Anunțul momentului în plină criză energetică, făcut de ministrul Bogdan Ivan: Rafinăria Petrotel va putea să funcționeze, din nou, în 45 de zile
În plină criză globală energetică, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a făcut anunțul momentului: se redeschide rafinăria Petrotel-Lukoil. Potrivit acestuia, s-a primit confirmarea oficială de la Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru derogarea de la sancțiunile impus companiei Lukoil, din Rusia. Astfel, România va putea reporni rafinăria Petrotel-Lukoil în cel mult 45 de zile. Ivan: „Derogare de la sancțiuni împotriva Lukoil” „Este o veste extrem de importantă: faptul că am primit confirmare oficială din partea Guvernului american pentru derogarea de la sancțiuni împotriva Lukoil, pentru ca România să repornească rafinăria Petrotel-Lukoil. Reprezintă o veste uriașă pentru țara noastră. Prin acest mecanism, în 45 de zile, această rafinărie va putea să funcționeze din nou și să producă motorină, benzină, kerosen pentru România. Este un pas în față extrem de important. 21% din producția României va fi asigurată de această rafinărie și reprezintă un principal element al stabilizării pieței de carburanți din România. Sunt, în momentul de față, doar două țări la nivel mondial, Germania și, acum, România, care au reușit această performanță”, a declarat ministrul Energiei, la Antena 3. În opinia sa, România nu va depinde atât de mult de importuri. El a dat asigurări că țara n își va produce toată benzina pe care o consumă și peste 60% din motorină, precum și tot combustibilul pentru aviație. „În același timp, suntem mai stabili în fața fluctuațiilor internaționale de preț, pentru că, atunci când vorbim despre motorina care se cumpără la un preț dublu față de acum o lună și jumătate, în România avem petrolul mai scump doar cu 30 și ceva la sută, ceea ce înseamnă automat că vom avea prețuri mai mici decât în întreaga regiune. Faptul că am repornit rafinăria Petromidia Năvodari, care funcționează la capacitate maximă și ne asigurăm că timp de un an de zile va funcționa, că avem această nouă victorie prin repornirea rafinăriei Petrotel-Lukoil, reprezintă pentru România cel mai bun lucru care se putea întâmpla în această perioadă. „M-am consultat cu cei mai importanți oameni ai planetei” Și vreau să fiu foarte clar: niciun gram de petrol rusesc nu va ajunge în România, vorbim despre petrol care va ajunge din alte state și, în același timp, niciun leu nu va ajunge în Federația Rusă. Avem un mecanism foarte clar făcut de Ministerul Energiei de supraveghere a tuturor operațiunilor, pentru a ne asigura și a da garanții și Statelor Unite și Uniunii Europene că, prin Ministerul Energiei din România, ne asigurăm că toate tranzacțiile vor fi clare și nu vor avea nicio legătură cu Rusia. Ea va funcționa doar operațional, pentru a păstra în continuare și rețeaua de benzinării, dar mai ales pentru a avea produs în piață. Iar acest lucru l-am făcut după ce m-am consultat cu cei mai importanți oameni ai planetei în materie de energie, cu președintele Agenției Internaționale a Energiei, Fatih Birol, cu cei de la World Economic Forum, cu Chris Wright, ministrul Energiei din SUA, și cu cei mai importanți actori mondiali”, a explicat Bogdan Ivan. Cum a reușit Bogdan Ivan să repornească „Petrotel” Întrebat cum a reușit să repornească „Petrotel”, ministrul a explicat cum i-a convins pe americani. El a arătat că, „dacă România reușește să rafineze mai mult petrol, își asigură securitatea energetică, dar și pe cea a regiunii, deoarece faptul că în prezent produce benzină dublu față de cât consumă îi permite să vândă și statelor vecine, care astfel nu mai depind de importurile care treceau înainte prin Strâmtoarea Ormuz. Aceeași situație este și cazul kerosenului, a cărui producție, fiind mai mare decât consumul țării noastre, ne permite să vindem și statelor din Uniunea Europeană, care acum sunt dependente în