Ce evenimente cosmice sunt în iunie 2026. Ce nu ai voie să ratezi
Iată evenimentele cosmice ale lunii iunie 2026, pe care nu ai voie să le ratezi, potrivit The Secret of Universe. Mai întâi, notează-ți data de 9 iunie în calendar. În această seară, Venus și Jupiter vor trece atât de aproape una de cealaltă, arătând ca și cum s-ar atinge. Și cea mai bună parte este că poți vedea asta cu ochiul liber. Trebuie doar să te uiți spre Vest, la apus. Venus va fi mai luminoasă. Pe data de 15 iunie, vom avea Super Lună Nouă. Luna nu va fi vizibilă deloc, ceea ce înseamnă că va fi zero lumină pe cer, noaptea. Este și sezonul Căii Lactee. Așadar, dacă nu ai văzut Calea Lactee, pe data de 15 iunie o poți vedea. Pe data de 18 iunie, o aliniere cosmică va apărea pe cer. Uită-te spre Vest, după apus, și vei vedea Mercur, Jupiter și Venus și o lună crescândă. Toate vor lumina ca un diamant la orizont. Iar pe 21 iunie, Pământul va face parte din show-ul cosmic. Va fi solstițiul lunii iunie, cea mai lungă zi în emisfera nordică și cea mai scurtă în emisfera sudică. Acest moment marchează vara în nord. Iar apoi, marele final. Pe 29 iunie Luna va străluci izbitor, finalizând luna iunie într-un spectacol cosmic de neratat. Autorul recomandă: Nicușor Dan, mesaj de 1 Iunie: „Fiecare copil trebuie să fie protejat, ascultat și încurajat să își urmeze visurile”
Integrity a aterizat cu succes în Oceanul Pacific. NASA: Amerizare direct la țintă
După ce a străbătut atmosfera terestră, capsula Orion a aterizat în siguranță în Oceanul Pacific, în largul coastei orașului San Diego, potrivit Sky News. NASA se aștepta ca Orion să atingă viteze de până la 38.365 km/h la reintrarea în atmosfera Pământului. Capsula a lansat aproape o duzină de parașute pentru a-și ușura coborârea, încetinind în siguranță nava spațială de 21.000 de livre de la viteze mari la aproximativ 32.187 de km/h pentru aterizare. După aterizare, cei patru astronauți din capsulă au așteptat intervenția navelor de recuperare din Oceanul Pacific, dar și stabilirea comunicării prin satelit cu NASA. NASA a oferit câteva cuvinte de laudă Agenția spațială a SUA a numit aterizarea capsulei drept: „Amerizare perfectă, chiar în centrul țintei” (n.r. trad – perfect bullseye splashdown). Comandantul Reid Wiseman a comunicat, de asemenea, centrului de control al misiunii că toți cei patru membri ai echipajului se află într-o stare excelentă după întoarcerea pe Pământ. După ce au rezolvat câteva probleme legate de telefonul prin satelit, controlorii misiunii au dat undă verde pentru oprirea capsulei Orion. Echipele de recuperare din zona locului de amerizare s-au asigurat că zona a fost liberă de resturi, înainte de a începe pregătirile pentru deschiderea trapei și recuperarea celor patru astronauți din interior. În jurul orei 4:24, platforma gonflabilă numită „verandă”, a fost conectată la „gulerul gonflabil de stabilizare”, instalat în jurul capsulei Orion. În acest timp, elicopterele așteptau în proximitatea capsulei, la o înălțime de 12, 19 metri. Când astronauții au ieșit din capsula Orion, aceștia au pășit, pe rând, pe o platformă gonflabilă numită „verandă”. Aceasta a fost desfășurată în fața capsulei și a avut rolul de a-i ajuta pe astronauți să își să-și recâștige echilibrul pe mare și să se obișnuiască din nou cu forța gravitațională a Pământului. Astronauții au ieșit afară din capsulă, pentru prima dată în peste 9 zile ale misiunii lor în spațiu În jurul orei 4:35, cei patru astronauți au ieșit în siguranță pe „verandă”. Christina Koch a fost prima, urmată de Victor Glover și apoi de Jeremy Hansen, ultimul dintre ei fiind comandantul Reid Wiseman. Scafandrii Marinei și personalul medical au avut ocazia să examineze echipajul înainte ca aceștia să fie ridicați, unul