Ucraina anunță un nou pachet de sancțiuni împotriva companiilor energetice ruse și a operatorilor de drone
Ucraina introduce un nou set de sancțiuni aplicat unor mari companii ruse de energie și unor persoane implicate în operațiuni cu drone împotriva populației ucrainene. Președintele Volodimir Zelenski a confirmat duminică măsurile și anunță că rolul lor în reducerea resurselor financiare ale Moscovei este foarte important. „Continuăm activitatea noastră privind sancțiunile – astăzi există două noi decizii. Ucraina a sincronizat sancțiunile cu SUA și a introdus restricții împotriva Rosneft, a întreprinderilor sale, precum și a companiilor care fac parte din grupul Lukoil”, a declarat Zelenski pe Telegram, scrie Kyiv Post. El precizează că actualele restricții afectează serios capacitatea de finanțare a aparatului militar rus și insistă asupra continuării presiunii internaționale. „Ucraina introduce, de asemenea, sancțiuni împotriva ucigașilor ruși care organizează eliminarea sistematică a ucrainenilor cu drone”, a adăugat el. Președintele a mai spus că autoritățile stabilesc deja prioritățile pentru politica de sancțiuni până la finalul anului, printre care se află cooperarea mai strânsă cu partenerii internaționali. Se mai adaugă, de asemenea, pregătirea celui de al douăzecilea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene și limite suplimentare aplicate flotei fantomă, sectorului militar rus și persoanelor implicate în propagandă ori colaborare cu Moscova. Conform informațiilor publicate pe site-ul Biroului Prezidențial, Zelenski semnează două decrete care pun în aplicare deciziile Consiliului Național de Securitate și Apărare. Primul decret prevede sancțiuni armonizate cu cele ale Statelor Unite și introduce restricții pentru 26 de entități juridice ruse din domeniul energetic. Al doilea decret introduce sancțiuni pentru 36 de persoane fizice și 13 entități juridice cu legătură directă cu producția, instruirea și operarea dronelor rusești. Printre cei vizați apar membri ai centrului criminal Rubicon, care este implicat în testarea unor noi arme și în acțiuni de luptă împotriva Ucrainei. Măsurile se extind și asupra unor companii rusești care dezvoltă și produc vehicule aeriene fără pilot, pentru recunoaștere pentru atac, inclusiv modele FPV și alte sisteme aeriene automate.
Rafinăria Petrotel Ploiești nu mai prelucrează țiței rusesc din 2022. Repornirea rafinăriei, abia la sfârșitul anului
Potrivit Oil Terminal, Petrotel nu a mai primit țiței rusesc din 5 decembrie 2022. De la acea dată, rafinăria a utilizat exclusiv petrol din surse conforme cu reglementările Uniunii Europene. Aceste ajustări vin în urma sancțiunilor impuse de UE după invadarea Ucrainei. În același timp, repornirea rafinăriei, care se află în prezent în curs de întreținere tehnică, a fost amânată cu două săptămâni, de la sfârșitul lunii noiembrie până la 15 decembrie. Această dată revizuită se aliniază termenului limită stabilit de administrația SUA pentru ca Lukoil să-și vândă activele non-ruse unui cumpărător sancționat de Washington. Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din SUA a stabilit data de 13 decembrie ca termen limită universal pentru toate entitățile Lukoil care operează în afara Federației Ruse. Până la această dată, companiile au permisiunea de a-și continua activitatea normală, inclusiv plățile, investițiile și întreținerea instalațiilor. Principala restricție se referă la plățile către entitățile sancționate, care trebuie depuse în conturi blocate. Interes major pentru Lukoil În momentul de faţă sunt trei companii care şi-au manifestat intenţia de a achiziţiona activele Lukoil în România, atât rafinăria cât şi reţelele de benzinării, care poartă negocieri direct cu concernul, încă de acum câteva săptămâni. Am fost notificaţi, suntem în legătură cu ei şi urmează să se parafeze această tranzacţie între două companii private, în care este evident că interesul nostru e ca această tranzacţie să fie făcută cât mai rapid, a anunțat Ministrul Energiei, Bogdan Ivan. Există atât din România, cât și din Statele Unite și alte state membre ale Uniunii Europene, a precizat el. Bloomberg a raportat că Lukoil caută un singur cumpărător pentru întregul său portofoliu de active internaționale, o tranzacție care ar include Petrotel Ploiești și rețeaua sa de peste 300 de stații de service din România. Fondul american Carlyle, acționar majoritar al BSOG, este, potrivit unor surse, unul dintre principalii concurenți, activele din amonte și din aval putând fi redistribuite către companii precum Chevron, Exxon sau ADNOC.