proporție de aproape 50% de importurile de kerosen care vin din Orientul Mijlociu”. „Este o victorie uriașă pentru România și ne asigură în același timp că nu depindem de importuri atât de mult cât depindeam la începutul acestui conflict din Orientul Mijlociu. E poate cea mai bună veste pe care puteam să o dau, ca ministru al Energiei, din ultimele săptămâni”, a spus Ivan. Stare de urgență la nivelul României De asemenea, acesta a menționat că în momentul de față este instituită starea de urgență la nivelul României, lucru care dă pârghie Ministrului Energiei și Ministerului Economiei ca, în ceea ce privește exporturile de petrol și motorină, acestea să poată să fie făcute doar în interes NATO și cu excepții foarte clare. „Așa că nu avem nicio altă obligație. Ne interesează în primul rând România și, prin această reușită, vom avea suficiente produse în piață în țara noastră. Dacă mâine se oprește războiul, timp de șase-nouă luni de zile toate statele din lume vor avea probleme în urma blocajului din Strâmtoarea Ormuz și a bombardamentului din Orientul Mijlociu. Asta ne dă o reziliență foarte mare, pentru că mai simplu găsești petrol crud, unde avem deja angajamente și unde avem deja contracte și unde o să le creștem în această perioadă, decât să imporți direct produs finit, adică motorină. Este o victorie uriașă pentru a ne asigura suficient produs în piață și, în același timp, vine pe fondul acestui parteneriat tot mai practic cu administrația din SUA, în care noi aducem un plus și Uniunii Europene, prin faptul că rafinăm mai mult pe teritoriul Uniunii Europene și asigurăm produs în piață. Deci e un mare, un foarte mare plus”, a punctat Ministrul Energiei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Rafinăria Petrobrazi, singura funcțională din România, își reduce producția de carburanți, în plină criză. Care este explicația Rompetrol Rafinare anunță că Petromidia și Vega vor fi redeschise. „Rafinăriile își vor relua, în cel mai scurt timp, eforturile de aprovizionare cu produse petroliere” Prețul carburanților, între speculă și război. Motorina ar putea ajunge la 10 lei litrul în acest weekend. Expert în energie: E vina statului că nu-i poate identifica pe comercianții care scumpesc
Prețuri record la carburanți în Iași! Motorina a trecut de 10 lei pe litru
Șoferii din Iași se confruntă cu o nouă creștere semnificativă a prețurilor la carburanți. La o stație Lukoil din oraș, motorina a ajuns să coste 10,22 lei pe litru, în timp ce benzina se apropie rapid de același prag, fiind vândută cu 9,87 lei pe litru. Scumpirile vin într-un context tensionat pe piața energiei, iar diferențele de preț față de începutul anului sunt tot mai resimțite de consumatori. Motorina sare de pragul psihologic de 10 lei Pentru prima dată în ultima perioadă, motorina depășește pragul de 10 lei/litru într-o stație din Iași, ceea ce îi pune pe șoferi în fața unor costuri tot mai greu de suportat. Benzina, deși ușor mai ieftină, urmează același trend ascendent și se apropie rapid de același nivel, fiind deja la 9,87 lei/litru. Creșterile sunt vizibile de la o zi la alta, iar mulți conducători auto spun că alimentarea a devenit o cheltuială tot mai apăsătoare, mai ales pentru cei care folosesc zilnic mașina. Scumpirile sunt influențate de mai mulți factori, în special de evoluțiile internaționale. România importă o mare parte din țițeiul și combustibilii pe care îi consumă, iar blocajele din transportul global și tensiunile din zonele producătoare au efect direct asupra prețurilor de la pompă. În plus, cererea ridicată și fluctuațiile de pe piețele externe contribuie la aceste majorări. Pentru șoferi, creșterea prețurilor înseamnă costuri mai mari pentru deplasările zilnice, dar și pentru transportul de mărfuri, ceea ce poate duce în lanț la scumpiri în alte domenii. Mulți se tem că acesta este doar începutul și că prețurile ar putea continua să crească în perioada următoare.