câte unul, în elicoptere. După ce aceștia au ajuns pe verandă, ea a fost repoziționată la aproximativ 91 de metri de capsulă, astfel încât membrii echipajului să poată fi ridicați, individual, în siguranță în elicoptere și transportați la USS John P. Murtha, nava Marinei SUA care a așteptat în apropiere, potrivit NBC News. În jurul orei 5:00, aceștia elicopterele în care se aflau cei patru astronauți au ajuns succes pe nava USS John P. Murtha, acolo unde aceștia s-au reîntâlnit, s-au îmbrățișat, iar apoi s-au îndreptat, pe rând, spre echipajele medicale pentru a fi supuși evaluării. Administratorul NASA, Jared Isaacman, a fost prezent pe puntea de zbor și a salutat pe fiecare astronaut în parte. Echipajele vor lucra în următoarele cinci-șase ore pentru a scoate din apă capsula Orion, astfel încât NASA să poată efectua o evaluare completă a navei spațiale și a scutului său termic. Sărbătoare la Centrul de Control În tot acest timp, la Centrul de Control al misiunii toți controlorii de zbor implicați în misiunea Artemis II s-au reunit pentru a sărbători întoarcerea cu succes a celor patru astronauți. „Aceasta amintește de scena de după ultima misiune a navetei spațiale STS-135”, a declarat comentatorul NASA Rob Navias. „Totuși, aceea a fost sfârșitul unui program. Aceasta este doar începutul unui program”. NASA: „Un cadou pentru lume” Amit Kshatriya, administratorul adjunct al NASA, a declarat că misiunea Artemis II a reprezentat un „pas important” către o aselenizare în următorii ani. „Cred că drumul către suprafața Lunii este acum deschis”, a spus el. „Acesta a fost un test incredibil pentru o mașinărie incredibilă.” El a comentat, de asemenea, asupra semnificației culturale a misiunii și asupra impactului său global. „Cred că acesta a fost un cadou pentru lume”, a spus el. Capsula trebuie recuperată din largul oceanului Lili Villarreal, directoarea operațiunilor de aterizare și recuperare ale misiunii Artemis II a precizat că Orion trebuie recuperată din larg, dar a precizat că se simte entuziasmată și ușurată de succesul misiunii, dar și de faptul că cei patru astronauți sunt bine. „Mai trebuie să aducem capsula pe puntea de acces a navei, dar faptul că echipajul se află acum aici, pe navă și în infirmerie, reprezintă o etapă importantă. Știi, echipa noastră s-a pregătit și a muncit din greu, iar eu sunt foarte mândru de fiecare dintre ei. Totul a decurs foarte bine, exact cum era planificat. (…) Nu aș fi reușit fără echipa mea și, bineînțeles, fără sprijinul deplin al armatei americane. O să fie multe felicitări când vom recupera capsula, și sunt foarte bucuroasă că echipajul se simte bine”, a declarat Lili Villarreal. Aceasta a precizat că astronauții erau deja ridicați de pe scaune când au așteptat ca echipajele de recuperare să deschidă trapa. „Când am deschis trapa, ei erau deja ridicați de pe scaune, se distrau de minune, așteptând să deschidem trapa. Am deschis trapa și, bineînțeles, am efectuat prima evaluare medicală, iar toți se simțeau foarte bine. Și se distrau de minune cu echipa medicală care se afla în interiorul capsulei. Cred că toți își făceau selfie-uri cu telefoanele pe care le aveau, probabil vorbind despre ceea ce au văzut. Și erau zâmbete peste tot”, a declarat Lili Virrael. Aterizarea capsulei Orion în Oceanul Pacific pune capăt misiunii Artemis II de survol în partea îndepărtată a Lunii, începută în 1 aprilie, în cadrul căreia, cei patru astronauți, Reid Wiseman, Victor Glover, Christina Koch și Jeremy Hansen, au avut prilejul de a fi primii oameni care – în peste jumătate de secol de la ultima misiune Apollo – explorează spațiul îndepărtat. Cei patru au parcurs 406.771 de kilometri de la Pământ în cadrul misiunii Artemis II, mai departe decât oricine în istorie.