Bulgaria se aliniază planului Trump pentru Ucraina
Prim-ministrul Rossen Jeliazkov s-a declarat în favoarea noului demers al administrației Trump de a pune capăt războiului din Ucraina. Oficialul bulgar și-a exprimat public sprijinul deplin pentru planul de pace propus de președintele american. Într-un mesaj publicat sâmbătă pe X, liderul de la Sofia a transmis că Bulgaria „apreciază și susține eforturile președintelui american de a realiza o pace dreaptă, durabilă și sustenabilă”. Premierul bulgar nu a formulat nicio rezervă publică față de planul american. Bulgaria și-a clarificat poziția. Europa lucrează la un nou plan În timp ce Sofia și-a clarificat public poziția, guvernele europene rămân profund divizate asupra acestui plan. Ucraina, Franța, Germania și Regatul Unit lucrează deja la o contrapropunere comună, iar documentul american va fi dezbătut luni, la summitul UE-Uniunea Africană de la Luanda. Inițiativa lui Donald Trump impune condiții de securitate, teritoriale și politice semnificative. Propunerea cere Ucrainei să-și modifice Constituția pentru a renunța definitiv la aderarea la NATO, în timp ce Alianța s-ar angaja oficial să nu accepte niciodată primirea Kievului. De asemenea, NATO ar promite să nu desfășoare trupe în Ucraina. Iar armata ucraineană ar fi limitată la un efectiv maxim de 600.000 de militari. Planul lui Trump mai include cedarea către Rusia a unor teritorii încă neocupate de armata rusă și recunoașterea de facto a controlului rusesc asupra Crimeei, Luhansk și Donețk. Context energetic complicat Tot pe X, premierul bulgar a anunțat la începutul lunii noiembrie că a avut „o discuţie productivă cu preşedintele Ucrainei” privind securitatea energetică regională și situaţia la Marea Neagră. Întâlnirea cu Zelenski a vizat şi oportunităţile oferite de instrumentul european SAFE. Jeliazkov a reafirmat cu această ocazie că „Bulgaria rămâne un partener de încredere al Ucrainei”. Însă poziţia Bulgariei pe scena relaţiilor economico-energetice şi de securitate externă reflectă o ambivalență tot mai explicită. În ceea ce priveşte grupul Lukoil, autorităţile de la Sofia au adoptat recent un set de măsuri care arată că ţara încearcă să se echilibreze între sprijinul faţă de Ucraina şi protejarea propriilor interese naţionale. Decizii cu impact asupra Ucrainei Guvernul bulgar a aprobat modificări legislative ce ar permite numirea unui administrator comercial special pentru rafinăria Lukoil de la Burgas. Operaţiunea ar da statului control suplimentar asupra activelor grupului, în contextul sancţiunilor americane şi britanice impuse companiei ruse. Însă președintele Rumen Radev s-a opus ferm și a respins prin veto legea, argumentând că modificările „subminează statul de drept”. El a avertizat că acestea ar putea expune statul bulgar unor costuri și despăgubiri semnificative în viitor și ar încălca prevederi constituționale. Anterior, Radev blocase transferul a 100 de vehicule blindate din Bulgaria către Ucraina. El a motivat că transportoarele sunt necesare pentru securitatea frontierei bulgare, potrivit datelor furnizate de The Insider.