Gigantul rus Lukoil reacționează după ce statul român a instituit supravegherea extinsă asupra activelor din România
Lukoil a transmis miercuri 25 februarie poziția companiei, vizată de sancțiunile Statelor Unite, cu privire la acțiunea depusă la Tribunalul București, transmite Mediafax. Acțiunea în instanță a Lukoil în care se constată existența unui act de forță majoră a fost înregistrată la o zi după ce a fost adoptată Hotărârea de Guvern, prin care statul român a instituit supravegherea extinsă asupra activelor sale, au transmis reprezentanții Lukoil. Acestă acțiunea vizează perimetrul EX-30 Trident, aflat în zona economică exclusivă a României, la aproximativ 170 km de țărm, o concesiune în care Lukoil deține pachetul majoritar, de circa 88%, restul acțiunilor fiind deținute de producătorul național Romgaz, la care statul, prin Ministerul Energiei deține 70% din acțiuni. Iar un aspect relevant de context este că în octombrie expiră licența de explorare. Traseul acțiunii Mai exact, rușii de la Lukoil au deschis o acțiune în care pârâți sunt Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG) și Romgaz, pentru a obține recunoașterea juridică a cazului de forță majoră, acțiunea fiind înregistrată la instanță pe 13 februarie, conform acțiunii ce poate fi văzută pe Portal.just.ro. Coincidența face, susține Lukoil, că a fost înregistrată cu o zi după ce Executivul a adoptat proiectul de hotărâre de Guvern care prevede implementarea măsurii supravegherii extinse – după ce a reglementat cadrul de aplicare și în cazul sancțiunilor internaționale – în cazul activelor deținute de Lukoil în România. Proiectul fusese pus în transparență decizională cu o zi înainte de Ministerul Energiei și nu apăruse pe ordinea de zi a proiectelor care intrau pe ordinea de zi a Executivului, și care a și fost publicat pe 12 februarie seara în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare cu această dată, așa cum a relatat pe larg Mediafax. Din informațiile Mediafax, acțiunea fusese transmisă instanței pe adresa electronică în cursul zilei de 12 februarie, la or 17:18, cu câteva ore înainte să se afle că proiectul de hotărâre intrase în Guvern, a fost adoptată și a apărut în Monitorul Oficial. „Vă mulțumim pentru oportunitatea de a ne exprima propria perspectivă asupra situației ce a captat atenția publicului, raportat la importanța strategică a explorării perimetrului Trident. Dorim ca, pe această cale, să infirmăm speculația potrivit căreia între acțiunea noastră în constatare și instituirea măsurii supravegherii extinse ar exista o corelație. Cele două măsuri au fost luate independent, din rațiuni diferite și având scopuri distincte. Mai mult, deși înregistrată ulterior pe rolul instanței competente, acțiunea noastră în constatarea a fost depusă anterior instituirii măsurii supravegherii extinse”, a transmis gigantul rus. Potrivit Lukoil, pe când măsura supravegherii extinse este o impusă de autoritățile competente, având un rol de prevenție și monitorizare a respectării regimului sancțiunilor internaționale, acțiunea în constatare formulată de gup nu este, așa cum a fost greșit interpretat în presă, o acțiune contencioasă împotriva ANRM și Romgaz. „Acțiunea în constatarea existenței cazului de forță majoră este un demers necontencios, formulat prin includerea ANRM, Romgaz și a contractorilor relevanți din motive de opozabilitate. Acțiunea noastră urmărește clarificarea unui aspect esențial în executarea contractelor cu partenerii contractori în executarea explorării în perimetrul Trident, urmărind extinderea termenelor contractuale întocmai pentru a putea facilita executarea corespunzătoare a Acordului petrolier, în condiții de deplină legalitate sub regimul Licențelor Generale emise de OFAC și