O pană de șoim pe Lună? Explicația fotografiei curioase publicate de NASA
La prima vedere poate părea un mister: cum a ajuns pana de șoim acolo? Răspunsul este simplu: este vorba despre un experiment realizat în timpul misiunii Apollo 15. Povestea datează din 1971, când astronautul David Scott a decis să realizeze o demonstrație științifică de pe suprafața lunară. Ținea într-o mână o pană și în cealaltă un ciocan geologic. Comandantul a lăsat să cadă ambele obiecte de la aceeași înălțime, scrie 20minutos. Pe Pământ, rezistența aerului încetinește căderea obiectelor mai ușoare, însă pe Lună, unde aceasta nu există, toate cad cu aceeași accelerație. Rezultatul a fost că pana și ciocanul au atins solul exact în același timp. Comandantul a explicat în fața camerei că era vorba despre un experiment pentru a explica legile gravitației formulate cu secole în urmă de Galileo Galilei. „A făcut o descoperire foarte importantă despre căderea obiectelor în câmpuri gravitaționale”, a comentat. Astronautul Charlie Duke a fost cel care a surprins experimentul realizat de comandantul Scott, care a găsit pe Lună cel mai bun loc pentru a confirma descoperirile lui Galileo Galilei. „Avea dreptate”, a adăugat în videoclip după ce a observat că ambele obiecte cădeau cu aceeași viteză. Și acest lucru a devenit una dintre cele mai clare dovezi despre modul în care funcționează legile gravitației.
O pană de șoim pe Lună? Explicația fotografiei curioase publicată de NASA
La prima vedere poate părea un mister: cum a ajuns pana de șoim acolo? Răspunsul este simplu: este vorba despre un experiment realizat în timpul misiunii Apollo 15. Povestea datează din 1971, când astronautul David Scott a decis să realizeze o demonstrație științifică de pe suprafața lunară. Ținea într-o mână o pană și în cealaltă un ciocan geologic. Comandantul a lăsat să cadă ambele obiecte de la aceeași înălțime, scrie 20minutos. Pe Pământ, rezistența aerului încetinește căderea obiectelor mai ușoare, însă pe Lună, unde aceasta nu există, toate cad cu aceeași accelerație. Rezultatul a fost că pana și ciocanul au atins solul exact în același timp. Comandantul a explicat în fața camerei că era vorba despre un experiment pentru a explica legile gravitației formulate cu secole în urmă de Galileo Galilei. „A făcut o descoperire foarte importantă despre căderea obiectelor în câmpuri gravitaționale”, a comentat. Astronautul Charlie Duke a fost cel care a surprins experimentul realizat de comandantul Scott, care a găsit pe Lună cel mai bun loc pentru a confirma descoperirile lui Galileo Galilei. „Avea dreptate”, a adăugat în videoclip după ce a observat că ambele obiecte cădeau cu aceeași viteză. Și acest lucru a devenit una dintre cele mai clare dovezi despre modul în care funcționează legile gravitației.
Cui aparțin resursele naturale ale Lunii. Ce bogății impresionante are
De când ultimul astronaut a pus piciorul pe Lună în 1972, cursa spațială pentru explorarea acesteia și-a schimbat direcția: țările văd acum satelitul ca pe un teritoriu virgin care poate fi exploatat și o destinație pentru viitoare baze permanente. Fără reglementări clare care să stabilească limite, întrebarea cine poate păstra și ce anume rămâne fără răspuns, scrie El Diario. Dominația americană asupra colonizării și explorării Lunare a fost mult timp un monopol. Cursa spre Lună din secolul al XX-lea dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică a fost descrisă drept „un accident istoric”, după cum afirma profesorul Gerard J. Degroot de la Departamentul de Istorie Modernă al Universității St. Andrews din Scoția, în cartea sa Dark Side of the Moon. Acest lucru a fost un câmp de luptă politic. Scopul americanilor era să ajungă pe Lună înaintea sovieticilor și, pentru o scurtă perioadă, banii nu au mai contat. Odată ce obiectivul a fost atins, nu exista niciun răspuns la simpla întrebare: „Acum ce facem?” În ultimii 12 ani, acest monopol a fost amenințat. Statele Unite, care încearcă să reînvie și să continue gloria misiunilor Apollo, și Rusia, căreia i s-a alăturat doi giganți: China și India. India a intrat în istorie în august 2023, atuncicând