Într-un interviu în exclusivitate pentru Gândul, ministrul Energiei, Bogdan Ivan anunță: Sunt și companii românești interesate de activele Lukoil
Lukoil avea termen limită până astăzi, 21 noiembrie, ora 19:01, ora României, să vândă activele ce țin de rafinăria Petrotel. Pentru vânzarea celor 320 de benzinării din țară, termenul limită pentru compania rusă este 13 decembrie, ora 19:01. Compania rusească nu a anunțat până în acest moment cine va prelua activitățile ei din România. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță în exclusivitate pentru Gândul că sunt și companii românești printre doritorii care vor să preia business-ul rusesc. Guvernul României, în acest moment, nu știe cine va cumpăra rafinăria, dar garantează că prețul combustibilului de pe piața românească nu o să crească. Bogdan Ivan spune pentru Gândul că Guvernul României nu a cerut americanilor – ca alte state – prelungirea termenelor limită pentru aplicarea sancțiunilor, ca România să nu dea impresia că îi ajută în vreun fel pe ruși. Asta în timp ce premierul Ilie Bolojan lasă de înțeles că a cerut SUA ca Romgaz să nu fie afectată de sancțiuni din perspectiva colaborării cu Lukoil pe exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră. Printre companiile care doresc să cumpere activele Lukoil din România sunt atât entități din România, cât și din străinătate. Până în prezent, în spațiul public s-au speculat mai multe nume de companii mari care și-au manifestat dorința de a prelua activele companiei rusești, printre care: MOL, Carlyle, Hellenic Petroleum, Exxon Mobil Corp., Chevron Corp. sau Abu Dhabi National Oil Co. Rămâne de văzut dacă Lukoil urmează să vândă activele sale în totalitate către un singur cumpărător sau le va vinde fracțional către mai multe companii. Ministrul de Finanțe, Bogdan Ivan, a declarat în exclusivitate pentru Gândul că, în acest moment, sunt multe companii care au intrat în negocieri directe cu Lukoil pentru achiziția rafinăriei Petrotel și a celor 320 de stații de alimentare din țară. Potrivit lui Bogdan Ivan, printre doritori se află atât firme românești, cât și din afara țării, iar o parte dintre acestea au notificat și statul român privind intenția de achiziție. Până în acest moment, autoritățile române nu au fost înștiințate de un posibil cumpărător, spune Ivan. „Sunt mai multe companii care au intrat în negocieri directe cu companiile din Federația Rusă. O parte dintre ele ne-au notificat oficial și pe noi ca stat și eu sper că vor găsi un teren comun de negociere și aceste active să ajungă pe mâna unor companii din România, din Europa sau din Statele Unite ale Americii”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, pentru Gândul. „În momentul de față nu am fost notificați oficial, noi ca stat, de o companie care ar fi ajuns la un acord cu compania Lukoil. E o tranzacție între două entități private, care evident că vor notifica Guvernul României. Deocamdată n-am primit această notificare și, cu siguranță, imediat ce o să fie una, o să fie o comunicare integrată a statului român pe această temă. Bogdan Ivan: Nu am cerut prelungirea termenului pentru a nu da impresia că ajutăm rușii să eludeze sancțiunile Alte state dependente de companiile Lukoil și Rosneft au cerut Statelor Unite o amânare de la aplicarea sancțiunilor. În primele zile de la anunțarea sancțiunilor, guvernul Statelor Unite a furnizat o asigurare că activitatea Rosneft din Germania va fi scutită de la sancțiuni, deoarece activele acestei companii nu mai sunt sub controlul Rusiei. Pe 7 noiembrie, Ludovic Orban a făcut o vizită oficială în Statele Unite, cu ocazia căreia a reușit să obțină de la Donald Trump o scutire de la sancțiunile impuse companiilor petroliere rusești pe o perioadă de un an. Bulgaria a primit, de asemenea, o scutire până în aprilie 2026, la fel și Republica Moldova și Kazahstan. România nu a cerut o amânare a sancțiunilor pentru a nu da impresia că statul român vrea să ajute compania Lukoil să eludeze sancțiunile Washingtonului, a spus Bogdan Ivan pentru Gândul. Termenul prestabilit de 21 noiembrie ca dată limită pentru vânzarea activelor obligă actualul proprietar să scoată activele la licitație și să le vândă la un