OFSI”, a precizat Lukoil. Potrivit companiei, Lukoil depune toate demersurile necesare alinierii contractuale cu toate standardele regimurilor internaționale care produc efecte pe teritoriul României, în acord cu Licența Generală INT/2025/8031092 OFSI și Licența Generală 131B OFAC. „Nu am dorit niciodată retragerea din sau renunțarea la proiect, așadar în acest context, nu considerăm relevantă ori utilă dezvoltării proiectului încheierea unui astfel de act adițional”, a subliniat grupul Lukoil. Încă se negociază vânzarea activelor grupului din Europa către Grupul Carlyle „Toate demersurile întreprinse de societatea noastră au fost și rămân subsumate interesului legitim al României de a asigura stabilitatea sectorului energetic, respectarea cadrului normativ aplicabil și protejarea intereselor economice naționale. În egală măsură, acționăm cu bună-credință pentru protejarea angajaților noștri și a familiilor acestora, pentru menținerea locurilor de muncă și pentru garantarea continuității operaționale în condiții de deplină conformitate legală. Orice inițiativă adoptată a avut la bază exclusiv considerente de legalitate, responsabilitate și prevenție, fără a urmări alt scop decât asigurarea unui cadru predictibil și stabil pentru desfășurarea activității”, a subliniat grupul. Totodată Lukoil a confirmat continuarea discuțiilor cu americanii de la Carlyle pentru vânzarea activelor din Europa. De amintit că pe 28 februarie expiră ultima „păsuire” în cazul în care gigantul rus nu își vinde activele, iar data până la care sunt exceptate benzinăriile Lukoil de la aplicarea sancțiunilor din afara Rusiei a fost amânat pentru 29 aprilie „În prezent, sunt depuse toate eforturile necesare pentru finalizarea cu succes a procesului de vânzare a activelor grupului din Europa către Grupul Carlyle, într-un cadru transparent și conform tuturor standardelor de reglementare aplicabile. Toate demersurile întreprinse au ca obiectiv protejarea valorii activelor, a participațiilor în proiectele strategice aflate în derulare și a locurilor de muncă, asigurând totodată continuitatea operațională și stabilitatea pe termen lung a activităților desfășurate. Acționăm responsabil pentru a garanta o tranziție ordonată, în beneficiul angajaților, partenerilor contractuali și al mediului economic în ansamblu”, au declarat oficialii Lukoil în exclusivitate pentru Mediafax. Foto: Mediafax Recomandarea autorului: România va rămâne cu o singură rafinărie de benzină și motorină funcțională peste câteva zile. Ce se întâmplă cu celălalte două unități din țară Guvernul Bolojan instituie supravegherea extinsă asupra Lukoil. Ce înseamnă acest lucru și cine este noul supraveghetor Guvernul pregătește preluarea activelor gigantului rusesc Lukoil, cu două săptămâni înaintea de impunerea sancțiunilor SUA
Lukoil a încheiat un acord istoric cu gigantul Carlyle Group. Grupul american a cumpărat activele internaționale, inclusiv pe cele din România
Grupul petrolier rus Lukoil, drastic sancționat de SUA, a anunțat că a ajuns la o înțelegere cu gigantul american de asset managaement Carlyle Group. Cea mai mare parte a activelor străine ale Lukoil, estimate la aproximativ 22 mld. dolari ar urma să fie vândute după aprobarea din partea guvernului Statelor Unite, conform Reuters. În cadrul sancțiunilor impuse de Statele Unite din cauza acțiunilor Rusiei în Ucraina, Trezoreriza SUA a acordat grupului petrolier rus termen până la 28 februarie pentru a-și vinde portofoliul global. Lukoil a transmis printr-un comunicat că a convenit cu Carlyle să vândă divizia LUKOIL International GmbH, care supraveghează activele străine ale companiei, inclusiv pe cele din România. „PJSC Lukoil informează că a semnat un acord cu compania de investiții americană