sonda Chandrayaan-3 a aterizat pe polul sud Lunar, încă neexplorat. Modulul de aterizare conține un rover, un robot cu roți, dotat cu instrumente de observare științifică. Acolo, în umbra craterelor sale enorme, se află apă înghețată, infirmând convingerea că Luna este o planetă uscată și complet deshidratată. Performanța a plasat India pe locul patru, demonstrându-i capacitatea tehnologică de a ateriza o navă spațială pe satelit. La rândul ei, China a avut un program Lunar robust încă de la aprobarea sa în 2004. Viteza cu care chinezii continuă să obțină succes este o chestiune discrete. Totodată, secretul tradițional al autorităților chineze oferă un grad convenabil de discreție în marea de informații din lumea rețelelor de socializare. Chiar și așa, multe instituții media americane urmăresc cu îngrijorare progresul constant al Chinei și hotărârea fermă de a-și plasa eroii naționali acolo, precum și planurile pentru o bază lunară permanentă. Dar unele surse confirmă că, în cadrul NASA, aceste realizări tehnologice nu sunt un motiv de alarmă, însă este recunoscut faptul că Statele Unite sunt angajate într-o nouă cursă spațială cu China. De la explorare, la exploatare Noua cursă spațială depășește cu mult motivațiile politice sau rivalitatea internațională. În secolul XXI, Luna a devenit o țintă mai rezonabilă, având în vedere planul ambițios de a ajunge în cele din urmă pe Marte. De ce? Laboratorul de Propulsie cu Jet (JPL) din Pasadena, California, afirmă că satelitul conține trei elemente fundamentale care îl fac extrem de util pentru explorarea spațiului și, probabil, pentru explorarea altor lumi. Prima comoară este apa. Luna nu conține apă lichidă, însă are suficientă apă înghețată pentru a umple 240.000 de piscine de dimensiuni olimpice, conform unor estimări conservatoare ale Societății Planetare. Apa este esențială pentru susținerea culturilor agricole și alimentare în afara Pământului și pentru fabricarea combustibilului. Și este foarte probabil ca aceste cantități estimate să fie mult mai mari, întrucât ar putea exista gheață subterană nedetectată dincolo de raza de acțiune a radarelor actuale ale sondelor. A doua comoară este heliul-3, care stârnește dezbateri. Heliul-3 este un izotop al heliului. Daca folosesti heliul-3 acest combustibil ideal, pentru a reuși fuziunea nucleară. Dacă este fuzionat cu deuteriu, un izotop stabilizat cu hidrogen, produce fuziunea curată, fără deșeuri radioactive, și o cantitate fabuloasă de energie. A treia comoară pe care o deține Luna sunt metalele de pământuri rare. Există 15 dintre ele pe Lună, alături de scandiu și ytriu, care sunt utilizate în mod obișnuit în fabricarea componentelor electronice pentru telefoane mobile, tablete și computere. 90% din furnizarea acestor metale rare provine din China. Și într-un context internațional turbulent, gigantul asiatic susține că are rezerve doar pentru 15 sau 20 de ani. În deceniul Lunii, ce semnifică un steag american, rusesc, chinezesc sau japonez plantat pe suprafața lunară? Cui aparține satelitul Pământului? Frans G. von der Dunk, profesor de drept spațial și membru al programului de telecomunicații cibernetice de la Universitatea din Nebraska-Lincoln, a spus: „Întregii umanități. Și dacă vreți să fiți mai preciși, tuturor țărilor la un loc. Este foarte clar în articolele I și II ale Tratatului privind spațiul cosmic din 1967. Tratatul respectiv a furnizat întregul cadru juridic pentru toate activitățile spațiale, inclusiv cele de pe Lună, și afectează toate țările care călătoresc în spațiu.” Este posibil ca cineva să revendice o porțiune a Lunii? Este posibil ca cineva să revendice o porțiune a Lunii? „Nu. Niciun stat nu poate deține o anumită locație pe Lună. În plus, nicio persoană sau companie nu poate revendica o astfel de proprietate, chiar dacă includem unele dintre rapoartele false despre vânzarea de parcele de teren pe Lună. Nici faptul de a fi primul care ajunge într-un anumit loc nu ar fi eligibil.” Dar, dimensiunea zonei de exploatare și durata unei astfel de licențe ar trebui stabilite. În ce privește preocuparea agențiilor spațiale care discută despre exploatarea resurselor minerale ale Lunii, expertul răspunde, potrivit sursei citate: „Știu sigur că da. Nici exploatarea resurselor de pe Lună, nici contaminarea nu sunt reglementate în mod specific de Tratatul privind spațiul cosmic. Dacă ne întoarcem în timp, este ceva ce nimeni nu a prevăzut; nu a fost pe nicio agendă politică sau economică.” Autorul recomandă: Misiunea Artemis II continuă. NASA a dat undă verde ca echipajul să părăsească orbita Pământului și să se îndrepte spre Lună