preț mai mic. În spațiul public s-a vehiculat ideea preluării temporare a rafinăriei Petrotel, dar această idee a fost abandonată din mai multe considerente. În primul rând, statul român nu deține suma necesară achiziționării rafinăriei într-un timp atât de scurt și, în al doilea rând, nu este fezabil din punct de vedere economic ca statul să preia o companie care pierde milioane de euro anual. În anul 2023, rafinăria Petrotel avea o datorie cumulată de 3,2 miliarde de lei (aproximativ 629 milioane euro). Bogdan Ivan: Prețul la pompă nu va crește Întrebat de Gândul dacă prețurile la combustibil vor exploda, ministrul Finanțelor a declarat că nu se justifică o scumpire a carburantului în perioada următoare. Bogdan Ivan a notificat Consiliul Concurenței și ANPC să facă verificări dacă scumpirile de la pompă până în acest moment au fost generate artificial sau nu. Creșterea prețurilor a fost generată în principal de cotațiile internaționale din regiune în materie de combustibil, spune Bogdan Ivan. „Da, există o creștere în ultimele zile, cuprinsă între 20 și 40 de bani la pompă, care în principal este cauzată de cotațiile internaționale din regiune în materie de combustibili. Dar o justificare pentru creșterea prețului nu există din perspectiva mea și am transmis oficial o solicitare către Consiliul Concurenței și ANPC să facă verificări pentru a vedea dacă, în mod artificial, anumiți competitori au speculat această rumoare existentă pe piața internațională pentru a crește nejustificat prețurile la pompă”. Bogdan Ivan: România are stocurile de petrol asigurate În acest moment, România are o poziție mai bună decât Bulgaria sau alte state vecine. Statul român nu este dependent de ceea ce produce rafinăria Petrotel, care deține în prezent o cotă de piață de aproximativ 17% în distribuția de carburant. România are în acest moment stocurile asigurate, astfel încât să acopere necesarul intern fără a pune presiune pe prețuri. „În momentul de față, au fost anumite variații, care au fost cauzate și de contextul internațional. România are o situație mult mai bună decât Bulgaria sau alte state vecine. În contextul în care nu depinde de ceea
Ministrul Energiei anunță controale în benzinării după scumpirile artificiale
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță controale în toate benzinăriile din țară pentru a opri creșterea artificială a prețurilor de la pompă. Oficialul spune că o creștere la 9 lei pentru un litru de carburant nu este justificată după ce Statele Unite au prelungit până la 13 decembrie termenul până la care activele din afara Rusiei ale Lukoil pot fi achiziționate, pentru a evita sancțiunile. Ministrul Energiei spune că e nevoie ca Protecția Consumatorului și Consiliul Concurenței să facă verificări pentru prețurile la carburanți, care au crescut nejustificat. În ultimele 20 de zile, litrul de motorină s-a majorat cu 44 de bani, iar cel de benzină, cu 25 de bani. Astfel, pentru un plin de motorină, șoferii trebuie să scoată din buzunar aproximativ 400 de lei, cu 20 de lei mai mult decât luna trecută, în timp ce pentru un plin de benzină plătesc cu 11 lei în plus. „În momentul de faţă, nu există niciun motiv obiectiv pentru care preţurile la pompă să crească şi cu 1 ban. Petrotelul nu funcționează din 15 octombrie, este oprită. Pentru a evita astfel de situaţii speculative ale unor agenţi economici care profită de această rumoare, am cerut tuturor instituțiilor abilitate, în speță Consiliul Concurenței și Protecția Consumatorului, să facă toate demersurile necesare pentru a verifica modul în care aceste prețuri au crescut fără să aibă justificare clară”, spune Bogdan Ivan. România trebuie să preia controlul activelor Lukoil pentru a evita scumpirile Statele Unite au dat vineri undă verde companiilor interesate să cumpere afacerile internaționale ale Lukoil. Deși sancțiunile urmează să intre în vigoare pe 21 noiembrie, Departamentul Trezoreriei SUA a emis o licență care le permite companiilor interesate să achiziționeze activele Lukoil din străinătate să negocieze cu grupul rus până pe 13 decembrie, conform Financial Times. Specialiștii avertizează că scumpirile ar putea fi și mai mari dacă statul român nu va prelua controlul asupra activelor Lukoil în săptămâna următoare. Rafinăria Petrotel-Lukoil asigură în momentul de față 20% din consumul național de combustibil și o eventuală oprire a activității ar putea să crească prețurile la pompă cu 10%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Șeful Consiliului Concurenței, mesaj pentru șoferi, în contextul valului de scumpiri la pompă: „În foarte scurtă perioadă prețurile își vor reveni” După Ungaria, Bulgaria, Moldova, și Kazahstan primește derogare de la sancțiunile SUA pe Lukoil. România nu a luat nicio decizie