Carlyle privind vânzarea Lukoil International GmbH (filială 100% a PJSC Lukoil, care deține active internaționale ale grupului Lukoil). Acordul semnat nu este exclusiv pentru companie și este supus unor condiții prealabile, cum ar fi obținerea aprobărilor de reglementare necesare, inclusiv permisiunea Biroului de Control al Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA pentru tranzacția cu Carlyle. Compania continuă, de asemenea, negocierile cu alți potențiali cumpărători. Lukoil International GmbH este scoasă la vânzare din cauza măsurilor restrictive introduse de unele țări împotriva companiei și a filialelor sale″, se arată în comunicatul Lukoil. Ce active deține Lukoil în România Lukoil are o rețea de peste 5.300 de benzinării în 20 de țări din întreaga lume, precum și rafinării în Europa. Producția combinată a acestora a ajus în 2025 la 13,5 milioane de tone, aproximativ 270.000 de barili pe zi, conform raportului anual. În România, Lukoil deține rafinăria Petrotel și comercializează carburanți prin intermediul unei rețele de 300 de stații de distribuție. „Acordul semnat nu este exclusiv pentru companie și este supus unor condiții prealabile, cum ar fi obținerea aprobărilor necesare din partea autorităților de reglementare, inclusiv permisiunea Oficiului de Control al Activelor Străine (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA pentru tranzacția cu Carlyle”, a declarat Lukoil. Lukoil și Rosneft, cel mai mare producător de petrol din Rusia, au fost sancționate de SUA în octombrie 2025, ca răspuns la progresul lent al negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina. Mișcarea Washingtonului a forțat gigantul petrolier rus să-și vândă activele din străinătate. Mai multe surse au transmis că există cel puțin 12 potențiali cumpărărtori care și-au exprimat interesul pentru achiziționarea activelor Lukoil, inclusiv Carlyle Group. RECOMANDAREA AUTORULUI: Trezoreria SUA a prelungit licența pentru operațiunile de vânzare a activelor străine ale „Lukoil” până pe 28 februarie Sancțiunile lovesc mașinăria de război a Rusiei: producția de petrol a scăzut masiv în decembrie, cea mai mare cădere din ultimele 18 luni
Irakul preia controlul unuia dintre cele mai mari câmpuri petroliere din lume
Guvernul irakian a anunțat miercuri aprobarea naționalizării operațiunilor petroliere din câmpul West Qurna 2, în baza contractului de servicii semnat cu compania rusă Lukoil. Decizia permite Irakului să mențină producția de petrol într-unul dintre cele mai importante zăcăminte din lume. Lukoil a invocat clauza de forță majoră în noiembrie, compania fiind afectată de sancțiunile impuse Rusiei. „Cabinetul irakian a aprobat naționalizarea operațiunilor petroliere în câmpul West Qurna 2, în conformitate cu prevederile contractuale”, au precizat autoritățile de la Bagdad, citate de Reuters. Cum va fi finanțată exploatarea Pentru susținerea operațiunilor, autoritățile de la Bagdad intenționează să folosească fonduri din contul câmpului petrolier Majnoon, un alt zăcământ important din sudul Irakului. Contul este alimentat din vânzările de țiței realizate de compania petrolieră de stat SOMO, responsabilă de exporturile de petrol ale țării. Cel mai important activ extern al Lukoil Lukoil deținea o participație operațională de 75% în câmpul petrolier West Qurna 2. Compania a fost nevoită să își suspende activitatea după ce a fost inclusă pe lista sancțiunilor americane, alături de Rosneft. Câmpul petrolier West Qurna 2 produce aproximativ 470.000 de barili pe zi și reprezintă cel mai important activ extern al Lukoil. Zăcământul asigură aproximativ 0,5% din producția mondială de petrol și 9% din producția totală a Irakului, al doilea cel mai mare producător din OPEC, după Arabia Saudită.