Pentru prima dată din 1972, oamenii văd din nou Pământul din drumul spre Lună. NASA a publicat imaginile din a treia zi a misiunii Artemis II
Imaginile au fost publicate în a treia zi a primei misiuni din 1972 care trimite oameni în jurul Lunii. Prima a fost descrisă de centrul de control al misiunii NASA de la Centrul Spațial Johnson din Houston ca un memento că, indiferent cât de departe ajungem, rămânem o singură lume, observând, sperând și aspirând la mai mult, notează CNN. A doua imagine a fost realizată dintr-una dintre ferestrele navei Orion, o altă vedere a Pământului descrisă ca un punct albastru pal văzut prin ochii echipajului. Pământul se vede printr-o fereastră a navei spațiale Orion. Imaginile completează perfect unele comentarii ale specialistei de misiune Christina Koch în timpul unei transmisiuni live cu presa în a doua zi a zborului. „După ce am avut parte de priveliști incredibile ale planetei Pământ, văzând-o în întregime prin fereastră, faptul că în curând vom avea priveliști similare ale Lunii mă emoționează și mai mult”, a spus. „Știam că asta vom vedea. Dar nimic nu te pregătește pentru senzația impresionantă de a-ți vedea planeta luminată ca și cum ar fi zi și, în același timp, cu strălucirea Lunii noaptea, cu frumosul fascicul al apusului. Și să știu că vom avea priveliști similare ale Lunii… Sunt cu adevărat entuziasmată”. În aceeași conversație, Wiseman a comentat: „În urmă cu aproximativ o oră, Centrul de Control al Misiunii din Houston a reorientat nava noastră în timp ce soarele apunea în spatele Pământului. Nu știu la ce ne așteptam să vedem în acel moment, dar se putea vedea globul întreg, de la un pol la altul. Se vedeau Africa, Europa și, dacă te uitai atent, puteai vedea aurora boreală. A fost un moment spectaculos care ne-a lăsat pe toți patru fără cuvinte”. Wiseman a mai spus că ferestrele Orion sunt deja murdare deoarece echipajul s-a bucurat foarte mult privind în exterior. El a întrebat despre procedurile corecte pentru curățarea acestora. Echipajul a fost ocupat să facă fotografii într-un moment care includea prima lor masă împreună în spațiu, dar au amânat-o puțin pentru a privi în exterior și a face fotografii. „Ne bucurăm de o priveliște frumoasă a părții întunecate a Pământului iluminată de Lună”, a spus Jeremy Hansen, astronaut și specialist de misiune al Agenției Spațiale Canadiene. „Este fenomenal. Niciunul dintre noi nu poate lua prânzul pentru că suntem lipiți de fereastră. Facem fotografii. Reid a spus că nu mai poate rezista”.
Spectacol pe cer. „Luna roz” în plină splendoare
„Luna roz” revine pe cer joi, 2 aprilie, în plină splendoare. Fenomenul astronomic spectaculos este specific lunii aprilie și a dat apă la moară mai multor superstiții, de la dureri de cap la fertilitate. Numele nu are legătură cu nuanța pe care o are, ci provine dintr-o tradiție veche amerindiană. Ei asociau această perioadă cu înflorirea unei plante sălbatice care are această culoare. Evident, în funcție de condițiile atmosferice, „Luna roz” poate fi portocalie, sângerie, galbenă ca lămânia etc în funcție de particulele care zburdă între noi și ea… Numele provine de la floarea sălbatică phlox roz, originară din America de Nord, care înflorește de obicei în a doua lună de primăvară, dar luna plină din aprilie mai are și alte denumiri în tradițiile populațiilor native americane, precum „Luna gheții care se sparge” (Algonquin), „Luna când râurile devin din nou navigabile” (Dakota), „Luna mugurilor plantelor și arbuștilor” (Tlingit) sau „Luna ierbii roșii care apare” (Oglala). Luna roz marchează începutul primăverii și renașterea naturii. „Luna roz” va putea fi