu. Acesta începe prin a spune că rușii lipsesc din acest rechizitoriu. Personajul Călin Georgescu, spune jurnalistul, se presupune că a vrut să dea o lovitură de stat. Tot acest personaj, continuă analistul, este acuzat că a fost omul rușilor și că în procesul electoral din decembrie 2024, Georgescu ar fi fost ajutat de ruși pentru a câștiga primul tur al alegerilor prezidențiale. Nemulțumit că s-au anulat alegerile, candidatul se suspectează că ar fi planificat o lovitură de stat. Jurnalistul observă că din rechizitoriu lipsesc rușii. Deși este specificat că Georgescu era omul rușilor, nu sunt explicații concrete în legătură cu rușii implicați. Cristoiu se întreabă retoric dacă nu cumva rușii l-au abandonat pe Georgescu. Jurnalistul susține că cei care instrumentează dosarul își bat joc de populație. Aceștia, continuă Cristoiu, „nu țin cont de minima noastră inteligență”. „Din rechizitoriul ăsta lipsesc rușii, asta e fundamental. În acest rechizitoriu aveam următorul lucru, personajul Călin Georgescu este acuzat că a fost omul rușilor și că a fost ajutat de ruși să câștige primul tur. Nemulțumit că s-au anulat alegerile…. Până la care lovitură de stat? În rechizitoriu lipsesc rușii. Deci rușii l-au abandonat? Nu trebuia să spună că Potra și cu nu știu care s-au înțeles și rușii urmau să dea o dronă, o rachetă. Încerc să mă adresez unor telespectatori care sunt deștepți, nu proști. Și eu trebuie să îi conving, să le spun că ăștia au ajuns într-un asemenea hal, încât își bat joc de noi… Au ajuns într-un asemenea hal, încât nici măcar nu mai țin cont de minima noastră inteligență. Dacă ar fi fost o autentică lovitură de stat, în momentul în care ajungea la Cotroceni, el ar fi fost recunoscut de Ministrul Apărării. Așa se face. Ori acolo nu e nimic… Tu spui că e o aberație, dar unul ca Sorin Grindeanu a fost de acord.”, a explicat jurnalistul.
Jair Bolsonaro a fost condamnat pentru tentativă de lovitură de stat militară în Brazilia
Decizia a fost luată de trei dintre cei cinci judecători ai Curții Supreme, majoritatea simplă fiind suficientă pentru condamnare. Procesul a vizat implicarea lui Jair Bolsonaro în organizarea unei conspirații cu scopul de a împiedica tranziția democratică a puterii. Deși complotul nu a obținut sprijinul necesar din partea armatei, evenimentele au culminat cu asaltul asupra clădirilor guvernamentale din Brasilia, la 8 ianuarie 2023, de către susținătorii fostului președinte. Sentința urmează să fie pronunțată vineri, dar verdictul este deja decis după ce judecătoarea Carmén Lucia a dat votul decisiv. Ea l-a găsit vinovat pe Bolsonaro pentru toate cele cinci capete de acuzare: tentativă de lovitură de stat, conducerea unei organizații criminale armate, tentativă de abolire violentă a statului de drept democratic și două acuzații legate de distrugerile produse în timpul asaltului din Brasilia. Apărarea contestă verdictul Bolsonaro a respins constant acuzațiile și a susținut că este victima unei „vânători de vrăjitoare” motivate politic. Echipa sa de avocați a anunțat că va face apel, însă verdictul de joi marchează un moment crucial pentru justiția braziliană și pentru viitorul politic al fostului lider. În cazul unei sentințe severe, Bolsonaro ar putea petrece zeci de ani în închisoare.
Un judecător brazilian votează pentru achitarea fostului președinte Jair Bolsonaro Un judecător brazilian votează pentru achitarea fostului președinte Jair Bolsonaro
Procesul, desfășurat de un complet de cinci judecători, îl vizează pe Bolsonaro pentru tentativa de a rămâne la putere după ce a pierdut alegerile din 2022, inclusiv organizarea unei lovituri de stat și implicarea într-o organizație criminală armată, legate de atacurile susținătorilor săi asupra Congresului și Palatului Prezidențial din ianuarie 2023. Până acum, doi judecători au votat pentru condamnare, iar alți doi, numiți de președintele Luiz Inacio Lula da Silva, urmează să își exprime votul. Votul lui Fux, care a argumentat că procesul ar fi trebuit să fie judecat de tribunalele inferioare și că apărarea nu a avut timp suficient să studieze volumul uriaș de dovezi (aproximativ 70 terabytes de documente), poate consolida argumentul apărării că cazul ar trebui examinat de întreaga Curte Supremă de 11 membri, inclusiv de doi judecători numiți de Bolsonaro. Divergența dintre judecători adâncește tensiunile într-un caz deja polarizant pentru societatea braziliană și care a atras mii de susținători ai fostului președinte în stradă. O eventuală procedură de apel prelungită ar putea afecta calendarul alegerilor prezidențiale din 2026, în care Bolsonaro și-a anunțat intenția de a candida, deși a fost interzis să participe în alt proces legat de dezinformarea privind sistemul de vot electronic.