Cursa pentru petrolul lui Putin: Saudiții încearcă să cumpere activele externe ale Lukoil
Războiul din Ucraina a declanșat una dintre cele mai puternice crize pentru industria energetică rusă. După aplicarea, pe 21 noiembrie, a unor sancțiuni americane descrise drept „întârziate, dar devastatoare”, Lukoil – al doilea producător privat de petrol din Rusia – caută modalități de a-și proteja investițiile din afara țării. În acest peisaj tensionat, Arabia Saudită joacă rolul unui actor strategic. Potrivit datelor publicate de Reuters, o companie saudită se află în prim-planul negocierilor pentru achiziția activelor externe ale Lukoil. Aceste active sunt estimate la circa 22 miliarde de dolari. Lukoil și profilul Midad Energy Cel mai important pretendent este Midad Energy, parte a conglomeratului Al Fozan Holding. Aparține uneia dintre cele mai influente familii de afaceri din Regat, cu conexiuni directe la cercurile de putere ale prințului moștenitor Mohammed bin Salman. Midad Energy are un profil aparte: dincolo de activitatea energetică, legăturile sale se întind spre structurile de securitate ale statului saudit. Directorul executiv, Abdullah Al-Aiban, este fratele consilierului pe probleme de securitate națională, Musaed Al-Aiban. Acesta este un personaj cheie în relațiile dintre Riad, Moscova și Washington. Iar tatăl lor a condus, la vremea sa, serviciile de informații saudite. Aceste conexiuni ridică întrebări despre scopurile reale ale tranzacției, care par să depășească sfera strict economică. Rolul sancțiunilor și al Washingtonului. Activele Lukoil – marele premiu Conform surselor Reuters, aranjamentul financiar ar presupune depunerea sumelor într-un cont escrow, inaccesibil până la ridicarea restricțiilor asupra Lukoil. Există posibilitatea ca firme americane să fie implicate, direct sau indirect, în această operațiune. Modelul sugerează un scenariu în care sancțiunile ar funcționa ca un instrument de temporizare. Acestea ar favoriza investitorii din Arabia Saudită și SUA, înainte ca o decizie politică să le relaxeze. Proprietățile externe ale Lukoil sunt printre cele mai atractive din industria petrolieră. Compania deține cote în proiecte majore precum West Qurna-2 (Irak), Karachaganak și Tengiz (Kazahstan), Shah Deniz (Azerbaidjan), dar și investiții în Mexic, Ghana, Nigeria și Egipt. În Europa, Lukoil operează rafinării și rețele de distribuție în Bulgaria, România și Olanda, plus sute de stații de carburanți care funcționează pe baza unor derogări speciale, inclusiv în Italia. Vânzarea acestui portofoliu ar putea reconfigura lanțurile globale de aprovizionare cu petrol și ar influența direct piețele regionale. Costul pentru Moscova Pentru Kremlin, efectele sancțiunilor sunt deja vizibile: veniturile din petrol și gaze – ce reprezintă peste 25% din bugetul federal – au scăzut cu aproximativ o treime în noiembrie față de anul precedent. Deși lichiditățile obținute din vânzarea activelor ar oferi un respiro pe termen scurt, pierderea controlului asupra unor pârghii energetice esențiale ar diminua influența geopolitică a Rusiei, într-un moment în care energia este una dintre cele mai puternice arme strategice ale Moscovei.
Ucraina a atacat cu drone o platformă petrolieră Lukoil din Marea Caspică
Ucraina a atacat platforma petrolieră Filanovski a Lukoil din Marea Caspică, afirmă o sursă citată de Bloomberg, extinzând aria loviturilor sale asupra infrastructurii energetice ruse chiar în momentul în care președintele Volodimir Zelenski se confruntă cu presiuni din partea SUA pentru a accepta un acord de pace favorabil Kremlinului. Dronele cu rază lungă de acțiune ale Ucrainei au lovit platforma Filanovski de cel puțin patru ori, oprind producția din peste 20 de sonde, conform sursei citate de Bloomberg, care a vorbit sub protecția anonimatului. Forțele de la Kiev și-au intensificat în ultimele luni atacurile asupra instalațiilor energetice ale Rusiei, încercând să reducă veniturile care permit Moscovei să-și finanțeze invazia. În ultimele săptămâni, forțele ucrainene au vizat infrastructura de transport petrolier din Marea Neagră și nave din așa-numita „flotă din umbră”, care operează în secret pentru a facilita exporturile rusești de mărfuri aflate sub sancțiuni. Câmpul Filanovski, aflat în sectorul rusesc al Mării Caspice, are o capacitate de producție proiectată de 6 milioane de tone pe an, potrivit companiei, ceea ce corespunde unui volum de aproximativ 120.000 de barili pe zi.