observată în noaptea de 2 aprilie și va lumina într-un fel aparte. Ea va putea fi admirată dacă cerul va fi senin din toate colțurile lumii. Momentul maxim al lunii pline va fi mai luminat decât de obicei. Deși nu va avea culoarea roz, va avea o nuanță ușor aurie sau portocalie la răsărit și apus. În anumite condiții atmosferice, ar putea avea o nuanță care duce mai mult spre culoarea tonului. O altă semnificație a numelui este că americanii foloseau nume diferite pentru fiecare lună plină care avea loc, în funcție de perioada în care apărea și de schimbările care se petrec în natură. Paștele și Luna roz Luna plină are un rol esențial în calendarul religios. Contribuie la stabilirea datei Paștelui. Sărbătoarea ar fi calculată în funcție de prima lună plină de după echinocțiul de primăvară. Astfel, Luna Roz este un reper important care influențează calendarul ortodox, fiind strâns legată de această sărbătoare. Pasionații de astrologie au parte de un moment de bucurie pentru că se pot uita la luna plină specială și oferă un spectacol inedit. Recomandarea autorului: „Luna Roz” și „Luna Albastră”, două spectacole cosmice care au loc primăvara. Ce reprezintă și când vor putea fi observate
Zborul rachetei Artemis II în jurul lunii: Racheta a fost lansată cu succes
Racheta Artemis II a fost lansată cu succes în spațiu în jurul orei 1:34, după ce numărătoarea inversă a fost inițial întreruptă pentru câteva momente. Ea a fost reluată ulterior. Racheta Artemis II a dispărut în cer, iar reprezentanții NASA tocmai au declarat că funcționează „conform specificațiilor”. Acesta este un semn clar că totul a decurs bine. Racheta depășește în prezent viteza de aproximativ 8.046 de mile pe oră, potrivit Sky News. Comandantul misiunii Artemis II, Reid Wiseman, a comunicat echipei NASA de la sol că pot vedea destinația. „Avem un răsărit de lună minunat, ne îndreptăm direct spre el”, a spus el. La scurt timp după aceea, treapta superioară a rachetei, împreună cu capsula Orion, s-au separat de restul rachetei. NASA a anunțat apoi că echipajul misiunii Artemis a intrat pe orbită la nouă minute de la începerea misiunii. La puțin timp peste 11 minute de la începerea zborului către lună, cei patru astronauți au putut să își ridice vizierele. Echipajul a început să se deplaseze în interiorul capsulei și să verifice sistemele de la bordul rachetei. „Mult succes, Artemis II”: NASA aprobă lansarea. Numărătoarea inversă a fost reluată „Sondajul de aprobare/respingere” al NASA a fost aprobat, iar echipa de lansare este acum gata de acțiune. Directorul de lansare Charlie Blackwell-Thompson a finalizat sondajul de verificare a pregătirii pentru lansare al diferitelor echipe. Fiecare a dat un răspuns afirmativ „go” când a fost solicitat, în timp ce alții au fost mai entuziaști. „Full send”, a spus unul. „Go – pentru umanitate”, a spus altul. Din capsula Orion, comandantul Reid Wiseman a spus: „Echipajul Artemis II este gata de lansare. Totul pregătit.” „Reid, Victor, Christina și Jeremy, în această misiune istorică voi purtați în voi inima echipei Artemis, spiritul îndrăzneț al poporului american și al partenerilor noștri din întreaga lume, precum și speranțele și visurile unei noi generații. Mult noroc, drum bun, Artemis II. Să mergem.” Charlie Blackwell-Thomason către echipajul Artemis Apoi au izbucnit urale din partea mai multor angajați ai NASA, care au putut fi auzite în transmisiunea live a agenției spațiale. Numărătoarea finală nu a început – NASA mai are încă câteva lucruri de rezolvat Deși lansarea rachetei Artemis II era inițial programată la ora 1:24, numărătoarea finală nu a început. NASA afirmă că mai există câteva lucruri de rezolvat. Într-o transmisie, s-a discutat despre o „anomalie a transponderului”, sistemul electronic care transmite poziția, viteza și starea rachetei și ajută comunicarea cu stațiile de la sol. Deși aceasta este o pauză planificată la T-minus 10 minute, ea a fost prelungită. Este important de menționat că, în acest moment, nu este vorba de o anulare. Inginerii NASA au o fereastră de lansare de două ore pentru a se asigura că totul este în regulă, așa că mai este