Traian Băsescu avertizează: Să facem orice ca Lukoil să vândă rafinăria, nu să ne-o pună în brațe
Întrebat ce măsuri ar trebui luate, Băsescu a fost categoric: România trebuie să ceară o derogare, exact cum au făcut Bulgaria și Ungaria, pentru a evita preluarea forțată a rafinăriei. „Să ceară o derogare. Cum au făcut bulgarii, cum au făcut ungurii. Trebuie să facem orice este posibil ca Lukoil să vândă rafinăria, nu să ne o pună în brațe”, a subliniat la Digi24 Tv Băsescu. Băsescu explică riscurile: rafinăria costă enorm, iar statul nu și-o poate permite Fostul președinte a explicat în detaliu de ce preluarea rafinăriei ar fi o lovitură grea pentru statul român. Acesta a amintit că are experiență directă, lucrând timp de 12 ani în transportul de țiței pentru rafinărie. „Eu am cărat pentru această rafinărie 12 ani țiței. M-am uitat astăzi la prețul Brent: 64 de dolari barilul. Rafinăria asta are nevoie de 2,5 milioane de tone pe an. Costă enorm să o ții în funcțiune”, a explicat Băsescu. El a subliniat că România nu are resurse interne suficiente de țiței pentru a acoperi aceste costuri, ceea ce ar transforma rafinăria într-o pierdere constantă pentru bugetul statului. „Dacă aveam țiței autohton, era în regulă. Dar așa, te frigi. În procesul de rafinare, de regulă, se pierd bani. Se câștigă pe distribuție”, a punctat fostul președinte. Băsescu: benzinăriile Lukoil nu sunt o problemă, dar rafinăria este În timp ce benzinăriile Lukoil pot funcționa fără riscuri majore, fiind operate prin contracte de gestiune de privați, rafinăria reprezintă partea critică. „Benzinăriile Lukoil nu sunt o problemă… Dar rafinăria, dacă o iei, te frigi”, a explicat Băsescu.
Băsescu: România ar trebui să ceară derogare de la SUA pe sancțiunile Lukoil. Nici nu avem resurse să aprovizionăm rafinăria Petrotel
Fostul președinte Traian Băsescu a lansat un avertisment dur despre situația rafinăriei Lukoil din România, aflată sub presiunea sancțiunilor americane, și spune că statul trebuie să acționeze rapid pentru a evita o povară financiară uriașă. Întrebat ce măsuri ar trebui luate, Băsescu a fost categoric: România trebuie să ceară o derogare, exact cum au făcut Bulgaria și Ungaria, pentru a evita preluarea forțată a rafinăriei. „Să ceară o derogare. Cum au făcut bulgarii, cum au făcut ungurii. Trebuie să facem orice este posibil ca Lukoil să vândă rafinăria, nu să ne o pună în brațe”, a subliniat la Digi24 Băsescu. Băsescu explică riscurile: rafinăria costă enorm, iar statul nu și-o poate permite Fostul președinte a explicat în detaliu de ce preluarea rafinăriei ar fi o lovitură grea pentru statul român. Acesta a amintit că are experiență directă, lucrând timp de 12 ani în transportul de țiței pentru rafinărie. „Eu am cărat pentru această rafinărie 12 ani țiței. M-am uitat astăzi la prețul Brent: 64 de dolari barilul. Rafinăria asta are nevoie de 2,5 milioane de tone pe an. Costă enorm să o ții în funcțiune”, a explicat Băsescu. El a subliniat că România nu are resurse interne suficiente de țiței pentru a acoperi aceste costuri, ceea ce ar transforma rafinăria într-o pierdere constantă pentru bugetul statului. „Dacă aveam țiței autohton, era în regulă. Dar așa, te frigi. În procesul de rafinare, de regulă, se pierd bani. Se câștigă pe distribuție”, a punctat fostul președinte. Traian Băsescu: „Benzinăriile Lukoil nu sunt o problemă, dar rafinăria este” În timp ce benzinăriile Lukoil pot funcționa fără riscuri majore, fiind operate prin contracte de gestiune de privați, rafinăria reprezintă partea critică. „Benzinăriile Lukoil nu sunt o problemă… Dar rafinăria, dacă o iei, te frigi”, a explicat Băsescu.