Ucraina anunță un nou pachet de sancțiuni împotriva companiilor energetice ruse și a operatorilor de drone
Ucraina introduce un nou set de sancțiuni aplicat unor mari companii ruse de energie și unor persoane implicate în operațiuni cu drone împotriva populației ucrainene. Președintele Volodimir Zelenski a confirmat duminică măsurile și anunță că rolul lor în reducerea resurselor financiare ale Moscovei este foarte important. „Continuăm activitatea noastră privind sancțiunile – astăzi există două noi decizii. Ucraina a sincronizat sancțiunile cu SUA și a introdus restricții împotriva Rosneft, a întreprinderilor sale, precum și a companiilor care fac parte din grupul Lukoil”, a declarat Zelenski pe Telegram, scrie Kyiv Post. El precizează că actualele restricții afectează serios capacitatea de finanțare a aparatului militar rus și insistă asupra continuării presiunii internaționale. „Ucraina introduce, de asemenea, sancțiuni împotriva ucigașilor ruși care organizează eliminarea sistematică a ucrainenilor cu drone”, a adăugat el. Președintele a mai spus că autoritățile stabilesc deja prioritățile pentru politica de sancțiuni până la finalul anului, printre care se află cooperarea mai strânsă cu partenerii internaționali. Se mai adaugă, de asemenea, pregătirea celui de al douăzecilea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene și limite suplimentare aplicate flotei fantomă, sectorului militar rus și persoanelor implicate în propagandă ori colaborare cu Moscova. Conform informațiilor publicate pe site-ul Biroului Prezidențial, Zelenski semnează două decrete care pun în aplicare deciziile Consiliului Național de Securitate și Apărare. Primul decret prevede sancțiuni armonizate cu cele ale Statelor Unite și introduce restricții pentru 26 de entități juridice ruse din domeniul energetic. Al doilea decret introduce sancțiuni pentru 36 de persoane fizice și 13 entități juridice cu legătură directă cu producția, instruirea și operarea dronelor rusești. Printre cei vizați apar membri ai centrului criminal Rubicon, care este implicat în testarea unor noi arme și în acțiuni de luptă împotriva Ucrainei. Măsurile se extind și asupra unor companii rusești care dezvoltă și produc vehicule aeriene fără pilot, pentru recunoaștere pentru atac, inclusiv modele FPV și alte sisteme aeriene automate.
Rafinăria Petrotel Ploiești nu mai prelucrează țiței rusesc din 2022. Repornirea rafinăriei, abia la sfârșitul anului
Potrivit Oil Terminal, Petrotel nu a mai primit țiței rusesc din 5 decembrie 2022. De la acea dată, rafinăria a utilizat exclusiv petrol din surse conforme cu reglementările Uniunii Europene. Aceste ajustări vin în urma sancțiunilor impuse de UE după invadarea Ucrainei. În același timp, repornirea rafinăriei, care se află în prezent în curs de întreținere tehnică, a fost amânată cu două săptămâni, de la sfârșitul lunii noiembrie până la 15 decembrie. Această dată revizuită se aliniază termenului limită stabilit de administrația SUA pentru ca Lukoil să-și vândă activele non-ruse unui cumpărător sancționat de Washington. Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din SUA a stabilit data de 13 decembrie ca termen limită universal pentru toate entitățile Lukoil care operează în afara Federației Ruse. Până la această dată, companiile au permisiunea de a-și continua activitatea normală, inclusiv plățile, investițiile și întreținerea instalațiilor. Principala restricție se referă la plățile către entitățile sancționate, care trebuie depuse în conturi blocate. Interes major pentru Lukoil În momentul de faţă sunt trei companii care şi-au manifestat intenţia de a achiziţiona activele Lukoil în România, atât rafinăria cât şi reţelele de benzinării, care poartă negocieri direct cu concernul, încă de acum câteva săptămâni. Am fost notificaţi, suntem în legătură cu ei şi urmează să se parafeze această tranzacţie între două companii private, în care este evident că interesul nostru e ca această tranzacţie să fie făcută cât mai rapid, a anunțat Ministrul Energiei, Bogdan Ivan. Există atât din România, cât și din Statele Unite și alte state membre ale Uniunii Europene, a precizat el. Bloomberg a raportat că Lukoil caută un singur cumpărător pentru întregul său portofoliu de active internaționale, o tranzacție care ar include Petrotel Ploiești și rețeaua sa de peste 300 de stații de service din România. Fondul american Carlyle, acționar majoritar al BSOG, este, potrivit unor surse, unul dintre principalii concurenți, activele din amonte și din aval putând fi redistribuite către companii precum Chevron, Exxon sau ADNOC.