destul timp. Directorul de lansare, Charlie Blackwell-Thompson, spune că recomandarea este în continuare aceea de a lansa la un moment dat, dar nu știm încă ce nouă oră ar putea fi stabilită, potrivit Sky News. Problema apărută la senzorul bateriei nu va împiedica lansarea Blogul Artemis II al NASA precizează că problema bateriei nu va afecta lansarea, potrivit informațiilor NASA, citate de Sky News. „Inginerii au investigat un senzor de pe bateria controlerului motorului de control al atitudinii din cadrul sistemului de întrerupere a lansării, care indica o temperatură mai ridicată decât cea preconizată. Se consideră că este vorba de o problemă legată de instrumentație și că aceasta nu va afecta lansarea de astăzi.” O altă problemă legată de baterie O altă problemă semnalată a fost semnalată ulterior de inginerii NASA. Este vorba despre o problemă legată de baterie, iar inginerii au un termen limită pentru a o rezolva. Problema este legată de nivelurile de temperatură ale unei baterii din sistemul de întrerupere a lansării (Launch Abort System). Se pare că una dintre cele două baterii înregistrează temperaturi care depășesc intervalul prevăzut. Acest lucru ar putea cauza probleme în ultimele minute ale numărătoarei inverse, când un computer preia controlul rachetei. Echipele încearcă acum să înțeleagă dacă problema a fost legată de un senzor sau de bateria în sine. Ulterior s-a constatat că bateria funcționează corect, însă problema ar putea fi legată de un senzor conectat la sistemul de anulare a lansării. Se lucrează în continuare la investigarea problemei. Se consideră că problema nu reprezintă un obstacol în acest moment, dar va deveni unul odată ce vom intra în faza de numărătoare inversă finală (ultimele 10 minute înainte de decolare). Dacă problema persistă și în ultimele șase minute ale numărătorii inverse (T-6 minute), lansarea ar putea fi anulată. Problema la sistemul de întrerupere a zborului, remediată la puțin timp Cu puțin timp înainte de decolare, care care este programată să aibă loc miercuri, începând cu ora 1:24, NASA afirmă că în timpul verificărilor de ultim moment a apărut „o mică problemă” la sistemul de întrerupere a zborului. Din fericire, astronauții au reușit să remedieze problema la scurt timp după apariția acesteia. Problema a survenit la sistemul de abandon al rachetei, care este crucial pentru astronauți. Se află în vârful rachetei și o poate distruge în cazul în care aceasta deviază de la traiectorie și reprezintă o amenințare la adresa siguranței, notează Sky News. „Este o componentă de siguranță foarte importantă, în ceea ce privește modul în care baza asigură siguranța publicului de aici”, a declarat un comentator al NASA în transmisiunea live a agenției. Descoperirea a fost făcută în timpul unor de revizii realizate înainte de lansare. Inginerii au reutilizat echipamente existente în Clădirea de Asamblare a Vehiculelor NASA. Problema a fost remediată la scurt timp după apariția acesteia. NASA anunțat: „S-a efectuat un test de verificare pentru a ne asigura că echipamentul este pregătit pentru lansarea de astăzi.” Racheta Artemis II este programată să decoleze la ora 01:24, ora României. Misiunea este una deosebită. Cei patru astronauți s-au îmbarcat deja la bordul rachetei și și-au pus centurile: Christina Koch, Jeremy Hansen, Reid Wiseman și Victor Glover. Dacă totul va merge bine, Artemis II va face un în jurul lunii, iar misiunea va dura
Până în anul 2032 am putea avea deschis primul hotel pe Lună. Cât va costa o vacanță spațială