Gigantul american Carlyle este interesat de activele Lukoil. Compania este prezentă și pe piața din România
Firma americană cu capital privat, Carlyle, care este deja prezentă pe piața din România, explorează posibilitatea de a cumpăra activele gigantului rus Lukoil din străinătate, au anunțat surse familiarizate cu situația pentru Reuters. Compania încearcă să solicite o licență de cumpărare din partea Trezoreriei SUA, care să îi permită să achiziționeze activele Lukoil, înainte de a începe o analiză asupra perspectivei tranzacției. Gunvor, precedentul doritor, a renunțat să mai cumpere activele Lukoil după ce Trezoreria Statelor Unite a declarat că va bloca orice tranzacție, deoarece compania este „o marionetă” a Kremlinului, potrivit declarațiilor acestora. „Carlyle este mai potrivită pentru a obține aprobarea SUA”, a declarat Adi Imsirovic, directorul firmei de consultanță Surrey Clean Energy și fost șef al tranzacțiilor cu petrol la divizia comercială Gazprom din Rusia. Lukoil a cerut o prelungire, după ce Trezoreria SUA a stabilit un termen limită de 21 noiembrie, după care tranzacțiile cu compania rusă vor fi interzise. Eforturile unor țări de a naționaliza unele active au adăugat complexitate unei potențiale tranzacții, a declarat Aditya Ravi, șeful departamentului de cercetare de la Rystad Energy. Timp de decenii, Lukoil a fost cea mai activă companie petrolieră majoră a Rusiei în străinătate și a ajutat Moscova să proiecteze putere economică non-tehnică peste hotare. Compania rusească deține trei rafinării în Europa, participații la câmpuri petroliere din Kazahstan, Uzbekistan, Irak, Mexic, Ghana, Egipt și Nigeria și stații de alimentare cu amănuntul în întreaga lume, inclusiv în Statele Unite. Carlyle, cel mai mare jucător din zona de pivate equity la nivel global, deține în România compania Black Sea Oil & Gas (BSOG), care extrage gaze din Marea Neagă. Recomandările autorului:
Compania rusă Lukoil, în noi negocieri cu potențiali cumpărători ai activelor sale străine
Într-un comunicat emis vineri, gigantul petrolier din Rusia a anunțat vineri că este în negocieri cu potenţiali cumpărători pentru activele sale internaţionale. Discuțiile au loc după ce Lukoil ajunsese la un acord cu grupul elvețian Gunvor, însă acesta și-a retras oferta câteva zile mai târziu când Washingtonul a numit compania „păpușa Kremlinului” și a blocat tranzacția. „Acordul specific va fi anunțat după ce se vor ajunge la acordurile finale și se vor obține aprobările necesare din partea autorităților de reglementare”, a anunțat compania Lukoil, potrivit Reuters. „Compania își propune să asigure funcționarea neîntreruptă a activelor în timpul vânzării și transferului acestora către noii proprietari. Astfel se vor evita riscurile de întrerupere a activității și a aprovizionării cu resurse energetice a țărilor în care este prezentă și se vor salva locurile de muncă”, a adăugat compania. Când vor intra în vigoare sancțiunile SUA asupra giganților petrolieri din Rusia În luna octombrie, Oficiul de Control al Activelor Străine (OFAC) al Trezoreriei SUA a anunțat noi sancțiuni împotriva celor mai mari producători de petrol din Rusia, Lukoil și Rosneft, sporind presiunea asupra președintelui rus Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina. OFAC a emis, de asemenea, o licență generală care le-a acordat companiilor termen până la 21 noiembrie pentru a finaliza tranzacțiile comerciale cu Lukoil, inclusiv orice achiziții de active internaționale ale companiei petroliere cu sediul la Moscova. Pe 14 noiembrie, Financial Times a relatat că firma americană Carlyle Group analizează o potențială preluare a operațiunilor internaționale deținute de gigantul petrolier rus Lukoil. Carlyle se află în etapa de analiză a oportunității și caută să obțină o licență specială de la guvernul american care i-ar permite să demareze procesul de verificare a activelor (due diligence). Deși și-a comunicat interesul către Lukoil, fondul de investiții nu a luat încă o decizie finală privind înaintarea unei oferte formale.