Bulgaria se aliniază planului Trump pentru Ucraina
Prim-ministrul Rossen Jeliazkov s-a declarat în favoarea noului demers al administrației Trump de a pune capăt războiului din Ucraina. Oficialul bulgar și-a exprimat public sprijinul deplin pentru planul de pace propus de președintele american. Într-un mesaj publicat sâmbătă pe X, liderul de la Sofia a transmis că Bulgaria „apreciază și susține eforturile președintelui american de a realiza o pace dreaptă, durabilă și sustenabilă”. Premierul bulgar nu a formulat nicio rezervă publică față de planul american. Bulgaria și-a clarificat poziția. Europa lucrează la un nou plan În timp ce Sofia și-a clarificat public poziția, guvernele europene rămân profund divizate asupra acestui plan. Ucraina, Franța, Germania și Regatul Unit lucrează deja la o contrapropunere comună, iar documentul american va fi dezbătut luni, la summitul UE-Uniunea Africană de la Luanda. Inițiativa lui Donald Trump impune condiții de securitate, teritoriale și politice semnificative. Propunerea cere Ucrainei să-și modifice Constituția pentru a renunța definitiv la aderarea la NATO, în timp ce Alianța s-ar angaja oficial să nu accepte niciodată primirea Kievului. De asemenea, NATO ar promite să nu desfășoare trupe în Ucraina. Iar armata ucraineană ar fi limitată la un efectiv maxim de 600.000 de militari. Planul lui Trump mai include cedarea către Rusia a unor teritorii încă neocupate de armata rusă și recunoașterea de facto a controlului rusesc asupra Crimeei, Luhansk și Donețk. Context energetic complicat Tot pe X, premierul bulgar a anunțat la începutul lunii noiembrie că a avut „o discuţie productivă cu preşedintele Ucrainei” privind securitatea energetică regională și situaţia la Marea Neagră. Întâlnirea cu Zelenski a vizat şi oportunităţile oferite de instrumentul european SAFE. Jeliazkov a reafirmat cu această ocazie că „Bulgaria rămâne un partener de încredere al Ucrainei”. Însă poziţia Bulgariei pe scena relaţiilor economico-energetice şi de securitate externă reflectă o ambivalență tot mai explicită. În ceea ce priveşte grupul Lukoil, autorităţile de la Sofia au adoptat recent un set de măsuri care arată că ţara încearcă să se echilibreze între sprijinul faţă de Ucraina şi protejarea propriilor interese naţionale. Decizii cu impact asupra Ucrainei Guvernul bulgar a aprobat modificări legislative ce ar permite numirea unui administrator comercial special pentru rafinăria Lukoil de la Burgas. Operaţiunea ar da statului control suplimentar asupra activelor grupului, în contextul sancţiunilor americane şi britanice impuse companiei ruse. Însă președintele Rumen Radev s-a opus ferm și a respins prin veto legea, argumentând că modificările „subminează statul de drept”. El a avertizat că acestea ar putea expune statul bulgar unor costuri și despăgubiri semnificative în viitor și ar încălca prevederi constituționale. Anterior, Radev blocase transferul a 100 de vehicule blindate din Bulgaria către Ucraina. El a motivat că transportoarele sunt necesare pentru securitatea frontierei bulgare, potrivit datelor furnizate de The Insider.