Au fost prezentate planurile pentru prima unitate de cazare de pe Lună. Hotelul gonflabil se va construi pe Pământ și va fi transportat în spațiu, el va oferi cazare pentru patru persoane, timp de cinci nopți, cu vedere la stele și Pământ. Hotelul de pe Lună este pregătit pentru 2032 Compania Galactic Resources Utilization (GRU) Space, susținută de SpaceX și gigantul AI Nvidia, invită turiștii spațiali entuziasmați să rezerve un loc pentru suma de 865.000 de euro, reprezentând un avans de 10% din prețul total al biletului, care va ajunge la 8,65 milioane de euro. Cu toate acestea, primul hotel va putea găzdui doar câte patru oaspeți. GRU Space are planuri mari pentru a deschide primul hotel pe Lună în 2032, acesta fiind doar primul pas spre construirea unor orașe pe Marte până în 2060. Cronologia aceasta a turismului spațial a fost dezvăluită la doar câteva săptămâni înainte ca NASA să lanseze prima misiune cu echipaj uman pe Lună din ultimii peste 50 de ani. „Credem că umanitatea va deveni interplanetară înainte să murim, datorită evoluției tehnologice pe care o vedem. Suntem într-un moment crucial al istoriei umane. Dacă reușim, miliarde de vieți umane se vor naște pe Lună și Marte și vor putea experimenta frumusețea vieții selenare și marțiene”, a precizat Skyler Chan, fondatorul GRU Space, în vârstă de doar 22 de ani, pentru publicația Metro. Cum se va construi hotelul lunar GRU intenționează să construiască, cu investiții din partea SpaceX, deținută de Elon Musk, și a companiei de tehnologie de apărare Anduril, un hotel spațial gonflabil pe Pământ, care va fi transportat și amplasat pe suprafața Lunii în 2032. Skyler Chan a dezvoltat ideea hotelului lunar ca parte a acceleratorului de startup-uri Y-Combinator. Fondatorul GRU Space promite o experiență inedită pentru turiștii care vor vizita hotelul lunar. „Nu va fi hotelul tradițional. De aceea oamenii sunt entuziasmați. Gândiți-vă la toate aceste experiențe pe care le puteți avea în Moon Hotel. Plimbări lunare privind Pământul și stelele pe geam”, a spus el. Costurile pentru un bilet sunt estimate la peste 8,65 milioane de euro, dar Skyler Chan, absolvent al Universității Berkeley din California, specializarea inginerie electrică și informatică, consideră că prețurile vor scădea pe măsură ce călătoriile spațiale devin mai comune. Recomandările autorului:
Ce s-a întâmplat cu Cristina Halep, nepoata Simonei Halep! Anunțul clubului
Cristina Halep, tânăra gimnastă care promite să obțină rezultate comparabile cu ale mătușii sale mai celebre, și-a încheiat sezonul cu o nouă performanță notabilă. În vârstă de 16 ani, Cristina Halep impresionează din nou lumea gimnasticii ritmice, după ce luna trecută a reușit performanța de a câștiga patru medalii la Cupa Balcanică, dintre care una de aur. De această dată, Cristina și-a adjudecat medalia de argint în cadrul Cupei României la gimnastică ritmică, competiție la care au evoluat cele mai bune șase sportive din întreaga țară. Nepoata Simonei Halep continuă să uimească: a încheiat sezonul cu o medalie, după ce luna trecută a urcat de patru ori pe podium Cristina Halep, nepoata Simonei Halep, a încheiat en-fanfare sezonul, urcând weekendul recent încheiat pe a doua treaptă a podiumului la Cupa României la gimnastică ritmică: „Sportiva clubului nostru, Cristina Halep, componentă a lotului național de senioare de gimnastică ritmică, încheie acest sezon competițional cu un rezultat excelent, obținând medalia de argint”, a precizat Clubul Sportiv Școlar numărul 1 Constanța (CSS1). Reprezentanții clubului la care este legitimată Cristina au afirmat că în spatele rezultatelor remarcabile ale gimnastei stau multe ore de muncă: „Felicitări, Cristina, pentru medalia obținută si pentru munca și dedicarea care te-au dus la aceste rezultate!“, au mai precizat cei de la CSS1 Constanța. Cristina Halep a obținut calificarea la Cupa României datorită faptului că s-a clasat pe locul 4 la individual compus la Campionatul Național pentru junioare și senioare, desfășurat la Ploiești, în luna august. Cristina Halep a mers și la tenis: „Mi-a plăcut mai mult gimnastica” Interesant este că nepoata Simonei Halep a practicat și tenisul în copilărie, dar a realizat că este făcută pentru gimnastică ritmică: „Am încercat şi tenis, dar mi-a plăcut mai mult gimnastica. Se îmbină şi graţie, şi balet, şi forţă”, a declarat Cristina Halep, conform As.ro. Cristina s-a mutat din Constanţa în Bucureşti, fiind antrenată de Ivanna Skarlat, o ucraineancă de 19 ani din Nikolayev, oraș afectat de războiul din Ucraina. În luna octombrie, nepoata Simonei Halep a urcat de patru ori pe podium la Cupa Balcanică de la Belgrad, cucerind aurul la minge, argintul la individual compus și la panglică și bronz la cerc.