Republica Moldova preia activele Lukoil de la Aeroportul Chișinău, cu titlu gratuit
Aeroportul Internațional Chișinău a preluat vineri în administrare, cu titlu gratuit, terminalul petrolier al companiei Lukoil, printr-un contract de comodat semnat pe 12 noiembrie. Predarea oficială a avut loc pe 13 noiembrie, a spus ministrul Energiei, Dorin Junghietu, conform Ziarul de Gardă. „Terminalul petrolier de la Aeroport reprezintă un activ strategic pentru stat, prin urmare, este important ca furnizarea de kerosen pentru sectorul avia să se desfășoare fără întreruperi. În acest scop, grupul de lucru constituit pe subiectul aprovizionării cu combustibil, de comun cu Î.S. Aeroportul Internațional Chișinău, a pregătit și implementat un plan de management, astfel încât furnizarea combustibilului să aibă loc fără perturbări. Contractul de comodat ne permite să asigurăm furnizarea de kerosen și reprezintă o soluție de urgență pentru a asigura stabilitatea aprovizionării aeronavelor, în contextul riscului ca, din 21 noiembrie, compania Lukoil să fie în incapacitate de furnizare și operare”, a spus ministrul Energiei. Dorin Junghietu a mai spus că grupul de lucru a discutat cu o companie românească pentru a vinde combustibil Aeroportului pe termen scurt. Exportul ar putea fi aprobat vineri. „În această perioadă, Aeroportul Internațional Chișinău va fi responsabil de operarea terminalului petrolier. Etapa următoare va fi cumpărarea de către AIC a activelor și infrastructurii aeroportuare din proprietatea Lukoil”, a declarat ministrul. În privința stațiilor de distribuție deținute de Lukoil, Junghietu a spus că acestea sunt aproximativ 100, și oferă resurse petroliere pe piața locală. „Cu toate acestea, în prezent, piața petrolieră din Republica Moldova este diversă, cu mai mulți operatori ce au diferite lanțuri logistice de aprovizionare, atât terestru din România, cât și prin Portul Giurgiulești, respectiv piața este asigurată cu combustibil și stocurile sunt stabile”, a declarat el. SUA sancționează Lukoil și Rosneft pentru presiune asupra Rusiei Pe 22 octombrie, SUA a aplicat sancțiuni pentru companiile petroliere ruse, ca urmare a lipsei unui angajament serios al Rusiei față de pacea în Ucraina, potrivit Biroului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC). Sancțiunile afectează companiile petroliere Rosneft și Lukoil. Toate filialele deținute în proporție de 50% sau mai mult de aceste companii sunt blocate conform EO 14024. „Noile sancțiuni sporesc presiunea asupra sectorului energetic al Rusiei și degradează capacitatea Kremlinului de a strânge venituri pentru mașina sa de război și de a sprijini economia sa slăbită. Statele Unite vor continua să pledeze pentru o soluționare pașnică a războiului, iar o pace permanentă depinde în întregime de disponibilitatea Rusiei de a negocia cu bună-credință”, se arată în comunicat.